38,100 matches
-
o lege care să-i pedepsească atunci când, prin rebuturile pe care le pun în circulație, ei induc în eroare cititorul de bună-credință. Și cu atât mai puțin pe legiuitorul care, cu puțină atenție, ar fi putut să-l protejeze pe cititor, printr-un alineat măcar, împotriva falsificatorilor de tot soiul pe care, har Domnului, îi întâlnim peste tot, chiar și acolo unde te aștepți mai puțin: în cultură. Să se fi gândit, adică, și la protecția ,consumatorul de literatură" (oribil barbarism
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
bronz/ Bustul meu înfățișează epoca turnantă-n bronz". într-adevăr, o privire de bronz (în textul autentic e bonz!), așadar metalică (rece, solemnă, maiestuoasă), îndreptată către zona ombilicală e un nonsens absolut, o absurditate ce te lasă perplex. Probabil că cititorul simplu, ,cu ureche frustă și nededat la umanioare" (cf. Șerban Cioculescu) trece repede cu vederea peste acest ,amănunt", indus în eroare de convingerea că nu umorul a fost punctul forte al poetului. Demagog acest Macedonski, va încheia însă istoricul literar
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
mai impardonabilă cu cât frauda stilistico-prozodică n-are cum să treacă neobservată, pierdută, adică, printre alte rime, din moment ce ea se petrece într-o poezie de numai două versuri, un distih care va să zică. Demagog acest Macedonski, vor decreta, la rându-le, și cititorii, care, înșelați de ,scrupulozitatea" editorială, mizează pe acuratețea reproducerilor și pe probitatea editorilor. în acest caz, un cuvânt totuși despre probitate; dacă, în ediția din 1966, imperfecțiunea poate fi pusă pe seama unei scăpări tipografice, e greu de crezut că, după
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
constantă, ba chiar alergând să-i placheze, ca la rugby, pe cei ce au trecut indiferenți pe lângă volumele lui. Firește că această ,strategie", atât de tristă pe vectorul ei ofensiv, se întoarce împotriva sa, făcându-i pe critici și pe cititori să ocolească - dar de la o și mai mare distanță - perimetrul scriptural al lui Marin Mincu. Și e realmente păcat că s-a ajuns la această situație, fiindcă autorul cu pricina, în pofida unor defecte ușor de sesizat și penalizat, are merite
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
atât de inflamabilă; și să le analizăm, așa zicând, în vid, făcând abstracție de omul imposibil care le-a produs. Problema este că vanitățile lui încorsetează opera (meta)literară, o strâng și îi intră în carne, venind primele sub privirea cititorului. Romanul Jurnalul lui Dracula demarează cu mare greutate, explicat fiind mai întâi de către autorul care ține să ne spună o întreagă poveste: Cum am devenit romancier italian. Sub acest titlu parșiv-descriptiv se adună, ca pilitura de fier în jurul magnetului, acele
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
pilitura de fier în jurul magnetului, acele secvențe bio-bibliografice la care Marin Mincu n-ar renunța nici sub tortură. Le cunoașteți deja: parcursul său universitar din Italia, la cea mai înaltă cotă profesională, aparițiile editoriale de acolo, via emoție stârnită publicului cititor de fiecare volum purtându-i semnătura, dialogurile cu ,prietenul Umberto" (Eco) și toasturile de celebrare a personalității noastre: ,Marin, sei sulla cresta dell onda!"... E însă regretabil că, deprinzând la perfecție italiana, cărturarul român pare a fi uitat gustul limbii
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
despre Evagrie Ponticul și despre meciurile de fotbal de la televizor, știe să tragă învățături din Kant, dar și din muzica hip-hop. Discursul său este, de aceea, de izbitoare actualitate, fiecare frază încîntă prin erudiție și inteligență și îl determină pe cititor să își pună întrebări în legătură cu substanța credinței, starea culturii de azi și, în fond, climatul în care se derulează viața noastră cea de toate zilele. O mențiune cu totul specială merită aici ampla analiză pe care autorul o face, din
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
chipurile semnatarilor trași în poză și publicați de revistă apăreau întregi. Comparând cele două variante, mi-am dat seama că prima, cea din 1971, este mai puțin interesantă față de cea de a doua, apărută în R.l., mai extinsă și, pentru cititor, mai atractivă. În ea există și un portret al lui Balzac pe patul de moarte schițat de Victor Hugo. Ținând seama de acest lucru, precum și de faptul că varianta a doua a articolului nu a apărut nici în primul meu
O completare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11499_a_12824]
-
surprinzător de mare, mai ales prin folosirea mecanismului pseudo-eufemismelor, al eufemismelor ironice. În presa actuală se găsesc destule formulări elaborate, atenuate, aparent precaute și prevenitoare, care nu ocolesc expresia directă decât ca exercițiu ludic, pentru a provoca amuzamentul sporit al cititorului: ,se adresează persoanelor cu angajări cerebrale firave"(Evenimentul zilei = EZ 4145, 2005, 23); ,pentru că mintea acestuia nu este tocmai bogat mobilată" (EZ 1.04, 2005, 18). Celebra formulare din 1992 a lui G. Liiceanu - ,prostia ca încremenire în proiect" - s-
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
te copleșește și îți poate declanșa reverii; aceste două cărți-balsam pentru fantezia noastră obosită duc imaginarul suprarealist atît de departe, încît pierzi orice coordonate ale raportării. Breton(eopterix) & Co. par niște preistorici. Abia acum, Graalul suprarealismului se leapădă de mit. Cititori rafinați, încercați asta acasă! Dan Stanciu, Sasha Vlad - Borbro, Feen, Serliq, Obs, Kabupaten, Duamaa, Epona, Snijngad, Ek-Yolo, Sodhi, Jumah, Burcep, Lecade, Editura Locul Tare, București, 2005, 72 p. Iulian Tănase, Sasha Vlad - Borbro, Obs, Kabupaten, Feen, Duamaa, Jumah, Ek-Yolo, Serliq
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
israelieni, care au uitat, înainte de a pieri, să-și reglementeze statutul religios, a cutremurat multe conștiințe". (pp. 25-26) Ceea ce impresionează în publicistica lui Virgil Duda este echilibrul, lipsa de patimă, atenția pentru nuanțe. Încercatul prozator știe cum să-și fidelizeze cititorul și fiecare articol al său are o parte de ,captatio benevolentiae", o punere în temă care face pregătirea pentru intrarea în conținutul propriu-zis al articolului. Aceste fragmente introductive au uneori aspect de proză sau de însemnări de jurnal și ele
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
benevolentiae", o punere în temă care face pregătirea pentru intrarea în conținutul propriu-zis al articolului. Aceste fragmente introductive au uneori aspect de proză sau de însemnări de jurnal și ele sînt de cele mai multe ori în măsură să-l facă pe cititor să citească pe nerăsuflate întregul articol. Cartea lui Virgil Duda este un omagiu adus unor artiști (scriitori, în primul rînd, dar și regizori de film) evrei (Mihail Sebastian, în primul rînd, dar și Kafka, Bruno Schultz, Raymond Aron, B. Fundoianu
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
în fața șefilor săi, care nu îi ordonaseră asta? Ori șeful se matolise dînd această dispoziție barbară?" (p. 19) Este o plăcere să-l citești pe Virgil Duda. El știe întotdeauna să pună întrebările esențiale, cele capabile să îl conducă pe cititor spre marile revelații. Nimic nu este ostentativ în scrisul său. Un didacticism superior, de înțelept, care știe și vrea să împărtășească multe, răzbate adesea dintre rîndurile cărții sale oferindu-i cititorului, după fiecare articol, certitudinea că a cîștigat ceva: mai
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
pună întrebările esențiale, cele capabile să îl conducă pe cititor spre marile revelații. Nimic nu este ostentativ în scrisul său. Un didacticism superior, de înțelept, care știe și vrea să împărtășească multe, răzbate adesea dintre rîndurile cărții sale oferindu-i cititorului, după fiecare articol, certitudinea că a cîștigat ceva: mai multă toleranță față de valorile celuilalt, mai multă înțelepciune, un alt mod de a privi și de a înțelege viața.
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
am născut la Huși, adică la longitudinea de 28°01 și latitudinea 46°35, ora locală 16,30" și muntean prin adopție, făcînd parte din grupul restrîns al unei originale ,familii de spirite" reunite sub acoperișul Școlii de la Tîrgoviște. Pentru cititorii atrași de jurnale inedite cărțile acestui arcimboldian autohton sînt toate, fără excepție, delicioase Confesiuni paralele, mistificări și demistificări în cascadă ale unei biografii întoarse pe toate fețele. Pentru că scrie și rescrie de atîtea ori ,completări"și ,completări la completări" pentru
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
că, foșnitor și alunecos ca ele, borangicul le sperie. Totuși, nici o mîță, cît ar fi de plictisită, nu rezistă la canafi. Le atrage, adică, firul despărțit și scărmănat. Cam la fel funcționează, atunci cînd prind prilejul, instinctele de felină ale cititorilor de poezie. Pentru ei, antologia este, într-un fel, un pericol: festonul unui șal de moar și ultima sentință din legămîntul de loialitate. Ceva care impune și obligă. Vreau să spun că un poet îți poate plăcea la primul volum
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
de televiziune (Toni Grecu) sau se fac pronosticuri (complet alături) în legătură cu perspectiva alegerilor de anul trecut? Cea mai profitabilă lectură a cărții lui Tucă este aceea de studiu de caz. Întrebarea pe care trebuie să și-o pună în permanență cititorul, citind aceste interviuri este ce elemente din discursul acestor vedete ale zilei asigură imensa lor audiență la public. Dacă la Andrei Pleșu stilistica impecabilă, folosirea permanentă a acordului fin pentru a valorifica la maximum sonoritatea și sensurile fiecărui cuvînt, umorul
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
au rămas netranspuse în românește multe din scrierile sale în franceză. În Nota asupra ediției la volumul Scriitorul în fața revoluției, apărut la Editura Institutului Cultural Român, Mircea Martin își propune să înlăture această lacună: ,Aducerea întregii sale opere în atenția cititorilor din România rămâne pentru mine un obiectiv important" - mărturisește criticul. Deocamdată, ca o prioritate, adună în acest volum articole politice din perioada 1927-1935 și însoțește textele (traduse de Ion Pop) de o substanțială prefață, considerații aplicate și detaliate asupra publicisticii
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
considerațiilor filologice, mulțumindu-se să vorbească despre cuvinte cu ajutorul altor cuvinte și mărginindu-se să dea contur problemei prin luarea în seamă a principalelor exemple menite a o ilustra. În acest caz, tradiția și erudiția îl covîrșesc pe Dragomir, iar cititorul asistă la spectacolul unei gîndiri în care nu originalitatea precumpănește, ci pertinența livrescă a unor observații de erudit. În acest caz, adevăratul Dragomir lasă loc învățatului, așa cum se întîmplă, de pildă, în fragmente ca ,Ce înseamnă Ťa deosebiť?" sau ,Bine
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
lei noi, pentru că teatrele și-au încheiat stagiunea, iar meteo dependenții sunt în stare de șoc permanent, Cronicarul vă propune tuturor un joc. Un joc, vorba lui Charles Cros, ,ca să se supere oamenii -gravi, gravi, gravi" și să se bucure...cititorii României literare. El se află detaliat și chiar jucat deja, în numărul 75 al DILEMEI VECHI (o cumpărați cu 1 leu și 80 de bani). Magister ludi a fost Alex.Leo Șerban. Jocul se numește Chestionarul lui Proust. Pentru că și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
nici un preț nu le va dezvălui că dilematicii noștri colegi vor scoate un almanah cu rezultatele jocului. Cum Proust însuși lipsește din număr, adăugăm la chestionar și unele dintre răspunsurile lui. Din cele 29 + 1 de variante ale eului, oferim cititorilor noștri o sinteză, alcătuită prin alegerea răspunsului care i s-a părut Cronicarului mai original sau mai candid sau mai adevărat. Jucați și dumneavoastră! 1.Principala mea trăsătură. Marcel Proust: Nevoia de a fi iubit și, ca să fiu mai precis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
în seamă anii debutului, dar nu vreau să intru în detalii de acest fel, întotdeauna discutabile în funcție de momentul primei afirmări. Cum nu e vorba de o istorie literară, ci de o antologie de texte, putem trece peste aceste eventuale dispute. Cititorului din România îi sunt cunoscute foarte puține dintre aceste nume. Se va putea întreba de ce lipsesc Grigore Vieru și Leonida Lari, mai cunoscuți la București, din moment ce sunt prezenți atâția alți scriitori și nu doar critici. Adversari ai postmodernismului, ei au
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
citat de un savuros agramatism dintr-o notă semnată Nina Vasile, în ALA postStănescu: ,Visez la acea revistă în care să citesc o pagină întreagă de poezie a unui singur autor, dublată de o contextualizare necesară în care eu, ca cititor (sic!), aflu despre restul creației poetului ca și despre el, cel mai potrivit într-un interviu, apoi sub confirmarea autoritară a unui âcritic> (sic!) ce legitimează puterea artistică a textului". Mai trebuie un sic! și după virgula dintre subiect și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
colectivă, se apreciază, căpătând luciul și valoarea metalului nobil. Și cu cât agresiunile exterioare se întețesc (penuria totală, halucinantă de alimente, întreruperea curentului, căldurii, apei, demolările tot mai ,sistematice"), cu atât solidaritatea microgrupului se întărește, pe deasupra inerentelor diferențe dintre generații. ,Cititori" grăbiți și neatenți ai acestei cărți au speculat grațios pe marginea unui așa-zis conflict generaționist, cu contestarea părinților ,colaboraționiști" și alte gesticulații de puritate juvenilă. Nici vorbă de așa ceva. Ca o formă de ironie la adresa unei asemenea lecturi, în
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
chiriaș" al lui Topîrceanu. În englezește, starea civilă și locul de muncă al personajului devine: "A bachelor, gloomy, next-door,/ And who, since he worked at Religions,". Pe lîngă o anume stîngăcie a cauzalei, am remarca și nota explicativă în care cititorul de limbă engleză află că domnul în chestiune lucra la "the Department of Cults, in the then Government"! Observațiile de mai sus nu afectează, însă, impresia de ansamblu a traducerilor Cristinei Tătaru. Editura Limes a oferit un cadru excelent de
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]