2,726 matches
-
purtători ai unor virusuri a determinat pe cercetători să le numească virusuri ce apar încet. Cercetările întreprinse în țara noastră arată că, din punct de vedere al infectării cu virusuri latente, pe primul loc se situează mărul, urmat de păr, cireș și prun. Transmitere-răspândire. În România, mărul s-a găsit infectat cu următoarele virusuri latente: pătarea clorotică a mărului (Chlorotic leaf spotCLS), epinastia lui Spy 227 (Spy 227 epinasty E), declinul lui Spy 227 (Spy 227 decline SD), rugozitatea scoarței (Scaly
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost semnalată pentru prima dată în Anglia în anul 1909. În România, boala a fost menționată în 1961 de către N. Minoiu. Ea este răspândită în numeroase țări nu numai la măr, ci și la păr, gutui și chiar la cireș. Simptome. La soiurile sensibile, ramurile de 1-3 ani sunt foarte elastice și pomii iau aspectul salciei plângătoare. Tulpina puieților în pepinieră se subțiază brusc de la bază către vârf, luând aspectul de fus. La baza tulpinii se formează numeroși lăstari cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înainte de înflorit, urmate de tratamente cu produse care au fost recomandate la rapănul merilor. 9.1.14. Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. Ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare ciuruită. Un atac puternic determină căderea frunzelor în masă, în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. Deseori, mugurii afectați se umflă și apoi se veștejesc, iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe fructele de piersic, cais și cireș, petele sunt circulare, de 1 mm în diametru, de culoare roșiatică, cu tendință de a deveni brunii și cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, determină apariția unor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
13%(1,3 l/ha); Gr.L: Orthocid super 60 PU-0,35%. ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.6. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
veștejesc în număr mare. Frunzele atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Stanley este foarte sensibil la infecțiile florale. Fertilizarea cu azot în doze mari duce la sensibilizarea pomilor de monilioză. După Victoria {uta și col., (1974) soiurile de vișin sensibile la monilioză sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Josika Gabor, iar de cireș: Timpuriu de mai, Ramon Oliva, Drăgănele de Pitești. Transmitere-răspândire.Sporii ce se formează pe fructele mumifiate care rămân pe pom rezistă la temperaturile scăzute din timpul iernii și produc infecții în primăvară pe frunze, pe flori și pe ramuri. Deseori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
9.4.8. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înconjurate de un inel roșiatic. Deseori pielița fructului crapă, se deformează, favorizându se atacul de monilioză și putrezirea totală a fructelor. Transmiterea ciupercii ca și măsurile de prevenire și combatere sunt la fel cu cele recomandate la ciuruirea frunzelor de cireș, vișin, prun. 9.5.5. Boala plumbului Stereum purpureum Este o boală mult răspândită în toate țările din Europa, în special în Anglia, iar pe continentul american prezintă importanță economică mai mare pentru Canada și nordul S.U.A. Boala a fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produse de patogen. Tratamentele în repaus vegetativ sunt identice cu cele recomandate la Chondrostereum. În 2003 au fost omologate 6 soiuri de cais care sunt rezistente la boli; Adina,Nicușor, Valeria sau tolerante:Auraș, Cristal șI Danubiu. 9.6. Bolile cireșului și vișinului Viroze 9.6.1. Pătarea inelară a frunzelor de cireșCherry necrotic ring spot virus Boala este răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răspândită în America și Europa, fiind semnalată în țara noastră în anul 1962 de E. Docea și E. Frățilă. Această viroză poate fi întâlnită pe toate speciile de sâmburoase, purtând denumirea de "pătare inelară" (ring spot). Simptome. Pe frunzele de cireș apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm. Țesuturile atacate cad și frunza apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor benzi. Pomii atacați sunt debilitați. Deseori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacați sunt debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi întâlnită la toate speciile de sâmburoase, fiind frecventă pe cireș, vișin, piersic, migdal, mahaleb, trandafir și hamei. Pe frunzele plantelor gazde amintite pot apărea inele sau benzi de culoare verde-deschis, vizibile după primul an de pătrundere, aspectul parazitar purtând numele de pătare inelară clorotică (fig. 171). Transmitere-răspândire Virusul se răspândește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
80 % pomi infectați, după 5 ani de la plantare. Acarieni și nematozii pot de asemenea să transmită virusul. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate la combaterea bolilor virotice la piersic sunt bune și în acest caz 9.6 .2. Răsucirea frunzelor de cireș Cherry leaf roll virus Boala este mai frecventă pe cireșii bătrâni, în declin, reducând viața acestora. Această viroză este cunoscută în America, în unele țări europene și a fost semnalată și la noi în țară. Simptome. Manifestarea bolii are loc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nematozii pot de asemenea să transmită virusul. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate la combaterea bolilor virotice la piersic sunt bune și în acest caz 9.6 .2. Răsucirea frunzelor de cireș Cherry leaf roll virus Boala este mai frecventă pe cireșii bătrâni, în declin, reducând viața acestora. Această viroză este cunoscută în America, în unele țări europene și a fost semnalată și la noi în țară. Simptome. Manifestarea bolii are loc sub variate aspecte parazitare pe frunze (pete inelare, înroșiri marginale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Manifestarea bolii are loc sub variate aspecte parazitare pe frunze (pete inelare, înroșiri marginale, răsuciri), care deseori au aspectul unor rozete. În general, boala duce la o stagnare a creșterii lăstarilor. Simptomul caracteristic (răsucirea frunzelor) este constatat pe soiurile de cireș Bing, Sam, Lambert și Napoleon cât și pe cele de vișin, Montmorency. Transmitere-răspândire. Virusul este ușor transmis prin altoire, existând însă și posibilitatea transmiterii sale prin sămânță și prin polen. Prevenire și combatere. Alegerea plantelor mamă sănătoase (libere de viroze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Clayton (1943). După A. Andersen (1956) pierderile înregistrate în unele state din S.U.A. de pe urma acestei boli se ridică la peste 50 % din recolta de vișin, în primii 5 ani după manifestarea simptomelor. Boala este răspândită și pe multe soiuri de cireș, piersic și microbolan. În țara noastră, boala a fost semnalată de Eftimia Gheorghiu în 1966 în pepiniere și plantații din Oltenia. Simptome. Boala se manifestă diferențiat în funcție de soiul de vișin și de condițiile climaterice. Pe frunzele de la baza ramurilor, apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semințelor de la plante-mamă sănătoase. Plantarea se va face cu puieți sănătoși. Bacterioze Bolile bacteriene (pătarea și ciuruirea bacteriană, cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalți pomi sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireș sau vișin complet dezvoltate apar pete mari, fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
face cu puieți sănătoși. Bacterioze Bolile bacteriene (pătarea și ciuruirea bacteriană, cancerul) au fost prezentate la bacteriozele celorlalți pomi sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireș sau vișin complet dezvoltate apar pete mari, fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
celorlalți pomi sâmburoși. Boli produse de ciuperci 9.6.4. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș Gnomonia erytrostoma Boala este întânită pe cireș și numai rareori pe vișin. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și fructele. Pe frunzele diferitelor soiuri de cireș sau vișin complet dezvoltate apar pete mari, fără margini precise, la început gălbui, iar mai târziu țesuturile se înroșesc. Petele roșiatice ocupă mari porțiuni de frunză. Pe partea inferioară a frunzei, în dreptul acestor pete, se observă prezența unor punctișoare brun-închise
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conțin în interior spori ce ajung la maturitate în primăvara următoare, producând infecții pe frunze. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în frunzele căzute și umiditatea atmosferică ridicată din primăvară ajută la maturarea și eliminarea sporilor ce determină infecțiile puternice pe frunzele ce cireș. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și combaterea chimică, prin tratamente cu zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb 80-0,2 %, sau alte fungicide. 9.6.5.Monilioza sau putregaiul fructelor de cireșMonilinia laxa și Monilinia fructigena. Această boală
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și combaterea chimică, prin tratamente cu zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb 80-0,2 %, sau alte fungicide. 9.6.5.Monilioza sau putregaiul fructelor de cireșMonilinia laxa și Monilinia fructigena. Această boală frecventă și păgubitoare la cireș și vișin, poate căpăta un caracter catastrofal în anii cu primăveri și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul în primăvară, pe frunze, flori și fructe tinere este deosebit de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Monilinia laxa (Aderh. et Ruhl.) Honey se găsește și Monilinia fructigena (Aderh. et Ruhl.) Honey. La atacul pe fructe, după Victoria {uta și col. (1974), cele mai rezistente soiuri de vișin sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Ilva nouă; iar de cireș: Jubileu, Uriașe de Bistrița, Roșii de Bistrița, Hedelfinger și Germersdorfer. Caracteristicile ciupercilor, transmiterea, răspândirea, și măsurile de protecție au fost prezentate la bolile mărului, părului și respectiv ale prunului. Ultimele recomandări:Topas 100 Ec -0,05%(0,5 l/ha
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
500 EC0,08%(0,8 l/ha),Odeon 720 SC 0,15% (1,5 l/ha), Chorus 75 WG -0,02%(0,2 kg/ha),Score 250 EC 0,02%(0,2 l/ha) 9.6.6. Antracnoza frunzelor de cireș Blumeriella jaapii Boala este păgubitoare în plantațiile tinere de cireș și în special în pepiniere. Ciuperca a fost studiată în America (F.C. Stewart, 1914, N.E. Stevens, 1925 și în Franța (H. Darpoux, 1945). În țara noastră ciuperca este des întâlnită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
0,15% (1,5 l/ha), Chorus 75 WG -0,02%(0,2 kg/ha),Score 250 EC 0,02%(0,2 l/ha) 9.6.6. Antracnoza frunzelor de cireș Blumeriella jaapii Boala este păgubitoare în plantațiile tinere de cireș și în special în pepiniere. Ciuperca a fost studiată în America (F.C. Stewart, 1914, N.E. Stevens, 1925 și în Franța (H. Darpoux, 1945). În țara noastră ciuperca este des întâlnită și produce pagube în special în sudul țării (regiunea subcarpatică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
America (F.C. Stewart, 1914, N.E. Stevens, 1925 și în Franța (H. Darpoux, 1945). În țara noastră ciuperca este des întâlnită și produce pagube în special în sudul țării (regiunea subcarpatică din Muntenia cât și în alte zone unde se cultivă cireșul), în primăverile și verile cu precipitații abundente. Un studiu mai amănunțit asupra acestei ciuperci l-a efectuat D. Becerescu și col. (1983). Simptome. Boala se manifestă pe frunze începând din a treia decadă a lunii mai și prima decadă a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]