6,690 matches
-
la diferite cupluri. Modelul triunghiular al dragostei propus de R. Sternberg (1988) cuprinde: intimitatea - sudura sufletească, preocuparea față de bunăstarea și fericirea partenerului, înțelegerea, respectul și valorizarea reciprocă; pasiunea, adică aspectele romanțate ale iubirii, atractivitatea fizică și intimitatea sexuală; componenta decizional-implicațională, centrată pe cognitiv, pe felul în care îți reprezinți relația în cauză, pe cât de mult te consideri implicat în ea (commitment) și pe decizia de a o menține. Cuplurile care au toate cele trei componente în echilibru tind să fie mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cantitate mare de informație), creativitatea și originalitatea (pp. 253-254). Probabil că, așa cum observă și autorii citați, abilitatea cea mai importantă (care într-un fel le și sintetizează pe celelalte) este flexibilitatea, capacitatea de a sesiza ce acțiuni și abordări sunt centrate pe o anume situație și de a urmări atent îndeplinirea lor, schimbând, dacă e cazul, din mers, tactici și mijloace pentru atingerea scopului propus. Flexibilitatea poate fi considerată, de altfel, conceptul-cheie al lumii postmoderne în general, valabil și în strategiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a învinge frica și a rămâne relaxat. Utilizarea computerului în viața și munca grupurilor, în special prin virtuțile lui comunicaționale, a produs schimbări notabile pe mai multe planuri: se pot coagula și pot funcționa grupuri mici și mijlocii, uneori centrate pe interese foarte specifice, cum ar fi o temă de cercetare, din puncte geografice foarte depărtate, practică fără limite de distanță fizică; studiile din ceea ce poate fi denumit deja cybersociologie arată la unison că, inclusiv în cazul grupurilor mai restrânse
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
echipei adverse și, uneori, cu rezultate și asupra arbitrilor. Entuziasmul și așteptările fanilor produc însă adesea și efecte neintenționate, chiar perverse. Expectațiile exagerate din partea propriilor spectatori pot inhiba jucătorii sau, dorind să facă o impresie foarte bună, aceștia sunt prea centrați pe ei înșiși și neglijează jocul de echipă. Foarte multe grupuri mici sau mijlocii sunt înglobate în organizații, instituții, corporații și mișcări sociale de mare anvergură, cu legi și exigențe formale și informale care determină în mod crucial viața de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în care trăiesc sau în care abia au intrat imigranții. Unii dintre adolescenți și tineri se identifică atât cu cultura dominantă, cât și cu propriul grup etnic, și ajung la ceea ce se numește identitate biculturală sau integrată, în timp ce alții sunt centrați în exclusivitate pe identitatea etnică de bază, inițială (african-americană sau asiatic-americană, de exemplu) și au foarte puține și superficiale legături cu valorile, credințele și practicile culturii majoritare, ei menținând o identitate separată. Un al treilea tip îl constituie indivizii care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru lingvistul rus, limba este un sistem care nu cunoaște altă ordine decât pe a sa proprie. Iată de ce Jakobson ia în calcul câteva reguli de funcționare a limbajului, schema oricărei comunicări prezentând șase elemente constitutive: (1) funcția expresivă este centrată pe emițător și vizează exprimarea directă a atitudinii subiectului cu privire la ceea ce vorbește; (2) funcția conativă definește receptorul și modul în care limbajul este utilizat pentru a-l determina pe acesta să adopte un anumit comportament; (3) funcția poetică evidențiază mesajul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fenomenul comunicațional este simplă și rămâne utilă. Într-adevăr, pot fi regăsite în faptul social anumite coordonate care pot fi studiate drept fundament pentru cercetarea și construcția unor modele generale ale comunicării. Studiile de antropologie ale lui Lévi-Strauss s-au centrat pe două axe principale: sistemele de înrudire și studiul miturilor la popoarele primitive. „Când un sistem mitologic - spune Lévi-Strauss - acordă un rol important unui anumit personaj, să zicem o bunică răutăcioasă, ni se va spune că, în cutare societate, bunicile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în comunicare. Studiile dialogice (Deetz ne spune că a preferat termenul de dialogic celui de postmodern), ca și cele critice se focalizează pe asimetria și dominarea în luarea deciziilor în organizații, dar, în opoziție cu studiile critice, studiile dialogice se centrează mai degrabă pe procesele micropolitice privind natura puterii și a rezistenței. Dominația este văzută ca fiind un fluid, o dezvoltare situațională fără o origine fixă. Atât grupul, cât și personalitățile individuale nu pot fi văzute ca fiind fixe și unitare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
puțin importante decât chestiunea esențială de a ști cui te adresezi” (apud Mucchielli, 2002, p. 63). De altfel, este evident că mesajul trebuie să fie direct legat de posibilitățile de percepție ale celui care îl recepționează; o bună comunicare este centrată în special pe cel care primește mesajul. Saundra Hybels și Richard L. Weaver (1986, p. 55) operează grafic traseul mesajului în mintea ascultătorului (figura 10): . Figura 10. Traseul pe care-l parcurge mesajul în mintea receptorului (adaptare după Saundra Hybels
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cineva aflat în vacanță și în căutarea soarelui, fie un agricultor amenințat de secetă” (apud Lohisse, 2002, p. 34). Redundanța oferă astfel o formă a mesajului, iar vorbitorul (fie el cadru didactic ori alt tip de vorbitor public) se va centra pe folosirea unui nivel optim de redundanță pentru ca atât înțelegerea mesajului, cât și captarea și menținerea interesului să fie conjugate în acțiunea sa. Există la nivelul mesajelor două efecte importante, aparent contradictorii, însă foarte utile în structurarea comunicării educaționale (Steers
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
au mai multă influență. Putem spune, spre exemplu, că metodele expozitive posedă drept caracteristici economicitatea și rapiditatea, transmiterea unui volum de informație sporit, oferă o sinteză a cunoștințelor, sunt bazate pe reproducere, transmit cunoștințele într-o formă deja elaborată și, centrate pe profesor, ele îndeamnă elevul spre pasivism; sau putem răsturna mesajul, afirmând că metodele expozitive au drept caracteristici centrarea pe profesor, îndemnarea elevului spre pasivism, transmiterea cunoștințelor într-o formă deja elaborată, bazate pe reproducere, oferă o sinteză a cunoștințelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mesaj considerate înalt dezirabile pentru receptor sunt luate în considerație într-o pondere foarte mare; când cadrul didactic le spune elevilor că vor primi premii în urma realizării unor activități mai puțin atrăgătoare pentru aceștia, elevii vor fi tentați să se centreze mai degrabă pe prima parte a mesajului; - asimilarea - receptorul atașează mesajului înțelesuri pe care transmițătorul nu a intenționat să le transmită; este o barieră serioasă în calea comunicării educaționale, implicând de obicei și un factor preconflictual (un profesor care îi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să știm despre ce este vorba. De multe ori, cel de lângă dumneavoastră nu vă cere soluții. Arătați-i puțină înțelegere și va fi suficient; 4) Feedback-ul „mesajul-eu”. De cele mai multe ori, modalitatea noastră de a pune problema este de a centra mesajul negativ asupra celeilalte persoane: „Tu mă aduci în starea asta”, va spune, poate, un profesor supărat pe elevul/studentul său. Pentru a evita o astfel de abordare (care conduce inevitabil la dificultăți și blocaje în comunicare), Gordon propune să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu mă simt în stare să mă joc cu tine acum”, copilul va gândi probabil că „tata este obosit”, ceea ce descurajează reacțiile defensive și ostile la adresa părintelui și le încurajează pe cele afective și de apropiere (copilul se va putea centra pe cum să nu-și obosească părintele și, mai mult, pe modalități de protejare a acestuia). De altfel, credem că o astfel de poziție (trecerea de la „tu” la „eu”) îi permite celuilalt să se centreze tocmai asupra persoanei care are
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apropiere (copilul se va putea centra pe cum să nu-și obosească părintele și, mai mult, pe modalități de protejare a acestuia). De altfel, credem că o astfel de poziție (trecerea de la „tu” la „eu”) îi permite celuilalt să se centreze tocmai asupra persoanei care are o problemă. Abordarea în cauză încurajează proiectarea sinelui în celălalt (și în problema pe care o are acesta). În aceste condiții, comportamentul se poate schimba fără să fie prejudiciată în vreun fel imaginea de sine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
gând, fiecare comunicare intrapersonală trebuie înregistrate pentru a constitui, mai târziu, idei pentru proiectul nostru. Referindu-ne la tehnologia comunicării scrise, amintim aici doar câteva elemente privitoare la aceasta: folosirea „frazelor cu o lungime medie (15-20 de cuvinte), a paragrafelor centrate asupra unei singure idei, a cuvintelor înțelese cu siguranță de receptor; evitarea exprimării comune, tipică limbajului oral, a cuvintelor inutile, redundante; (...) alegerea cuvintelor încărcate de afectivitate optimă în contextul pedagogic creat, a expresiilor afirmative” (Cristea, 2000, p. 43), elemente utile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
își regăsește o polaritate necesară în tehnicile de optimizare a scrisului la cursanți. James Britton (1970) identifică patru tipuri de utilizări ale scrisului pe care profesorii le solicită de la elevi; similar, în viața de zi cu zi putem să ne centrăm pe una sau alta dintre aceste categorii și să le dezvoltăm în direcția dorită: - utilizarea mecanică a scrisului, cum ar fi exercițiile cu răspunsuri multiple, întrebările scurte, calculele matematice, notarea unui curs prezentat oral etc.; - utilizarea informațională a scrisului, care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persoanei guvernate și de o lipsă a inhibiției, evidențiind dorința de schimbare, centrarea pe investigație și productivitate; - cafeniu/maro - văzut ca un amestec între roșu și galben are ceva din fiecare - reprezintă rădăcinile persoanei, securitatea căminului și a familiei acesteia. Centrat pe corp, el semnifică nevoia de confort (unele studii indică faptul că era culoarea preferată după cel de-al doilea război mondial - și putem înțelege de ce, oamenii își pierduseră familiile și locuințele și nevoia de stabilitate în viața fiecăruia devenise
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la popor; cercetările întreprinse de Sidney Jourard, care a încercat să înregistreze numărul atingerilor în interiorul unor cafenele, au cuantificat 180 de atingeri într-o oră în Puerto Rico, 110 în Franța și doar două în Statele Unite. ¬ Timpul. Comunicarea temporală (cronemics) este centrată pe utilizarea timpului - cum îl organizăm, cum reacționăm la el etc. Privind importanța timpului în modul în care comunicați ceva, gândiți-vă doar la modalitățile pe care le alegeți pentru a ajunge la o întâlnire: la timpul potrivit, mai devreme
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la importanța pe care o acordăm trecutului, prezentului sau viitorului. Cercetările lui Alexander Gonzalez și Philip Zimbardo (apud DeVito, 1988, p. 177) au arătat că modul de a comunica și de a se dezvolta personal și profesional diferă la persoanele centrate pe trecut față de persoanele centrate pe prezent sau persoanele centrate pe viitor. În spațiul cotidian, putem să ne situăm într-o arie extrem de largă de utilizări ale timpului. Totuși, deoarece timpul este limitat, trebuie să dezvoltăm o structurare și folosire
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acordăm trecutului, prezentului sau viitorului. Cercetările lui Alexander Gonzalez și Philip Zimbardo (apud DeVito, 1988, p. 177) au arătat că modul de a comunica și de a se dezvolta personal și profesional diferă la persoanele centrate pe trecut față de persoanele centrate pe prezent sau persoanele centrate pe viitor. În spațiul cotidian, putem să ne situăm într-o arie extrem de largă de utilizări ale timpului. Totuși, deoarece timpul este limitat, trebuie să dezvoltăm o structurare și folosire eficientă a acestuia (ceea ce se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cercetările lui Alexander Gonzalez și Philip Zimbardo (apud DeVito, 1988, p. 177) au arătat că modul de a comunica și de a se dezvolta personal și profesional diferă la persoanele centrate pe trecut față de persoanele centrate pe prezent sau persoanele centrate pe viitor. În spațiul cotidian, putem să ne situăm într-o arie extrem de largă de utilizări ale timpului. Totuși, deoarece timpul este limitat, trebuie să dezvoltăm o structurare și folosire eficientă a acestuia (ceea ce se intitulează managementul timpului). Covey (apud
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și dezordinii care ne înconjoară; (2) abordarea de tip războinic presupune că timpul personal trebuie protejat; pentru a nu deveni sclavul timpului, trebuie să folosești o gamă largă de tehnici prin care să te aperi de presiunea acestuia; (3) abordarea centrată pe scop supune timpul unui planificări riguroase în perspectiva țintelor (pe termen scurt, mediu și lung) pe care ni le propunem; (4) abordarea de tip ABC urmărește stabilirea priorităților și rezolvarea problemelor ținând seama de o astfel de ierarhie; (5
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
scop supune timpul unui planificări riguroase în perspectiva țintelor (pe termen scurt, mediu și lung) pe care ni le propunem; (4) abordarea de tip ABC urmărește stabilirea priorităților și rezolvarea problemelor ținând seama de o astfel de ierarhie; (5) abordarea centrată pe o tehnologie „magică” instituie folosirea unui instrument (de la agendă la computer) pentru a cunoaște și stăpâni propriul timp; (6) abordarea de tip 101 presupune însușirea unor deprinderi de a comunica temporal (utilizarea planificărilor, priorităților a listelor de obiective, resurse
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Prezentarea informativă este gândită în sensul creării înțelegerii, pentru a clarifica ce înseamnă ceva anume, a corecta neînțelegerile, a demonstra cum funcționează anumite fenomene, a explica cum trebuie făcute anumite lucruri. Atunci când este tratat un subiect controversat, prezentarea informativă se centrează pe obiectivitate, punând egal în valoare argumentele ambelor alternative. Prezentarea persuasivă este proiectată pentru a influența atitudinile ori comportamentele celorlalți, pentru a schimba credințe ale audienței, pentru a motiva și redirecționa modul în care acționează publicul. În prezentarea persuasivă, vorbitorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]