2,739 matches
-
trecuse de 20 de ani și era frumos ca un înger, tăios ca un paloș, pur ca zăpada. (C. Petrescu); uneori, termenul prim al comparației (comparatul) poate fi subînțeles: [Tu, iubito] Atât de fragedă, te asameni / Cu floarea albă de cireș, / Și ca un înger dintre oameni / În calea vieții mele ieși. (M. Eminescu). Metafora este figura de stil de nivel semantic prin care se substituie un termen propriu cu unul impropriu, dar expresiv poetic, pe baza unei analogii reale (metafora
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
formată de doi pinteni, pornind de la „ Groapa Lupilor ” , cu un bot de deal Între ei, spre dreapta la intrare, este Valea Socului, vale bogată În vegetație și prielnică culturilor de grîu, porumb și fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva gospodării. İntrarea și ieșirea În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iubirea este dependentă de geniu și de creație și se manifestă intens în călătoria fantastică de pe lună, călătorie care "nu fusă decât o sărutare lungă". Dan, erou demiurgic, a creat un peisaj edenic pe lună, unde se întrepătrund toate regnurile: cireșii "cu omătul trandafiriu", florile "cântau în aer cu frunze" ș.a. Constelațiile care se reflectă în ape sugerează o suprarealitate, un univers fantastic, în consonanță cu starea sufletească a eroilor. Intrând în armonia universală, cuplul Dan-Maria pare fascinant: "El își rezima
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o fire sinceră, voluntară, delicată, pură, cu multă cutezanță și "calmă resemnare". Portretul fizic: "Înaltă, lată-n umeri, plină, rotundă și cu toate acestea subțirică s-o frângi din mijloc; iar fața ei ca luna plină, curată ca floarea de cireș și albă, de o albeață prin care numai din când în când străbate, abia văzut, un fel de rumeneală". Reușește să-l tulbure pe Națl care rămâne "cu privirea pierdută", dar nu uită că are mamă pe Mara, "precupeață și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lumânărică, mentă indiană, gura-leului, floare de nu-mă-uita, garoafa de câmp (garofițăă, luminiță de noapte, părăluțe, mușcată, panseluță, brumărele, păpădie, bujor, Platycodon grandiflorus, crețușcă, gălbenea, floarea-soarelui, trifoi roșu, lalea, valeriana, viorea, yucca și zucchini (dovlecei verziă. Florile arborilor și ale arbuștilor Cireș, tufă de zmeură, liliac, magnolie, măr sălbatic, măr, trandafir și soc. Ierburile aromatice și legumele Busuioc, mușețel, bostan, coriandru, dovleac, dovlecel, lavandă, ceapă, mazăre și mărar. Soiurile necomestibile Nu consumați florile recoltate de la plantele tratate cu pesticide și nici pe
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață de portocale, cu cafea și tutun, iar în casa unui boier lulele mari din lemn de iasomie sau cireș îi așteaptă să se desfete. Un mic boier de la 1800 cheltuiește o grămadă de bani numai pe mirodenii (33 tl.), zahăr (2 tl.), scorțișoară (6 tl.), și alte „confeturi“ (3 tl.), pe horlincă (2 tl.) și lumânări (1,5 tl
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Iași, 1979; Calea Vie, Editura Cartea Românească, București, 1983; Scara de raze, Editura Junimea, Iași, 1990; Carul Mare, Editura Cartea Românească, București, 1991; Venire, Editura Sagittarius, Iași, 1995; Vederea, Editura Junimea, Iași, 1995; Prezența, Editura Pontica, Constanța, 1996; Flori de cireș, Editura Fides, Iași, 1997; Răsăritul Chipului, Editura Cartea Românească, București,1998; Haiku, Editura Fides, Iași, 1998; Crinul deschis, Editura Junimea, Iași, 1999; Dor din dor, Editura Fides, Iași, 1999; Cântece de leagăn, Editura Fides, Iași, 2000; Cât îi ceru și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
De ce nu ne-am întoarce în livezi,/ În liniștea-ntreruptă doar de poame,/ Unde pe mii de ani-nainte vezi,/ Rostogolindu-se aceleași toamne,// Și orice spaime ar aduce norii,/ Din răscolite ceruri megieșe/ Ca-n cele mai de mult istorii/ Cireșii numără cireșe// Legile basmelor se schimbă/ zadarnic printre paradise,/ În doar de ei știuta limbă/ Caișii spun mereu caise// Și ca și cum nimic în lume/ Nu-i poate face să dispere,/ Când zările descresc, anume/ Merii îngână veșnic mere.// Oh, pomii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
persoanele bolnave de ulcer, intoxicate, la copiii cu deranjamente stomacale sau diaree. Arsurile și plăgile infectate se tratează și cu unguente sau alte medicamente care conțin geluri pectice. B) Gumele vegetale sunt exudate vâscoase sau uscate, care se semnalează la cireși sau pruni, la fructele de migdale sau piersici. Sunt heteropoliglucide solubile, cu masă moleculară mare (50.000-300.000), având o structură macromoleculară care include pentoze, hexoze, acizi uronici și alte substanțe, diferite de la specie la specie. Hidroliza gumelor vegetale de la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
furtunii îngenuncheri în cramele șoarecilor spărgînd sîmburii amintirii; lună fără cer izbindu-se de cupolele cîrtiței; închinare în minarete de furnici ștergînd arabescuri în dansul pe jăratic biciuiau antenele sunătoarei Strigam și nu voiam să fiu auzită O tristețe de cireș repovestită în hexagonul auriu era promisiunea evaporării din vălul de scrum în ghețarul de fum Ca o fulgerare Ce va face Renetul cu seva din florile înghețate în noaptea cu orizont fără musafiri? Mie mi s-a promis marea cu
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
porțelan "albastru și alb". În studiul pe care-l consacră estetismului englez, The Aesthetic Movement, Lionel Lambourne consideră că arta prerafaeliților în ceea ce ține de minuția detaliului și decorativismul ei implicit, întâlnește fertil voga japonizantă. "Ceața fină a florilor de cireș, vrăbii, bambus, și, mai presus de toate, formele evantaiului, au fost reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în permutări interminabile. Motivele florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și crizantemelor, bujorilor, florilor de cireș și bambusului"137. Mai mult, în câteva din picturile lui Whistler sunt inserate obiecte decorative japoneze, evocând astfel discret o modă și un gust pe care le împărtășea și pictorul român. Interesat într-un grad mai înalt de arta japoneză
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
comparativ a portretului fizic al Persidei și al Vetei din Spiru Călin: Persida era înaltă, lată-n umeri, plină, rotundă și cu toate aceste, subțirică s-o frângi din mijloc: iar fața ei ca luna plină, curată ca floarea de cireș și albă ca o albeață prin care numai din când în când străbate, abia văzut, un fel de rumeneală, iar Veta nici că era frumoasă, cam înaltă, ciolănoasă și deșirată cu bustul, cum se zice, scândură cu fața gâlguie, cam
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din Subcetate. În afară de Dumitru, care a murit În anul 1947, ceilalți au trăit trecând toți de optzeci de ani. Dumitru lui Simion al Diacului a murit prin anul 1945, iar soția sa, Ileana, prin anul 1947. Au fost Înmormântați sub cireșii din spatele casei celei noi, fiindcă cea veche, În care văzuseră lumina zilei toți copiii, feciorul său, Sandu(Șöni) a vândut-o prin 1940-1941. Ioana, soția lui Vasile (Gheza) a murit și ea prin 19501951, cei doi feciori rămânând orfani de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
doilea Ionaș, care s-a căsătorit acolo lângă tatăl său cu o toplițeancă, pare-mi-se, Ioana Braic, căreia În sat i se spunea Ioana lui Ionaș. Acest Ionaș a construit acolo În spatele casei o clopotniță și a plantat mulți cireși. Moare Însă de tânăr după ce soția Îi născuse patru copii, un băiat, Toader, care a plecat la Sibiu unde a Învățat croitoria, și trei fete: Maria, Aurelia și Valeria. Maria căsătorită cu unul din Călnaci, Suciu Petrea (Covrig). Din familia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
foarte bună dar a rămas mereu cu nostalgia Topliței. Când a murit a fost Înmormântată acolo În Zencanii ei, așa cum Își dorise. Încă era tânără și frumoasă când a plecat din Preluca pentru totdeauna. Simion se odihnește și el sub cireșii plantați acolo de bunici, clopotnița nu mai este, iar casa lor, cea mai frumoasă din zonă, a rămas casă de vacanță pentru Ionel (doctorul Țăranu) Însurat cu o maramureșeancă și locuiește acolo În Zencani, aproape de mormântul mamei sale, unde și-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu se vândă casa copilăriei, unde fiecare colț Își are povestea lui. Rămasă acolo În singurătatea aceea, oamenii răi ar fi jefuit-o de toate amintirile. Acum, când trec pe acolo Întâlnesc un cătun pustiu. Pe Fața Zăpozii, doar pe sub cireșii bătrâni crucile de piatră străjuiesc micile cimitire de familie. Acolo dorm somnul de veci toți cei care i-am amintit În acest capitol. Fie-le țărâna ușoară! Cei treisprezece Atâți erau În sat, treisprezece feciori, care În mod normal trebuiau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
te-ai dus, noi am rămas La inimă doar cu jar. Uită, Ioane, popa vine Unde te-o duce pe tine, În fundul pământului, Unde nici lumină nu-i. În drumul cel de veci, chiar dacă-i scurt, doar până În grădina cu cireși sau pruni din spatele casei, cel dus este străjuit de prapori la care sunt puse ștergare cu dungă neagră și colaci, În fața cortegiului aflându-se crucea de care este legat, la fel, un colac și un ștergar. Toate ștergarele se țeseau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
munca face casă bună cu voia bună. Neavând biserică În sat până la Începutul secolului al XX-lea și casele fiind Împrăștiate În cătune care erau risipite pe dealuri și pe văi, și-au Îngropat morții Întotdeauna aproape de casă acolo sub cireșii și prunii din livadă. În felul acesta se simțeau mai apropiați de ei și după moarte. Neintrând În contact nici cu grecii din Principate și nici cu turcii, n-au cunoscut slăbiciunile acestora: lingușirea, goana după căpătuială, intrigile de tot
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Teleradioeveniment (1993) și Meridianul (19962011). Operă tipărită: Considerații privind cântecul popular ...(1974) Evoluția învăț ământului vasluian până în 1859, (1980) Liceul M. Kogălniceanu, monografie (1990) Tudor Pamfile și revista Ion Creangă (1998) Unison Radio Vaslui continuă ... (2000) Zăpada pe flori de cireș (1999), roman, 274 pag. TV.V - 15... explozia (2006), „Cronica locului, jurnal intim, roman picaresc”, 556 pag. MERIDIANUL (2009) o istorie a presei locale și a Curentului Cultural Informațional, 416 pag. FESTIVALUL NAȚIONAL „CONSTANTIN TĂNASE” (2010) - istorie culturală, 218 pag
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
A publicat importante volume care s-au bucurat de o largă circulație, cum ar fi: „Liceul Mihail Kogălniceanu” (1990), „TV.V. - 15 ă explozia” (2006), „Meridianul” - axă cultural-informațională” (2009), „Festivalul Național al Umorului” „Constantin Tănase“ (2010), romanul „Zăpada pe flori de cireș”, precum și monografia „Tudor Pamfile și Revista Ion Creangă”, care l-a impus pe autor în Dicționarul Etnologilor Români din toate timpurile. Concomitent cu activitatea publicistică, dl. prof. dr. Dumitru V. Marin a desfășurat și o laborioasă activitate politică, fiind președintele
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
a lui Tudor Pamfile, n.n. )la realizarea unui corpus al folclorului românesc... deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, vol. II, Saeculum, București, 1998, p.65). „Zăpada pe flori de cireș”, roman, Vaslui,1999, 274 p. „TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, Bârlad, 2006, 556 pag.,„... atestat de noblețe materială și spirituală a unui timp... în explozia cultural informațională din județul Vaslui, la începutul mileniului...” „Meridianul (Vaslui - Bârlad) - axă cultural - informațională” (Vaslui
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronică (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian febrmartie 2010, pp.19-23: Și la Vaslui trăiesc Dalile (Dumitru V. Marin, Zăpada pe flori de cireș, în spațiul pentru iubire, Vaslui, 1999). Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui Bârlad) Axă Cultural Informațională, O carte document de istorie culturală, sâmbătă, 10 oct. 2009, Bârlad „Bibliotecă”, pag. 9. Mihaela Zărnescu (Apariție
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
negustorimea aleasă, ba chiar și boierii căftăniți, intrau la cafeneaua lui Hamie, ienicerul măriei sale împăratului de la Stambul. Ținea Hamie cafenea mare, cu felurite odăi, unele mari cu mai multe măsuțe, altele mici, tainice, cu tavanele lucrate meșteșugit din lemn de cireș și păr, frumos cioplit și rânduit după moda de la Constantinopol, ca să placă ochiului atât îmbinarea măiestrită a grinzilor cât și cea a culorilor delicate ale celor două esențe de lemn. Meșter mare, Hamie, instruise cu grijă cafegii și ciubuccii, în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]