2,402 matches
-
șesul se întindea până departe. La o distanță de trei turle de biserică se afla Olanda... Cea de-a doua mea călătorie la țară ar fi putut fi privită ca o „mutare a copiilor la țară“ doar dintr-o perspectivă cinică. Când, după o călătorie nocturnă cu repetate opriri, trenul a ajuns cu întârziere în capitala Reich-ului, mergea atât de încet, încât parcă ar fi vrut să-i îndemne pe călători, dacă nu să scrie și ei, atunci cel puțin să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mie bine: cu ochii măriți, receptam mai mult decât era de receptat și auzeam coruri care jubilau transcendental. Și, pentru că foamea ne-a apropiat de înțelepciunea zicalei „Omul nu trăiește numai cu pâine“ rostită cu varii intonații, când ca parolă cinică a lagărului, când ca loc comun invocat întru consolare, la mulți dintre noi a luat amploare nevoia de hrană spirituală. Ceva se întâmpla în lagăr. Pretutindeni apăreau, activități care contracarau obtuzitatea colectivă, până mai ieri atât de apăsătoare. Gata cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sfârșit, ce voia mama să-mi transmită. —Doamne-Dumnezeule, a sărit mama enervată, mă faci să par ca unul dintre personajele din Dinastia. Parcă m-aș juca de-a Dumnezeu cu viețile oamenilor. Când prezinți situația în felul ăsta, sună foarte cinic. N-am vrut să spun că vreau neapărat să se întâmple ceva, a continuat ea. Dar chiar mi s-a părut că Adam te place. Și că dacă el e într-adevăr atras de tine și dacă ceva s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
foarte ciudat. De marți încolo, James mă sunase cel puțin o dată pe zi, făcând investigații referitoare la momentul revenirii mele. Părea aproape... nerăbdător să mă vadă. De parcă i-ar fi fost teamă că nu mă întorceam. Natural, partea răutăcioasă și cinică din mine a decis că James nu mai făcuse sex și nici nu mai avusese cine să-i spele lucrurile de când se mutase de la Denise, așa că nu era de mirare că mă aștepta cu înfrigurare. Dar, în același timp, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mine - ei, adică mai deștept în sensul care îl avantaja pe el - spunându-mi că fusesem în halul ăsta. Lui James nu i-a plăcut încrederea mea în mine. I-a fost teamă de asta. Așa că, într-un mod absolut cinic și plin de răutate, s-a decis să mă sape, ca să ajung dependentă de el. Ce ticălos! Știți ceva? Cred că l-am urât mai puțin atunci când am aflat c-a făcut sex cu Denise. Asta era cea mai gravă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
obișnuită ar fi fost să spun ceva de genul „Eu și Adam am făcut sex fiindcă amândoi aveam chef de-o tăvăleală. N-a existat nici un alt motiv“. Dar, oricât aș fi încercat, pur și simplu nu puteam să fiu cinică și dură. Sigur, chestia asta era extrem de îngrijorătoare, dar ce puteam să fac? Însă asta însemna că zăcutul în grădina din spatele casei devenise mult mai plăcut. De fiecare dată când mă gândeam la Adam, nu mai aveam senzația că cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nu erau decît patru ciupercuțe pe ecran. Ciupercuțele acelea atît de frumoase În alb detonînd fără zgomot pe ecran, cînd familia e la masă, la supă, la știri, unde ziariștii Îl admiră pe Shea că are nerv, e elegant și cinic, cînd de fapt nu-i decît prototipul sniper deocamdată testat ca purtător de cuvînt radioactiv, și din păcate lansat În public cu defectul acela neprevăzut la ochi și necorectat la morga din Sillicon Valley, se pare că este deja un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
comic total, dar eu nu aveam simțul umorului atunci, nu vedeam decât grotescul situației. Spitalul mi s-a părut, din toate punctele de vedere, Infernul pe pământ, cu Cerberițele alea feminine care stăteau cu gura deschisă nonstop, înfometate după bani. Cinice, tehnice, fără niciun strop de generozitate umană. Cred că am făcut un fel de depresie în săpămâna aia, de la atmosfera din spital, de la grotesc. Aveam un halat cu glugă, îmi trăgeam gluga peste cap și plângeam așa, pe înfundate, în
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
murit Prietenia, atunci s-a clătinat încrederea în ceea ce numeam solidaritate, onestitate, recunoștință. Atunci a început depărtarea mea de așa-zisa lume literară, ba chiar față de literatura produsă de unii breslași - dacă era produsul unora atât de cinici. Nu citim cinici, avem o singură viață! Țin minte că, în întunecimea aia, care a durat ceva timp, Danda a fost luminița mea. De altfel, în Lucrări în verde, pe care am scris-o în perioada enormei dezamăgiri și unde, în ciuda aparențelor, e
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
tău, să-ți semene, adică să judece rece, să vrea să se informeze tot timpul, să fie sensibilă, dar să-și strunească sensibilitatea, să nu umble după cai verzi și să n-aibă gărgăuni în cap, să fie și puțin cinică, și bineînțeles, să fie deșteaptă, nu numai instruită, ci deșteaptă, să aibă bun-simț și să mai fie frumoasă, cu plete lungi, picioare extraordinare, trup pe care să-l invidieze toate celelalte femei, să știe să facă amor sau să vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mare lucru. Se aprinseseră câteva lumini răzlețe de-a curmezișul curții și bolboroseala înăbușită a televizoarelor și a aparaturii stereo ieșea prin ferestrele deschise. Era o seară de august înăbușitoare, absolut tipică pentru o vară care părea să aibă plăcerea cinică de a duce londonezii până la limita răbdării, scăldându-i zi și noapte în nădușeala provocată de zăpușeala lipicioasă a orașului. Privind în jos, am observat o umbră mișcându-se în grădină. Două umbre, una foarte mică. O bătrână care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
femeie. La Început nu o crezu. Dar ea Îl văzu că se frămîntă. Apoi se lăsă pe spate, dădu din cap aprobator și expresia i se schimbă. Ah, zise el, da, Îmi dau seama. Soția. Rosti cuvintele pe un ton cinic, atotștiutor, iar comentariul lui era atît de departe de adevăr - și Într-un fel, atît de aproape de el, că Viv se simți lezată. Se Întrebă oare ce-i spusese Duncan despre Reggie și ea. Fața i se aprinse. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
necrolog că tatăl lui a fost preot decorat cu Crucea Militară. Robin are ceva de sfânt și ceva indestructibil, În același timp: au fost momente la EMF când am simțit că aș fi murit fără bunătatea și respectul său ușor cinic. —Extraordinară culoare În obraji, Kate, ai fost la schi? Colțurile gurii lui Robin tresar ca pentru a forma un zâmbet, dar o sprânceană deasă și argintie se arcuiește arătând spre ceasul de deasupra biroului de tranzacționări. Să Îndrăznesc să pretind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
secolul al XIX-lea? Nu știa ce s-a întâmplat cu săraca Lily Bart? Charlie urmă: —Trebuie să-ți faci ordine în viață înainte să te îndrăgostești din nou. N-o să mă mai îndrăgostesc niciodată, am spus supărată. Nu fi cinică. Bine’nțeles c-o să te îndrăgostești. Apoi, din senin, întrebă: —Julie se întâlnește cu cineva, aici în Paris? Da, și l-ai cunoscut, mi-am zis în sinea mea. Nu voiam să-l mint pe Charlie, dar când cineva-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
prin Estrella de Mar? — Tu ce crezi? Fii sincer, ce altceva poți să faci În paradis? Prinzi mărul psihotrop cînd pică din pom. Crede-mă, toată lumea de pe-aici Încearcă să se culce cu șarpele. — Paula, nu ești puțin prea cinică? Am apucat-o de braț și am Întors-o cu fața către mine. Mi-a venit În minte imaginea trupului ei puternic, de Înotătoare, În timp ce ne luptam În patul lui Frank. În adevăratul sens al cuvîntului, eu fusesem intrusul. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-se fulgerător dintr-un capot de dantelă și făcând să se audă cum plonjase în apa din cadă ce fusese umplută de cu seară, dinainte de sosirea oricărui client prezumat. Așteptând, cu nerăbdare, reîntoarcerea ei, admirându-i mica demonstrație de competiție cinică și amuzantă, făcu pe supăratul și, la ieșirea ei din baie, o întâmpină cu o expresie încruntată de țăran păcălit. Nu reuși, însă, să nu-i admire trupul svelt, deplinătatea formelor, mersul legănat de lebădă, pielea netedă și ochii surâzători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Popa se ocupase mai mult de asigurarea logisticii. Indiscutabil, dacă cineva putea duce la bun sfârșit incursiunea, acela era el. Fără îndoială, în raționamentul comandantului cântărise greu și faptul că prin trimiterea unor combatanți experimentați se limitau pierderile. Oricât de cinic sună, așa ar fi procedat și el. Aritmetica sinistru de simplă a războiului îl obliga să facă asta. Dar el este foarte obosit. Nimic ieșit din comun, făcea parte din cotidian ca o stare normală. Ceea ce schimbă lucrurile este presimțirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-se la mijlocul pieptului său, zâmbetul ambiguu, candid și provocator în același timp, care-l întâmpina imediat cum deschidea ochii, desenat de buzele încă acoperite cu roua sărutărilor lui pline de iubire frenetică. Undeva, în spate, cineva strănută înăbușit. Cu răceală cinică își șterge amintirile frumoase din minte și revine la prezentul imediat. Să tragă în reflector și apoi să atace cu orice risc? Nu, înseamnă să-și expună oamenii unui măcel sigur. În șoaptă, dă ordin să vină la el Iovuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
m-a angajat, cum tot așa am făcut și când polițiștii m-au trecut pe lista lor de informatori. Acum, Licavkin a promis că uită trecutul meu, dacă devin de-al lor. Colțul gurii alunecă spre bărbie într-un zâmbet cinic. Se pare că în perioada cât am fost corist pentru poliție am turnat niște "fetițe" care aveau pe lângă nobila meserie de a da din buci și sarcina spionajului pentru ruși. La discuție a fost prezent și Licheardovici, de altfel chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
trece prin minte să întrebăm. Aflăm despre soldații uciși, dar nu ni se spune niciodată dacă vreun soldat român a ucis - în Afganistan, în Irak, în Kosovo și pe unde vor fi fost trimiși. Știu că această perspectivă poate părea cinică. Dar ea nu e decât echidistantă. Nu cred că o viață de afgan, irakian sau kosovar e automat mai puțin prețioasă decât una de soldat aflat sub drapelele NATO. Iar atunci când despre cea mai recentă victimă din România afli că
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
proprii. Genul acesta de însemnări sunt cele mai atrăgătoare, fiindcă în ele întîlnim singurele cuante de emoție umană pe care Dragomir le lasă să răzbată în volumul de față. E drept, avînd spiritul mulat pe calapodul sarcastic al unei inteligențe cinice, Dragomir nu-și îngăduie suspine de autoconsolare. Scrie despre sine cu detașarea cu care scrie despre vremea de afară, dar important e că totuși o face. De pildă, însemnările despre propria bătrînețe. Ele încep la vîrsta de 60 de ani
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
pe parcursul a generații întregi nu se pot naște peste noapte din epava unui stat comunist. Proble-mele sînt imediat vizibile la nivelul ofertei politice. Există un deficit de politicieni experimentați în problemele democrației, alternativele disponibile fiind amatorii bine intentionați și ex-comuniștii cinici. Mică este și oferta de funcționari publici obișnuiți să administreze statul de drept și să furnizeze serviciile publice într-un mod cinstit și eficient. La fel este și oferta de partide politice bine organizate și de încredere, cu care indivizii
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
special în Europa Centrală și de Est, unde ideile comuniste erau adeseori considerate un import din Rusia, adeziunea formală la comunism a fost de multe ori suficientă. În Ungaria, liderul comunist Janos Kadar a sintetizat această abordare printr-un motto cinic: "cine nu e împotriva noastră, e cu noi". Punctele de vedere dizidente erau exprimate de intelectuali, prin manuscrise samizdat sau la întîlnirile din cafenele. Dar, cu excepția unică a Poloniei, criticii regimului nu puteau organiza instituții de opoziție, un lucru normal
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sa, d. Grădișteanu, oratorul roșilor, în fine ziarul "Romînul", toți într-un glas zic că acest epitet e neparlamentar, e o insultă gravă, iar ziarul "Romînul" esplică cuvântul - ipsissimis vorbis - astfel: D. Manu merse până a-l numi (pe guvern) cinic; ceea ce se tălmacește în limbagiul poporar; câne nelegiuit, câne spurcat. Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poporar; câne nelegiuit, câne spurcat. Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face tot așa de puțin cu cuvântul grecesc Kucov (cîne, și încă nelegiuit și spurcat) precât de puțin are a face d-l C. A. Rosetti cu partidul Rozei Roșie din Anglia. Iată cum stă lucrul. După moartea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]