2,433 matches
-
cu secretele pe care Adriana încerca să le împărtășească an de an. Erau ca niște povestioare drăguțe: amuzante când le asculți, dar aparent inutile în viața de zi cu zi. Adriana comandă câte o vodcă pentru fiecare prinzându-l pe chelner de mâna și spunându-i: — Luăm trei din preferatele mele, Nicholas. După care s-a lăsat pe speteaza scaunului să cerceteze mulțimea. După părerea Adrianei, era cam devreme — adevărata petrecere începea abia după miezul nopții, după ce plecau cei care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mulțime de bărbați. Dacă te întreabă cineva cu câți te-ai culcat, nici nu trebuie să împarți la trei! Ei, nu ți se pare frumos? Că nu e nevoie să minți? Eu nu glumesc deloc, spuse Emmy. Îl privi pe chelner când acesta trecu pe lângă masa lor și, când acesta se apropie, comandă trei pahare de șampanie. — Acesta este începutul noii mele vieți și, credeți-mă, trebuia s-o fac demult. Primul lucru pe care am să-l fac luni e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
gând să sun și să accept postul, apoi am de gând să mi-o trag cu toți bărbații singuri și atrăgători pe care am să-i întâlnesc. Străini, sexy și frumoși. Și subliniez cu toți. Ce părere aveți, fetelor? Acceptabil? Chelnerul aduse șampania. — Așa că, vă rog, să ciocnim. Adriana scoase un sunet care, pentru una mai puțin frumoasă s-ar putea numi fornăit, dar provenind de la ea, suna exotic și feminin. Celelalte două se întoarseră să se uite la ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
propus să încerce amândoi să facă o vizită acasă la Martha, colega lui din facultate, cândva în vara aceea, și când el și-a amintit o glumă pe care un makeup artist i-o spusese în dimineața aceea. Abia când chelnerul a adus două cupe de șampanie și ceva ce se numea dacquoise cu nucă de cocos, și-a revenit și Leigh. Acolo, ca din întâmplare, lângă platoul cu ananas în sirop, garnisit cu fructe de pădure, se afla o cutiuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
extravagant în comparație cu cina, o friptură cu garnitură de cartofi prăfiți pe care o mâncase singură în holul hotelului cu două ore mai devreme. Friptură, cartofi prăjiți și un singur pahar cu vin roșu (“Vinul casei? Cum adică ‘vinul casei?’ întrebase chelnerul abia stăpânindu-și un zâmbet ironic. “Ah,” a făcut el după ce s-a gândit mai bine. “Adică nu foarte scump, nu? Vă aduc imediat, madam.”). Nota de plată ajunsese la imensa sumă de 95$, iar vinul era o poșircă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
A emoțiilor și șocului, nimic grav. Avea încredere că analizase bine situația și era sigură că totul se va rezolva de la sine după ce mai treceau emoțiile. Întorcându-se la computerul ei, Emmy se pregăti să mai comande o cafea la chelnerul acela urâcios. — Pardon? Vocea de bărbat venea din spate, dinspre umărului ei drept, dar Emmy, convinsă că un alt angajat al hotelului se pregătea s-o muștruluiască, nici n-o luă în seamă. — Mă scuzați, insistă vocea. Iertați-mă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
vin ți-a cam deranjat stomacul și, deși extrem de dezamăgită că el te trimite la plimbare chiar în clipa asta, te simți ușurată că o să ai puțin timp singură. Încetează să mai vorbești în clipa asta! Paul îi făcu semn chelnerului să aducă nota de plată. — Nu, te rog, lasă-mă pe mine, spuse ea întinzându-se cam prea tare peste măsuță. În boxele din spatele lor se auzea înfundat varianta remixată a unui cântec de-al lui Shirley Basset și Emmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
doilea rând, cred că aici toate pierdem ceva din vedere: nu eu am decis ca Emmy să aibă aventuri în fiecare oraș pe care îl vizitează. Ea singură a făcut acel anunț. Desigur, dacă tu crezi că nu te descurci... Chelnerul, un tip blond, simpatic ca un drăcușor, îmbrăcat în cămașă și pantaloni scurți kaki, întrebă dacă poate să le aducă ceva. Au comandat câte o margarita și au reluat conversația ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Nu, ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nu ți-ai uitat partea ta din înțelegere, spuse Emmy. — Firește că nu, replică Adriana. De fapt, cred că l-am cunoscut deja pe viitorul meu soț. — Hmm, făcu Leigh imperturbabilă, luând un pahar de margarita cu gheață de pe tava chelnerului. Îl ținu o clipă lipit de frunte, după care linse toată sarea de pe buza paharului. — Chiar așa? întrebă Emmy pe un ton care Adrianei i se păru enervant de condescendent. — Da, chiar așa, răspunse Adriana. Deși văd că nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Nu, zău. Nu cred așa ceva. — Ba să crezi. Am tot ce-mi trebuie. Doar că nu-mi vine să plec. În plus, în oraș se renovează apartamentul de deasupra mea și zgomotul e insuportabil. — Mmm, făcu Leigh, luând meniul de la chelner. Jesse scutură din cap și se lăsă pe speteaza scaunului. — Cum de suporți să stai atâtea ore cu nemernici obsedați de propria persoană așa ca mine? Leigh nu se putu abține să nu râdă. — Face parte din îndatoririle mele, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cu adrenalină, era agitată și nerăbdătoare, dar într-un fel pozitiv. — Și cu riscul de a părea un ticălos condescendent, zise el, sunt foarte sigur că am luat decizia corectă. —Așa e, clătină ea din cap. Jesse îi făcu semn chelnerului să le aducă nota de plată și, când acesta o aduse, i-o dădu lui Leigh. — Presupun că o să plătească Brook Harris. — Desigur. Puse în carnețel cardul ei nou-nouț American Express Corporation și se lăsă pe speteaza scaunului. — Așadar, Jesse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cu răceală. — O să-ți spună să vii, zise Jesse. — Poftim? — Henry. O să-ți spună să vii. Nicio grijă, Leigh, nu e chiar atât de departe și-ți promit că o să am mare grijă de tine. Avem și o cafenea Starbucks. Chelnerul reveni cu cardul ei și chitanța. Ea le puse pe fiecare în compartimentul corespunzător din portofel și-și adună lucrurile. Sper că nu te-ai supărat, nu? întrebă Jesse. Leigh avea senzația că lui nici nu-i pasă. — Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
fără să se grăbească, inspiră adânc, desfăcu catarama unei genți ca o tolbă din pânză uzată și scoase din ea un snop de hârtii de mărimea unei cărți de telefon. I-l întinse lui Leigh cu ambele mâini, asemenea unui chelner asiatic care aduce nota de plată sau o carte de vizită. — Să fii blândă, spuse el încet. Credeam că vrei să fiu sinceră, nu blândă. Leigh luă manuscrisul și îl așeză în față, neștiind cum o să reziste încă un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
înceapă. Să-l descoase pe Toby mai întâi despre Dean sau despre Catherine? — Va trebui să ai grijă, altfel s-ar putea să te trezești în paginile revistei Marie Claire, spuse Toby luând două pahare de șampanie de pe tava unui chelner care trecea pe-acolo și întinzând unul Adrianei. — Catherine lucrează la Marie Claire? întrebă Adriana. — Catherine a lucrat la Marie Claire. A fost redactor de imagine zeci de ani de zile și ei i se datorează descoperirea a nenumărate fotomodele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
trebui să mă încurajeze să mă încurc. Căsătorit, adică - Adriana ridică mâna s-o oprească. Nimic nu o deranja mai mult decât atunci când Leigh începea să-i predice și să devină o puritană. — Bine, bine, am priceput, spuse ea. Un chelner își făcu apariția, un bărbat de data asta, care aduse un platou cu mâncre. — Oh, nu! Sper că n-am speriat-o pe colega ta, spuse Emmy. Am fost cam nesuferite. Chelnerul se uită la ea cam ciudat și începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
puritană. — Bine, bine, am priceput, spuse ea. Un chelner își făcu apariția, un bărbat de data asta, care aduse un platou cu mâncre. — Oh, nu! Sper că n-am speriat-o pe colega ta, spuse Emmy. Am fost cam nesuferite. Chelnerul se uită la ea cam ciudat și începu să întrebe cine ce-a comandat. — Salata cu piept de pui afumat Lapsang Soughong cu dressing alături? O așeză în fața lui Leigh. — Și două Mad Hatters, cu prăjiturele și sandvișuri în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dar cu cât petrec mai mult timp aici, cu atât îmi dau seama mai bine: sunt niște amatoare. Sunt niște fetițe. Nu știu nimic despre seducție sau cum să păstrezi un bărbat. Noi suntem femei... în toate sensurile cuvântului. Un chelner apăru la masa lor și începu să desfacă o sticlă de Dom Pérignon. — N-am comandat așa ceva, spuse Leigh uitându-se la prietenele ei ca să se convingă. Este de la domnii care stau la capătul barului, răspunse el în timp ce dopul sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și se Îndreptă spre ușile turnante. Schimbul de focuri Încetase. Gloate de chinezi alergau de-a lungul Bundului printre tramvaie oprite și mașini parcate; dădace bătrîne șchiopătînd În pantalonii lor negri, hamali trăgînd ricșe goale, cerșetori și băieți de la șampane, chelneri În uniforme de la hoteluri. Un văl de fum cenușiu, mare cît un oraș În ceață, se Întindea peste rîu, și din el se iveau arborii gabieri ai vaselor Idzumo și Wake. În dreptul Grădinii Publice, nori de cenușă incandescentă Încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care plutea pe rîu dinspre corpul răsturnat al navei Petrel. CÎnd o porniră de-a lungul Bundului, tancul japonez ajunsese la hotelul Palace. În jurul acestuiase adunaseră toți cei care voiau să fugă, băieții de serviciu chinezi În uniformele lor americane, chelneri cu tunici albe și oaspeți europeni ținîndu-și strîns În mînă pălăriile și valizele. Doi motocicliști japonezi, fiecare cu cîte un soldat Înarmat În atașul camuflat, porniră În fața tancului. Stînd În picioare pe pedale, Încercau să-și croiască drum printre ricșe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se ridică dintr-o fiertură groasă de orez și pește. Basie scoase două farfurii de tablă și linguri dintr-un sac de piele de sub pat. Încă fumîndu-și țigara Craven A puse porții pentru el și pentru Jim, cu eleganța unui chelner de la Hotel Palace. În timp ce Jim Înghițea ca un lup peștele fierbinte, Basie Îl urmărea cu aceeași aprobare crispată pe care i-o arătase soldatul japonez. Basie vîrÎ lingura În fiertură. Noi mîncăm mai tîrziu, Frank. Frank lustruia o ramă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să n-o vadă femeia din cabina alăturată și să creadă că e sărită de pe fix, Ruby termină de făcut pipi, se spălă pe mâini și fugi din toaletă cât o țineau picioarele. Când intră Înapoi În restaurant, unul din chelneri o anunță că Duncan ajunsese și Îi arătă o masă Într-un colț Îndepărtat. Cum mergea prin restaurant, nici nu-i trecea prin cap că femeia de la toaletă o urmărea. Dintr-odată simți o bătaie scurtă pe umăr. Se Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
vrea s-o ia de la capăt. Vorbele astea o făcură pe Ruby să se Înece de râs. Atâta au râs și au sporovăit, că trecu o groază de vreme până să se gândească să se uite pe meniu. Abia când chelnerul veni a treia oară să Încerce să ia comanda, hotărâră și ei că ar fi cazul să se gândească la mâncare. În timp ce citea meniul, lui Ruby Îi veni În minte un lucru. Cum s-ar simți ea dacă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
O să aibă destul timp să-l felicite pe Saul mai târziu, după ce se mai potolea agitația. — Mereu am știut că o să răzbată Într-o bună zi, Îi spuse Ruby lui Chanel În timp ce se cățăra pe un scaun de bar. Un chelner apăru cu o tavă cu aperitive. Chanel refuză, dar Ruby nu se putu abține și luă un con minuscul de hârtie cu o porție de pește cu cartofi prăjiți care să-i ajungă fix pe-o măsea. —Mă Întreb totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
păstra dichisite toată iarna. Iar când, la sfârșit, fiecare lucru era din nou la locul lui, reușeam să supraviețuiesc mai ușor între pereții aceia pentru că păstrau amintirea ofensei mele estivale. Cred că era aceeași plăcere pe care o simte un chelner murdar, atunci când scuipă pe furiș în farfuria unui client prea pretențios. O bubuitură surdă și îndepărtată intră pe fereastră străpungând tăcerea. Poate se schimbă timpul. Cu o seară înainte lăsasem un scaun pe terasă. Mi-am îmbrăcat halatul și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
afla lângă șervețel. Eu mă gândeam la ce comandase Italia, mi-ar fi plăcut să o servesc cu un pahar de vin. Nu-i aduseseră încă nimic, poate uitaseră de ea, mă uitam în jur căutându-l cu privirea pe chelner. Nu era liniștită, îmi făcuse o favoare iar acum, cu coatele pe masă, își pișca bărbia cu o mână, nedorindu-și altceva decât să plece. Îi simțeam stânjeneala chiar și de la distanța aceea. Chelnerul se aplecă spre ea ridicând capacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]