1,960 matches
-
de la toate liceele din țară, cunoscuse o fată dintr-a VI-a de la liceul din Iași, se-ndrăgostise de ea și, la despărțire, cei doi se hotărâseră să-și scrie. Cum nu putea să primească corespondența la internat, căci era cenzurată de Atila, directorul internatului, junele îndrăgostit mă rugase să primesc scrisorile pe adresa mea, ceea ce, bineînțeles, acceptasem cu multă plăcere. Corespondența asta a durat vreme de câteva luni și, cum bine zice înțelepciunea poporului, că "ochii care nu se văd
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Orient) Chiar și când nu posedă profunzimea vizionară a tex telor din ciclul lui Blake et Mortimer, proza grafică rămâne atrasă de potențialul de expresie al anticipației. Științaficțiune este capabilă de a elibera visele pe care le ține sub control cenzura diurnă. Miturile moderne se suprapun peste scenografia elaborată în care se întâlnesc navele spațiale și tehnologiile grație cărora umanitatea este rede finită. Extratereștrii sunt parte din decorul ficțional, iar pluralitatea lumilor devine regula de la care nici un creator de aventuri nu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Venim imediat, să aruncăm însă o privire, să vedem ce comandăm. Georgeta i-a invitat și ea, sperând că va mai putea discuta cu Matei și glumi cu el, cum făcea altădată, deși realiza că toate manifestările ei puteau fi cenzurate de Cecilia. O invidia că se înțelegea bine cu Matei și că se iubeau. Își dădea seama însă că nu Cecilia i-a despărțit, fiindcă relația cu Matei se răcise cu mult înainte de apariția Ceciliei. Cu toate acestea, tot era
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și cum vrea... să ne mai întrebi și pe noi. Își țuguie buzele când zice „noi”. Spus de el, cuvântul acesta scurt are ceva moale. - Și ce poftește, să-mi avizeze textele? Mai are ștampila de pe vremuri? Aia rotundă, cu „Cenzurat”? Na, sunt pe cale să-mi pierd calmul de devorator de documentare. L-aș pocni. Scurt. Dar, calculând rapid traiectoria și viteza, în funcție de masa corpului și de forța de impact, îmi dau seama că ar ateriza exact sub calorifer. Cum are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fericirii când sângele din vine ți se transformă în lacrimi. În opinia mea, Nicole merita nu un Oscar, ci Premiul Nobel. De ce nu vrea să vorbească cu tine? întrebă și Lara. Mi s-a făcut rău. Oare M.A. îmi cenzura apelurile sau Zach era cel care se purta tot mai rece? Am încercat să-l exonerez pe Zach de orice vină. Ce-o fi fost în capul meu! Zach mă adoră? Altfel, de ce mi-ar fi dăruit acel superb colier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
vadă lumea sobră, academică. După aceea te duceai la councellerul tău să-i spui la ureche că ai făcut-o lată. La noi tout est pris à la legere. Iar noi suntem prea doldora de autenticitate țărănească încât să ne cenzurăm întruna. Cred că tot ceea ce ne animă pe amândoi e mai degrabă să nu-i reprimăm și să nu-i disprețuim pe alții și mai puțin un mod foarte normativist. Instituțiile pe care le ajutăm să crească ni-s de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
s-a petrecut atunci pe străzile acestui oraș care își trăia momentele de groază și de grație. Partea ridicolă a poveștii mele este aceea că, înainte de acel moment, păream cea mai vizibil marcată de revoltă. Nu mai reușeam să mă cenzurez deloc. Băieții și fetele de la cooperativa prestări servicii de informare erau de mult la datorie, mă supravegheau atent și, uneori, când le cădea bine, mă amenințau. Erau totuși mulțumiți că nu fac manifeste scrise. Erau nemulțumiți că nu-mi țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Cum ți-am mai spus, în 1990 Gabriel Liiceanu scria că Facultatea de Filosofie a fost mereu una în care îl citeai pe Kant sub plapumă și că oferta era legată strict de DIAMAT. Deștepții mei de prieteni m-au cenzurat să-i replic în 22. Ideea lui, formulată atunci, era că cine nu a trecut pe la Păltiniș și nu s-a adăpat drept de la izvor e tarat și castrat filosoficește. Cred că greșeala morală a început atunci. În ’90, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ca să nu îmi fie dor de ei, să îi uit o vreme. Îi combin cu ingredientul „bâlciul național” pentru ca împreună să facă o masă critică suportabilă încât să nu mi se rupă inima fiindcă plec. Poate de aceea m-am cenzurat să comunic mai mult cu Eva, cu Laura, cu Danele, cu Oti, cu prietenele mele. Voiam să nu îmi fie dor de ele. Uneori am fost în stare. Alteori, mai ales de Crăciun, am plâns de mi s-a frânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sediul Carter Spink, vorbind pe rând cu un tip de la Barou, cu doi dintre partenerii seniori și cu un tip de la Third Union Bank. La prânz sunt deja complet stoarsă de la cât am repetat aceleași lucruri acelorași chipuri ce-și cenzurau cu grijă orice expresie. Mă doare capul de la luminile din birou. Uitasem cât de irespirabilă și de uscată e atmosfera aici. Încă nu mi-am dat seama ce se întâmplă exact. Avocații sunt al naibii de discreți. Știu că a fost trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Plicul negru Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Prima ediție a romanului Plicul negru, sever cenzurată de autoritățile comuniste, a fost publicată în 1986, la Editura Cartea Românească din București. În legătură cu această ediție, se pot consulta recenziile apărute în 1986, înainte de plecarea autorului din țară, în presa literară românească, datorate criticilor Marian Papahagi (Tribuna, 4 sept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Orlin Vasiliev, N.Pogodin (ca să se reabiliteze, a fost forțat să-l interpreteze pe Lenin, În Omul cu arma!) ș.a. Un lucru pare azi, curios: dușmanii de clasă ai epocii de tristă amintire sunt Înfierați de noua forță conducătoare, sunt cenzurați, dar au... o libertate de acțiune incredibilă! Pe lîngă indezirabilul Ciulei (care-n anul Naționalizării pierde teatrul, dar semnează șase montări - trei din ele cu texte de Shakespeare, Moliere și Miller!), sunt activi În vigilenta perioadă istorică Marietta Sadova (legionară
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
talent sau aplecare la o expresie mai aparte, un sentiment mai autentic, respectiv, care știa ce este un anunț adevărat? Mai ales la decese și, respectiv, comemorări cu parastase s-ar fi putut crea mult mai bine, dacă nu era cenzura. Talentele erau oprimate, nu numai la scriitori doamnă, ci și aici, la noi, la creatorii din domeniul anunțurilor. Ce să ne mai ascundem după degete! Oftă lung, ca un geamăt, privind ecranul calculatorului. Clătină abătut, dojenitor din cap. - Spune intelectualii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la scriitori doamnă, ci și aici, la noi, la creatorii din domeniul anunțurilor. Ce să ne mai ascundem după degete! Oftă lung, ca un geamăt, privind ecranul calculatorului. Clătină abătut, dojenitor din cap. - Spune intelectualii de-acuma că scriitorii erau cenzurați, că nu le dădea voie să cânte cum le venea talentul. Dar ce să mai spui de bieții oameni cu decese sau comemorări, care venea să-și plângă durerea la anunțuri și nu putea! Că era formule stas, respectiv șabloane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se ivea din când în când de sub scutul puternicei sale personalitèți, într-un râs, într-un gest, într-un zâmbet, eu pândind cu încordare acest misterios moment când, rar, ea se lèsa în voia feminitèții ei interioare, fèrè s-o cenzureze sau s-o educe, eu strèduindu-mè sè provoc cât mai des acele accese de feminitate care reprezentau, de altfel, tot ceea ce iubeam mai mult la Corina, Cu atat mai mult mi se pare acum fascinant cu cat aceastè femeie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
să stârnească emoții și să provoace acel frison de tulburare interioară, pe care doar adevarata poezie îl poate genera. Și, dacă am încercat să sugerăm resurecția emoției și delicatețea sentimentelor prezente în acest volum al Vasilicăi Ilie, nu ne putem cenzura plăcerea de a constata că autoarea mânuiește cu siguranță uneltele poetice, aplecându-se cu atenție asupra expresiei și cizelând-o cu încăpățânare și dragoste de bijutier. Vasilica Ilie refuză aproape ostentativ tentația facilă a ludicului, alegând, în locul unui discurs minat
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
asta, dar am vrut atât de tare să obțin slujba asta... Ce s-a Întâmplat cu mine ? În mod normal, există un fel de filtru intern, care mă Împiedică să spun absolut tot ce gândesc și mă obligă să mă cenzurez. Dar acest filtru a Încetat să funcționeze. E un adevărat șuvoi de informații aleatorii, pe care nu Îl pot opri. Câteodată cred În Dumnezeu, fiindcă, altfel, cum am mai fi aici acum ? Dar, pe urmă, mă gândesc, de ce există războaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
scrie tatei, deși de zece luni nu mai venise de la el nici o scrisoare. Firește, nu-i scriam tot ce aș fi vrut. Chiar tata, când a plecat, ne-a atras atenția că, pe vreme de război, scrisorile sunt citite și cenzurate... Dragă tată, noutatea săptămânii este că Walter a intrat În Hitlerjugend. Atât! Nici dacă scrisoarea nu i-ar fi fost adresată Obersturmführer-ului Ralf Döring, rătăcit În nămeții de la Stalingrad, de unde armata noastră trimitea comunicate victorioase, ci avocatului Ralf Döring, plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pentru buzunarul din stânga” care - întâmplător - se află în dreptul inimii... Deja faci eseistică chiar din titlu compozițiilor. Lumea cunoaște mulți autori în domeniu, autori celebri rămași prin marile biblioteci. Nu-i înșir. Dar asta nu înseamnă că noi trebuie să ne cenzurăm, să ne înăbușim în fașă „înțelepciunile” ce ne inundă hârtia din față, mai ales că ele sunt un relevație care aproape că nu ne aparține... Produsele materiei cenușii au încă o cotă ridicată la bursa valorilor și mai e loc
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
cu zeci de amante și 365 de copii avea, se vede, momentele lui de inhibiție, în care se retrăgea în iatac cu pozele porno, cu târfele și nimfomanele, cu Adam și Eva într-o exhibiție sado-maso vegheată de Satan ș.cl. Cenzura din secolul al XVII-lea îi obliga pe artiști să proiecteze scenele în mit, explică profesorul Holler.) Copia mail-ului de la Najlia, ți-am mai povestit de rusoaica mea bașkiră, pe hârtie tare de copiator, mă taie la mână și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cenzurii ne-a adus imense servicii! Ne-a silit să fim asemenea lui Ulise, abili, ne-a obligat să învățăm cum se construiește un cal troian. Ne-a ajutat să bolborosim ca Pythia. Ce profesor de ambiguitate mai bun decât cenzura puteam avea? Acum, am rămas, nu-i așa? fără profesori. Putem spune ce vrem. Drept care ne-am trezit într-o curioasă lehamite. Ce rost mai are să scrii, dacă marea ocazie de a deveni peste noapte un Soljenițîn a trecut? În
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
care (și dovada sunt tocmai scrupulele tale) poate fi un tunel către straturile vulnerabile ale sinelui tău. Noi nu suntem interfața socială pe care o numim „persoana noastră“: cineva dindărătul ei, o ființă in comparabil mai vastă, ne controlează, modelează, cenzurează de multe ori gândurile și acțiunile. În după-amiaza acelei zile pariziene văzusem, la Centrul Pom pidou, o mare expoziție André Bre ton, pretext, de fapt, pentru o desfășurare de image rie suprarealistă cum rareori poți vedea într-un singur loc.
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de cuțit. Împăratul revăzu palatul solitar din marea Alexandriei, cu zidurile înnegrite de foc și poarta distrusă, chipul puternic, bărbătesc sculptat în granit care zăcea sub un văl de apă. Marcus Antonius era un nume pe care Roma încă îl cenzura; puținii care îndrăzneau să-l amintească îl rosteau în șoaptă, fiindcă, de peste șaptezeci de ani, era legat de condamnarea infamantă de rebeliune și trădare. Împăratul mângâie părul lui Helikon. Îți mulțumesc pentru memoria ta, îi spuse. Cheamă un secretar. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de hazard, pe care le-a lăsat despre sine gravate în bronz, în argint și în aur își aveau originea în nesiguranța cu privire la viitor. „În război, în răzmerițe se distrug biblioteci, plăci comemorative și statui. Mai apoi, istoricii interpretează, rescriu, cenzurează evenimentele. Însă oamenii adună, păstrează și ascund monedele.“ Libertul imperial — În palatele acestea se întâmplă lucruri nemaivăzute, șuieră un înalt funcționar din familia Caesaris. Pe lângă acest tânăr imperator sunt chemați mai mulți foști sclavi străini decât bărbați cu sânge roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și Tzara improvizează deconstructiv despre „Hamlet” și „Ofelia” („Hamlet“, respectiv „Proclamație“, fără a mai aminti prozele), despre iubiri și destine de femei provinciale, despre înserări autumnale și vacanțe etc. În poemele din 1913-1915 ale lui Vinea, impusurile iconoclaste sînt însă cenzurate de o melancolie retractilă, proiectate - nostalgic - în trecut, în amintire sau într-un prezent dominat de sentimentul pierderii iremediabile, al neliniștii metafizice sau al angoasei expresioniste („Septembrie. Ciornă“, „Dintr-o vară“, „Doleanțe“, „Pantelimon“ ș.a.). În schimb, primele poeme ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]