46,651 matches
-
soții Oițerman, a decis consoarta mea. El este foarte umblat prin lume, iar dânsa se învârtește prin cele mai selecte cercuri. De mult ar fi trebuit să-i poftim, iată prilejul. Pe sâmbătă... Se înțelege că nu era să-i chemăm ca să mănânce brânză și gata. Ne-am agitat toată săptămîna, am cumpărat o mulțime de specialități și trufandale, am preparat sărmăluțe în foi de varză, pentru că dumnealui făcuse odată un apropo de bucătăria romnească și i-am invitat și pe
SCHIŢE UMORISTICE (28) – BLAZON IMAGINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382709_a_384038]
-
fiecare vatră. Apoi de teama îndumnezeirii a urcat În al șaptelea cer de unde nu se vine. Diana, iubita lui, plecată la vânătoare Aflând că zeus e sus în neuitare s-a întors să proslăvească statuia ce strălucea măreață-n soare, chemând mulțimile să se închine- strigând: alleluia, aleluia! ...Și a mai trecut un mileniu de prosternare, Diana se ruga la statuie mereu Cum făceau fiecare. Trecuse vremea pentru zeu... Dorind să arate lumii Cât de mult îl cunoaște pe Zus Și
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
copii pe-un soare, Și înlemniți de dragoste divină, Să ardem, precum cireșele amare, În altă lume, să-mi vii din pasiune. Când mor iubiri, păcatul e-n blestem, Se nasc iubiri, încercănând dureri, Să îmi ridici voalul, te mai chem, Apocaliptic, îți doresc să speri... La ultima mea zi, Mă crede, mă rog,- Să te-ntâlnesc, cu fața-mi neumbrită, La chipu-ți alb de veșnicie să cad pe loc, Ultima mea zi, cu tine, fie neadormită... LILIA MANOLE Referință
APOCALIPTIC de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382729_a_384058]
-
DE PE MUNTE Mă întorc tăcut în cerul meu Ca pasărea în oul sfânt, Precum fântâna-n curcubeu, Mă întorc în mine, cel ce sunt Și parcă umbra mea e arsă, Îi pipăi rănile- sunt viu! Prin tulnic dorul dinspre-Acasă Îmi cheamă sufletul să-l scriu Și tu în tihnă să-mi asculți Poemul care-abia te încape, Aș vrea să urc acum pe Munți Până-i duminică sub pleoape; Când pe pământ umbla Iisus El s-a rugat, a câta oară? Ce
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
vrea lanțul să cadă; Ochii ei privesc la mine, dar nu vor să mă mai vadă. Ce-am făcut de se răciră! Cum putut-am să-i rănesc? Ochii dragi ai mândrei mele - care încă-i mai doresc, Să mă cheme și să-mi deie din seninul lor ceresc; Nu-i vreau triști, senini să fie, ah, din suflet îi iubesc! Strălucirea lor să cadă printre umbre trecătoare... Ochi vrăjiți, pe cer îmi stați printre stele călătoare, Singur eu, avid, vă
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
rămân! Ați observat strigătul din ochii lor? E disperat, tăcut, dar cu ecou În inimile celor ce stimează un erou. Acolo - e un țipăt surd, asurzitor... Ați observat cum mângâie ei zarea, Uitând de tot ce e în jurul lor, Suspin chemând în ajutor Un suflet alungând însingurarea? Iar când, prin lacrimi lung prelinse, Răzbate, trist, câte-un oftat, E semn că dorul lor s-a înălțat, Spre ceru-mpodobit de priviri stinse... 07.12.2016 Referință Bibliografică: Priviri stinse / Mirela Stancu : Confluențe
PRIVIRI STINSE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382764_a_384093]
-
doar îl ascult cum petrece... Mi te-ai ascuns în pleoape, Iar inima-mi bate nebună. La fiecare șoaptă pe strune, Te simt tot mai aproape... Cântec de suflet cu zbucium, Trup fremătând de dorință, Ard, imaginând a ta ființă Chemându-mă-n sunet de bucium... Să ne iubim uitând de amaruri, Cu mângâieri să te răsfăț, Să-ți dăruiesc al meu dezmăț, În focul nopții tu să-mi zgândări jarul... Unde te-ai dus, iubire? Ce rai sau iad te-
CÂNTEC DE SUFLET de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382768_a_384097]
-
cadă, pentru că și el era cu pantofii de stradă și aceștia alunecau pe zăpadă. Totuși, după cum a reacționat părea și el o victimă. Dar dacă nu s-ar fi întâlnit cu el în gară, dacă Liviu nu l-ar fi chemat și pe el pe munte și dacă acesta nu ar fi venit, Camelia n-ar fi încercat - atunci când a căzut în prăpastie - să se oprească și cine știe ce s-ar fi întâmplat? Râpa pe care alunecaseră avea și un nume predestinat
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
toate construcțiile din jur. Totuși, în clădire nu găsi pe nimeni. Portarul îi spuse: - Nu a venit nimeni astăzi la Universitate, domnișoară! E “Revoluție!” Camelia nu a înțeles de ce i-a dat telefon mama lui Teodor, doamna Pascu și a chemat-o la Universitate urgent. Încă se trăgea. Doar era atât de periculos... căci era “Revoluție”! “Revoluție ... adică o lume nouă”, gândi Camelia. „Deci și oameni mai buni...“. Toți oamenii inteligenți pe care îi cunoștea ea erau și oameni foarte buni
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
va fi laic sa se afurisească”... Interviu Atfel spus, ne aflăm în această binecuvântată perioadă - în timpul Postului Mare al Paștilor, vremea potrivită pocăinței. Biserica în ansamblul ei îmbracă o haină cernită ce trimite la aspectul penitențial al vieții liturgice. Suntem chemați la călătoria postului, prin rânduieli și slujbe speciale, dar și prin autentică trăire. Vorbindu-ne despre acest pelerinaj lăuntric și spiritual către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Părintele Profesor Dr. Gheorghe Holbea - Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din cadrul Universității
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
La vârsta ei nu ar mai trebui să procedeze așa, mai ales la țară unde toți sunt cu ochii pe tine. - Și tu ai auzit? - Cine nu a auzit de aventurile sale cu unul de la raionala de partid? Mereu o cheamă la raion în calitatea de secretară pe școală a organizației de partid. Cred că așa își menține postul, că după bârfe nu ar avea nici liceul terminat. Discuția lor a fost curmată de Viorel, care a trecut „ca din întâmplare
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Lovit de fulger Viața este ca o lovitură de fulger. Te-a lovit fulgerul și depinde doar de tine dacă știi să arzi. Mulți nu înțeleg ce li s-a întâmplat și se trezesc bătrâni și chemați să guste pământul, dar alții trăiesc clipa și ard, ard până la ultima părticică de materie, până la ultima picătură de energie. Eram pe câmp când s-a dezlănțuit furtuna. Un fulger a lovit un nuc bătrân și acesta s-a aprins
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
ars toate cărările de crengi și tulpina muntelui, cauți seva de foc a rădăcinii. Doar atunci când ultima picătură de materie s-a dizolvat sub limbile de foc, când ai dăruit și ultima fărâmă de energie, răceala pământului ce te-a chemat spre unire întru eternitate este caldă, liniștitoare, deoarece știi că nu ai trăit degeaba. Ai ars intens și ai luminat, din momentul în care te-a lovit fulgerul și ai primit suflare de viață, până în momentul în care ai atins
LOVIT DE FULGER de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382793_a_384122]
-
decât sunt capabile să absoarbă sectoarele de activitate), ci, după reducerea și ținerea sub control a corupției, este mare și urgentă nevoie de o reală relansare a economiei. Pentru că ceea ce spun statisticile și guvernanții despre creșterea economică, eufemistic vorbind se cheamă praf în ochii alegătorilor naivi, care, seduși de greutatea cifrelor, realizează destul de târziu cum coșul zilnic devine din ce în ce mai ușor. Economia românească poate fi repusă pe picioare într-un timp relativ scurt, deoarece există condiții reale pentru așa ceva: importante resurse ale
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
astea... Câți nu au nume șocante, și nu se duc să și le schimbe... Chiar și prieteni evrei, având nume de stomatologi, - se întâmplă. Și mie îmi trecuse prin cap să-mi schimb numele. Pe tata, macedonean, în acte, îl chema Țoghiu, Toma Țoghiu, iar pe mama Schia, Eugenia Schia, tatăl Iancu. Bogza mă și îndemnase, - iscălește-te C.T. Țoghiu ! Începusem să am o faimă oarecare de reporter, - reportaje literare -, precum cel cu oile înghețate-sloi, iarna, la Tulcea, - habar neavând de
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
nu se poate șterge praful. Căutând adevărul din replici, actorul este nevoit să reducă metafora, hiperbola la expresia lor cea mai simplă, regizorul compune universul scenic după ce a descompus toate cuvintele din piesă, din toate celelalte piese. Poate fi spectatorul chemat în această bucătărie, în care domnește haosul? De ce nu, dacă este prevenit și dacă i se spune tradiționalul "Scuzați dezordinea!" Poate fi el mulțumit, după vizitarea dependințelor, de gustul și felul cum arată produsele încă nepuse pe foc? Da, cu
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
pentru a ne arăta flexibilitatea limitei care desparte acceptabilul etic de zona obscură a canalelor de pe stradă și a cotloanelor din sufletul omenesc. La aplauze, "actorii" vin la rampă și spun frumos, ca la școală, ca la poliție, cum îi cheamă și unde stau: Dristor, Eroilor și alte stații de metrou. Patru dintre ei își petrec ziua la un centru de reabilitare. Aplaudăm, dar nu ne e bine: noi o să ne ducem la casele noastre mai mult sau mai puțin confortabile
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
este realitate. Ne-au distrat (chiar dacă ceea ce povesteau nu era teribil de distractiv) și totul rămâne cum a fost. Starea de stânjeneală este întreruptă de directorul teatrului, Cornel Todea, care urcă pe scenă însoțit de un domn (aflu că îl cheamă Becali, știu de pe la televizor ceva confuz despre el, cu fotbal, cu mulți bani, cu legionari): se citește actul prin care le donează interpreților un apartament. îl aplaud pe domnul Becali și încerc să nu mă gândesc deloc la felul cum
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
fi dezamăgiți că primarul n-a vrut să dea ochi cu poliția. La acest capitol, omul de rînd nu prea are subtilități politice, ci judecă lucrurile pornind de la propria sa experiență cu autoritățile. Iar aceasta spune limpede că dacă te cheamă poliția să te audieze, te duci, cîtă vreme nu ai nimic de ascuns. La Cluj, ca peste tot în România, duși pe sus la poliție sînt, în general, cei care n-au conștiința curată, nu cetățenii care n-au ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
lăsa brusc mîinile în jos, și, de orice ar fi fost vorba, surîdea oamenilor cu ochii lui albaștri, luminoși, de strălucirea apelor privite de generații și generații, moștenită. Nepotul blond al popii, teolog cu carte la București, pe care îl chema Volodea, nu slujea... N-avea încă dreptul, nefiind hirotonisit - cu Ilvi se făcea o excepție el fiind, de fapt, și după toate arătările, un trimis special al lui Dumnezeu dincolo de orice regulă... Era un băiat fin, se vedea că avea
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
declarații care au zguduit pe rînd puterile sub care au fost făcute, motiv pentru care i s-au retras una cîte una funcțiile de comandă, pînă la a fi trimis mai la margine, adică la conducerea unui institut al armatei. Chemat să dea seamă despre sentimentele sale de enoriaș îmbrăcat în uniforma armatei față de participarea sa la dezvelirea bustului lui Ion Antonescu, ca și față de declarațiile sale.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
am leșinat, și am căzut în genunchi în fața lui. Cuvintele pe care le-am întrebuințat nu le-aș fi întrebuințat în situațiuni obișnuite; i-am spus: Înalt Prea-Sfinte, sunteți un om al Bisericii, al credinței, să știți că vă voi chema în fața Judecătorului suprem, în ceasul în care, după moartea noastră, ne vom înfățișa Lui, și Îi voi spune că sunteți răspunzător în ceea ce privește viața acestor oameni chinuiți și nevinovați... O situațiune asemănătoare am trăit-o când am vorbit cu mitropolitul Bălan
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
în favoarea noastră, a evreilor; văzându-l puțin sensibil la durerea noastră, am început să-i vorbesc tare, pe un ton amenințător, avertizându-l, în numele unei credințe pe care o presupuneam că există în sufletul lui, spunându-i că îl voi chema, după moartea noastră, în fața Judecătorului Cel de Sus, arătând că el este răspunzător de atrocitatea faptelor fără de lege care se pregătesc în dioceza lui împotriva populației evreiești, o populațiune pe care el, ca om al Bisericii, al credinței, este dator
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
globului pentru un trabuc? Mai deștepți au fost Miloșevici și Lukașenko! Au cîrîit ziariștii? Pac, i-au tratat cu prenadez la dantură! S-au zbătut? Haț la mititică! Și dacă insistă, poate îi găsesc mamele lor pe vreun maidan și cheamă experții să ajute la identificare! Și atunci ai liniște! Faci reformă, strîngi și opoziția cu presa pentru usturoi, că tîmpiții ăia nu vor să recunoască din prima toate potlogăriile pe care le-au făcut. Și pe urmă facem licitații, nenicule
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
o vîrstă politică și literară infantilă. Desigur, situația ar merita o tratare separată, căci e vorba de o literatură ce-și trădează natura și condiția; o asemenea slăbiciune este speculată de politicieni în favoarea lor. Povestea ca mod de existență politică Chemați insistent - prin natura preocupărilor - să se manifeste continuu, politicienii aleg mai degrabă formele de manifestare ce le sînt mai la îndemînă. Neavînd experiența practicii politice propriu-zise, ei pun în operă ceea ce pot manipula cu îndemînare. Și cel mai ușor le
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]