2,130 matches
-
formă de exprimare a opoziției față de măsurile adoptate de Guvern. În consecință, împiedicarea prezentării și refuzul de a dezbate o moțiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituției, deoarece acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilității opoziției parlamentare de a cenzura și controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii". Și pe fond se consideră că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, prevederile art. 45 alin. (5) și (6) din lege nu creează, în opinia Guvernului, o discriminare pozitivă pentru elevii aparținând
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 2 și art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 încalcă principiul separației puterilor în stat și rolul Parlamentului de unică autoritatea legiuitoare a țării, în măsura în care permit instanțelor de judecată să cenzureze soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii profesionale și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege. Curtea de Apel Brașov - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât
DECIZIE nr. 1.259 din 25 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206653_a_207982]
-
Astfel, în reglementarea actuală a Legii nr. 182/2002 , judecătorul cauzei nu poate aplica de fiecare dată legea la speța concretă (acolo unde se contestă documente clasificate), neavând posibilitatea obiectivă de a verifica actul administrativ denumit "document clasificat", de a cenzura forma și conținutul acestuia sub aspectul legalității sale. Mai mult decât atât, împrejurarea că eventualul certificat de acces la documente clasificate solicitat de instanță pentru membrii completului este cerut, conform actualelor prevederi ale Legii nr. 182/2002 , de la o instituție
DECIZIE nr. 302 din 1 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4), art. 17 lit. f), art. 20 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi ale art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231923_a_233252]
-
care depinde în mod esențial soluția pe care o va pronunța instanța de contencios administrativ în cauză, conține date care privesc verificări asupra vieții intime a titularului acțiunii introductive și aparținătorilor săi de familie, a căror autenticitate nu poate fi cenzurată în niciun mod pe cale judecătorească. Similar, dreptul la muncă al reclamantului poate fi restrâns în mod excesiv printr-un document clasificat prin care se refuză avizul de securitate/certificatul de securitate, în sensul împiedicării reclamantului respectiv de a exercita o
DECIZIE nr. 302 din 1 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4), art. 17 lit. f), art. 20 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi ale art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231923_a_233252]
-
reclamantului poate fi restrâns în mod excesiv printr-un document clasificat prin care se refuză avizul de securitate/certificatul de securitate, în sensul împiedicării reclamantului respectiv de a exercita o anumită profesie, fără ca avizul sau certificatul respectiv să poată fi cenzurat de instanța de judecată. De plano, instanța judecătorească apreciază că limitarea accesului la documente clasificate poate fi dispusă de către instituțiile statale abilitate în conformitate cu cadrul legal stabilit de legiuitor, în concordanță cu exigențele moderne în materia protecției documentelor și informațiilor clasificate
DECIZIE nr. 302 din 1 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4), art. 17 lit. f), art. 20 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi ale art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231923_a_233252]
-
tot un aspect de domeniul legii, care, în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 24 din 23 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999, este obligatoriu. Nerespectarea sa poate fi însă cenzurată de instanța de judecată și nu poate fi convertită în vicii de neconstituționalitate. Totodată, Curtea mai constată că motivarea autorilor nu respectă exigențele dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit
DECIZIE nr. 459 din 12 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 1 din Codul penal şi art. 262 pct. 1 lit. a), art. 322 şi art. 323 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233108_a_234437]
-
85 alin. (2) din Constituție, "Președintele României, neavând drept de veto, poate să ceară primului-ministru o singură dată, motivat, să facă o nouă propunere de numire a altei persoane în funcția de ministru. Motivele cererii Președintelui României nu pot fi cenzurate de primul-ministru, care nu are decât dreptul de a propune Președintelui numirea unui ministru, iar nu și competență decizională. Ca și în cazul exercitării celorlalte atribuții prevăzute în Constituție, Președintele rămâne răspunzător politic, în fața electoratului, pentru modul în care a
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
din funcția publică încetează, iar funcționarul public respectiv își va relua activitatea în funcția publică deținută anterior și îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare. Așadar, Curtea reține că politica legiuitorului în domeniul salarial nu poate fi cenzurată de instanța constituțională sub aspectul reînvierii unor forme de drepturi salariale ce nu au relevanță constituțională, deci care nu țin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu. Acest lucru ar transforma Curtea Constituțională într-un legiuitor pozitiv, iar prin
DECIZIE nr. 92 din 7 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 lit. w) şi ale anexei nr. I "Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Administraţie»" cap. I lit. B. "Reglementări specifice funcţionarilor publici" din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240538_a_241867]
-
de contribuții sau de a stabili deducerea din cuantumul pensiei a unei sume lunare asupra căreia nu se calculează contribuția de asigur��ri de sănătate reprezintă chestiuni care țin în mod exclusiv de opțiunea sa, opțiune care nu poate fi cenzurată din perspectiva garanțiilor dreptului constituțional la pensie. Ceea ce Constituția impune este ca prin astfel de măsuri să nu se aducă atingere nivelului de trai decent al pensionarilor. În acest sens, legiuitorul a prevăzut atât calitatea de asigurat pensionarilor care au
DECIZIE nr. 223 din 13 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240842_a_242171]
-
față, instanța constituțională reține că autoritatea publică vizată prin hotărârea criticată, și anume Consiliul Național al Audiovizualului, nu este una de rang constituțional. Prin urmare, Curtea constată că, nereferindu-se la o instituție de rang constituțional, hotărârea criticată poate fi cenzurată numai din punctul de vedere al exigențelor procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției. Având în vedere faptul că autorii sesizării invocă, în mod efectiv, prevederile Constituției ca norme de referință, din moment ce critica acestora vizează încălcarea unor valori, reguli
DECIZIE nr. 307 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 5 din 28 februarie 2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
de neconstituționalitate autorul apreciază că, potrivit prevederilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 , pentru confirmarea unui plan de reorganizare de către judecătorul-sindic, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții de ordin formal. Or, dispozițiile criticate nu conferă judecătorului competența de a cenzura și, eventual, înlătura sau înlocui unele măsuri ale planului de reorganizare, chiar și atunci când încalcă prevederi legale. Această limitare severă și nerezonabilă a competenței sale în raport cu scopul legitim al bunei administrări a justiției sau cel al securității juridice este contrară
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241103_a_242432]
-
de față, mai exact a unui aviz, ca fiind act administrativ, susceptibil de a fi supus controlului de legalitate, aparține în exclusivitate instanțelor judecătorești chemate să soluționeze un litigiu. Totodată, Curtea constată că definiția actului administrativ susceptibil de a fi cenzurat pe calea contenciosului administrativ ține cont și de prevederile art. 52 din Constituție. Întrucât art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 folosește expresia "în înțelesul prezentei legi", rezultă că se îmbină atât un criteriu material, cât și unul
DECIZIE nr. 193 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241133_a_242462]
-
a fi catalogate ca atare. Prin urmare, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia aceste acte sunt de urmărire penală și obținute prin sustragerea de la orice formă de control din partea unor organe independente, deoarece, în măsura în care acestea fundamentează acuzația, pot fi cenzurate atât în fața procurorului, cât și în fața judecătorului, oferindu-se prin urmare părților dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, acestea având posibilitatea de a le combate prin orice mijloace de probă. Totodată, în situația în care verificările efectuate
DECIZIE nr. 247 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155, art. 157 şi art. 159 din Codul penal, a dispoziţiilor art. 224 şi ale secţiunii V^1 a titlului III capitolul II din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, precum şi a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242021_a_243350]
-
de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri este de plano admisibilă. În ceea ce privește hotărârile cu caracter individual adoptate de Parlament, Curtea a statuat mai întâi că instanța constituțională "nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opțiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la acte juridice cu caracter individual și scop politic, având ca obiect numiri, alegeri sau validări în funcții, înlocuirea unei persoane cu alta, și nici nu are rolul unei instanțe de apel pentru soluționarea unor
DECIZIE nr. 805 din 27 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) şi (4) din Regulamentul Senatului, a Hotărârii Senatului nr. 24/2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr. 25/2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246024_a_247353]
-
separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Mai mult, Curtea observă și reține că teza potrivit căreia o Cameră a Parlamentului poate, în virtutea dispozițiilor regulamentare proprii, să cenzureze sub orice aspect o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, care a dobândit autoritate de lucru judecat, echivalează cu transformarea acestei autorități în putere judecătorească, concurentă cu instanțele judecătorești în ceea ce privește înfăptuirea justiției. Legitimarea unui astfel de act ar avea ca efect
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
terț decât cu acordul persoanei respective. ... ------------ Art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. Articolul 6 (1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. ... (2) Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege. ... (3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor
LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) Legea audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250594_a_251923]
-
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. (4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248640_a_249969]
-
hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 987 nu poate fi cenzurată pe calea recursului. ... (4) Executarea cu privire la bunurile împărțite poate fi cerută în termenul de prescripție de 10 ani prevăzut la art. 705. ... Articolul 995 Revendicarea bunurilor atribuite (1) În cazul în care părțile declară în mod expres că nu solicită
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248640_a_249969]
-
terț decât cu acordul persoanei respective. ... ------------ Art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. Articolul 6 (1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. ... (2) Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege. ... (3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor
LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) Legea audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250274_a_251603]
-
terț decât cu acordul persoanei respective. ... ------------ Art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 809 din 3 decembrie 2008. Articolul 6 (1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. ... (2) Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege. ... (3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor
LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 (*actualizată*) Legea audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250364_a_251693]
-
nu privesc controlul de constituționalitate. Totodată, critica ce vizează durata termenelor pe care și le-a impus statul în recalcularea pensiilor de serviciu nu poate fi reținută, fiind un drept de apreciere al legiuitorului pe care Curtea nu îl poate cenzura. Curtea a reținut, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că dispozițiile procedurale cuprinse la art. 3 și 4 din Legea nr.
DECIZIE nr. 42 din 24 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b) , art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) , precum şi ale art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239729_a_241058]
-
revocarea domnului Gheorghe Iancu din funcția de Avocat al Poporului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 4 iulie 2012, nu au fost respinse ca inadmisibile pe motiv că instanța constituțională nu avea competența de a cenzura hotărârile plenului Camerei Deputaților, hotărârile plenului Senatului și hotărârile plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului - chiar dacă, astfel cum mai înainte s-a menționat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2012 era, în mod formal, încă în vigoare-, ci
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
28 martie 2012 , instanța constituțională a reținut că autoritatea publică vizată prin hotărârea criticată, și anume Consiliul Național al Audiovizualului, nu este una de rang constituțional. Prin urmare, nereferindu-se la o instituție de rang constituțional, hotărârea criticată poate fi cenzurată numai din punctul de vedere al exigențelor procedurale și substanțiale stabilite expres prin textul Constituției. Astfel, în precedent, Curtea a stabilit că din moment ce critica autorilor sesizării de neconstituționalitate vizează încălcarea unor valori, reguli sau principii constituționale expres menționate, aceștia invocă
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
și într-o manieră echitabilă, ci în detrimentul intereselor procesuale ale contribuabililor și în favoarea organului fiscal. Reglementarea obiectului acțiunii în materia contenciosului administrativ fiscal, prin dispozițiile criticate, contravine prevederilor art. 52 alin. (1) din Constituție, actul fiscal efectiv vătămător neputând fi cenzurat de către instanța de contencios. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIE nr. 50 din 12 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 218 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249954_a_251283]
-
să-și aleagă un expert asistent. Curtea observă, totodată, că activitatea concretă desfășurată de inspectorii de integritate, modalitatea concretă în care aceștia înțeleg să efectueze activitatea de evaluare a averilor persoanelor care exercită funcții sau demnități publice nu poate fi cenzurată de instanța de contencios constituțional, eventualele abuzuri sau posibila interpretare ori aplicare incorectă a prevederilor legale corespunzătoare urmând să fie constatate și sancționate de instanța de judecată competentă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și
DECIZIE nr. 29 din 5 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249545_a_250874]