2,440 matches
-
metoda comparativă pentru a Încadra În context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea În Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se Înscrie În preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă Întreg timpul ritual și ceremonial al anului(ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
1994). E. Bogardus definește atitudinea ca fiind „o tendință pro sau contra față de un element din mediu, care devine astfel o valoare pozitivă sau negativă. O atitudine are semnificație numai În relație cu anumite valori” (idem). La rândul său, profesorul clujean A. Roșca consideră atitudinea ca fiind „o predispoziție mintală dobândită, mai mult sau mai puțin durabilă, de a reacționa Întrun mod caracteristic (obișnuit favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine În contact” (idem
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Prin urmare, comunitatea va fi definită prin calitățile recognoscibile și comune ale indivizilor, iar cine nu deține aceste calități este considerat outsider, în afara grupului”<ref id=”1”>Filip Ipatiov, Rușii lipoveni din România. Studiu de geografie umană, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pp. 12-13.</ref>. Raportarea la caracteristicile interne pentru definirea comunității etnice este dublată de raportarea la ceilalți, la barierele naturale dintre cei din comunitatea etnică și cei care nu îi aparțin. Comunitatea etnică este, în aceste condiții, determinată
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Al.I. Cuza, Iasi, s. Biol. Anim., XLVII: 21-28 3. Andriescu I., Mitroiu M.D., 2003Contributions to the knowledge of the pteromalids (Hymenoptera, Chalcidoidea, Pteromalidae) from Valea lui David meadows natural reserve, Iasi, Romania (I). Volum omagial Vasile Radu, Presa Universitară Clujeană: 19-24 4. Baltag E.Ș., Pocora V., 2009 - REȚEAUA NATURA 2000 în regiunea Moldovei România, Ed. Univ. „Alexandru Ioan Cuza” Iași 5. Bănărescu P., 1964 - Fauna R.P.R. PiscesOsteichthyes, Vol. XIII, Ed. Acad., București 6. Bleahu M., 1995 - Ariile protejate, problemă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
paleologu. Volum îngrijit de Cristian Bădiliță, în colaborare cu Tudorel Urian (Iași, polirom, 2003). 88. Noi și Europa. Volum coordonat de Adrian Neculau (Iași, polirom, 2002). 89. Nicolae păun, Adriana Ciprian păun, Georgiana Ciceo, Europa unită, Europa noastră (presa Universitatea Clujeană, 2003). 90. Instituțiile Uniunii Europene. Volum coordonat de Nicolae păun (Cluj-Napoca, Ed. EFES, 2003). 91. Korunk (traducere din limba maghiară, 8 august: România și integrarea europeană, pp. 4 6). </endnotelist> post-scriptum pregătind pentru reeditare pentru Europa, carte apărută în 1995
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se înscrie în preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă întreg timpul ritual și ceremonial al anului (ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
etnografic”. Profesor la Hațeg (1910-1919), devine asistent (1920) al lui George Vâlsan la Institutul de Geografie din Cluj, șef de lucrări (1921-1926), profesor suplinitor (1926-1939), apoi titular (1939-1947) la Catedra de etnografie și folclor a Facultății de Litere și Filosofie clujene. Fondează, împreună cu George Vâlsan, Societatea Etnografică Română, este întemeietor, alături de George Vâlsan și de Emmanuel de Martonne, și director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Parcului Național „Regele Carol I” din Cluj (1923). Mai târziu va fi cercetător (1955
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Ion Agârbiceanu (1982), Liviu Rebreanu după un veac (1985), Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991) ș.a., inițiază și coordonează mai multe lucrări colective, semnificativ fiind volumul Studii literare. Din istoria presei literare și culturale românești (1987). Față de colegii clujeni ai începuturilor literare, V. a debutat editorial mai târziu. Între analiză și sinteză și Descoperirea operei, complementare în obiectivele lor, afirmă interesul precumpănitor pentru aspectul metodologic, teoretic al cercetării literare. Calitatea informației, rigoarea expunerii, fervoarea ideatică și eleganța expresiei indică
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
în filosofie cu teza Politicul în concepția lui Petre Andrei (1981). Un timp a fost învățător în câteva sate din județul Cluj (1956-1962), instructor al UTC (1962-1964) și la Comitetul Județean PCR (1972-1980) din Cluj. În perioada studenției conduce subredacția clujeană a revistei „Viața studențească” (1967-1969) și ulterior Cenaclul de estetică Diotima (1970-1974). După licență e asistent (1969), lector (1974), conferențiar (1990) la Catedra de filosofie a facultății absolvite. Din 1990 intră și în viața politică, fiind președinte al organizației județene
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
În 2000 va fi ales senator de Cluj. Debutează cu o schiță la „Amfiteatru” în 1969. Mai scrie în „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „România literară”, „Vatra”, „Viitorul social”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a.; în 1990 a fost director al săptămânalului clujean „Azi”, iar între 1990 și 1992 a făcut parte din colegiul de redacție al cotidianului „Azi” din București. Prima carte, romanul Conul de umbră, îi apare în 1975 și e urmat de alte două - Cădere liberă (1978) și Careul de
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
J. SCHAUFELI, W.B. (2000), „Effort-reward imbalance and burnout among nurses”, Journal of Advanced Nursing, 31 (4), pp. 884-891. BARUS-MICHEL, J., GIUST-DESPRAIRIES, F., RIDEL, L. (1998), Crize. Abordare psihosocială clinică, Polirom, Iași. Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Becker, M. (1995), „Ruckwege zum SelbstbewuBtsein-Ein Beispiel fur die Behandlung in der Mobbingklinik”, în H. Leymann (ed.), Der neue Mobbing Bericht. Erfahrungen und Initiativen-Auswege und Hilfsangebote, Rowohlt, Reinbek bei Hamburg. BEEHR, T.A. (1995), Psychological Stress in the Workplace
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Behaviour in Organizations”, în M.D. DUNNETTE, (ed.), Handbook of Industrial and Organizational Psychology, Rand McNally and Company, Chicago. Meigniez, Robert (1965), Pathologie sociale de l’entreprise: essai de sensibilisation, Gauthier-Villars, Paris. MICLEA, M., (1997), Stres și apărare psihică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. MIGLIONICO, A. (2000) Manuale di Comunicazione e Counselling, Centro Scientifico Editore, Torino. KETS DE VRIES, M., MILLER, D., (1984), The Neurotic Organization, Jossey-Bass, San Francisco. MILLS, L.M., HUEBNER, E.S. (1998), „A prospective study of personality characteristics, occupational stressors, and
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
and Pragmaticalization in Romanian, București, Editura Universității din București (sub tipar). Dragomirescu, Adina, 2009c, "A fi ca verb inacuzativ. Pentru unificarea interpretării", în: G. G. Neamțu, Ș. Gencărău, A. Chircu (eds.), Limba română - abordări tradiționale și moderne, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, p. 65−70. Dragomirescu, Adina, Alexandru Nicolae, 2009, "Relics of Auxiliary Selection in Romanian", comunicare prezentată la colocviul Going Romance, Nisa, 3−5 decembrie. Dryer, Matthew S., 1998, "Aspects of Word Order in The Languages of Europe", în: A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o altă „natură” În sânul celei vechi, sempiterne? Mai mult chiar: creând acest „spațiu artificial”, omul se Încarcă cu o conștiință aptă să contemple materia și Universul, iar exacerbarea actului „firesc” al morții aduce după sine, cum o constată filozoful clujean D.D. Roșca, În urma școlii romantice germane, o „conștiință tragică”, aptă tocmai de a ne separa de toate regnurile animale care ne Înconjoară, cum o fac de altfel cultura sau limbajul articulat. Sigur, repetăm Încă o dată banalități filozofice, dar ne folosim
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
au pus umărul voioși și Încruntați la interdicția unui Maiorescu sau Blaga, calomniindu-i (alături de netrebnicul Mihai Beniuc, care-i incita, o vedem acum la deschiderea dosarelor securității, pe conducătorii politici să-l pună sub observație pe poetul și filozoful clujean, pregătindu-i arestarea!Ă, Iosifescu și alții, reîntorși oarecum rușinați din campaniile lor contra „artei putrede burgheze și corifeii săi”. Astăzi au apărut o pleiadă Întreagă de critici „negatori”, În frunte cu Grigurcu, pe care l-am primit cu bucurie
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care nu ar face decât să Întărească sumara mea demonstrație! (Blaga Însuși, În splendidul și unicul său roman Luntrea lui Caron, păstrat cu sfințenie și cu riscuri de familia sa În sertar până În 1990, povestind cum o samă de intelectuali clujeni, retrăgându-se din calea trupelor brutale, năvalnice, ale armatei roșii, nu au făcut decât să reitereze un act, un reflex pe care alți locuitori ai acestor meleaguri subcarpatice l-au făcut În calea invadatorilor feluriți și prădalnici; pe văi În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
strălucire”, acel eclat unic, ce făcea din primirile lor din apartamentul de lângă Piața Unirii Întotdeauna un eveniment ce-mi amintea - și care cred că imita bine! - fervoarea, calmul și animația fin-intelectuală a cercurilor de vârf, literare, Între cele două războaie: clujene sau bucureștene! Sorescu, da, Sorescu mi-a dat parcă primul și cel mai „bine” acea senzație nu numai că „totul s-a sfârșit”, dar că... trebuie să ne „resemnăm cu voie bună” În fața unei realități, unei ordini a lucrurilor pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
autorul, care face referire la studiile lui Ion Popescu-Brădiceni. În octombrie 2003 însă, la Cluj-Napoca, mișcarea literară de re(e)voluție lansează un manifest al transmodernității, într-o formă în care liderul grupării, Horia Muntenuș o republica ulterior în Scriitori clujeni contemporani, partea I, volumul 1, Cluj-Napoca, Ed. Diotima, 2004. La un an de la apariția cărții, ia ființă tot la Cluj revista de avangardă "Aisberg", în sensul anticipat de Umberto Eco încă din 1962, în care singura cale de a te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ce echivalează cu distrugerea canonului!". Va să zică, e la mijloc o confuzie o confuzie în termeni care aduce după sine nereguli în interpretări, în judecarea literaturii române în ansamblul ca și în detaliile ei. Cu ani în urmă, poetul și editorul clujean Al. Căprariu, avea o vorbă: "Am intrat într-o confuzie și am creat o contuzie". Vorba e mucalită și neacademică dar, se pare, reală. În opusul masiv al lui Nicolae Manolescu avem de-a face cu efectul confuziei, cu contuzia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Feleacului și Clujului, trei turle Bartolomeu Anania, "Cluj Napoca Est", Sînnicoară peisajul mereu aluvionar, cele mai potrivite fragmentările în nume propriu de înscrisuri și de firme, "Tom/haus/construct" și "Tom/haus/leasing", "Termoplast", "Porotherm", "Velux", coadă prea lungă a șopîrlei clujene, capul îl întinde pe dealuri, Apahida mișcă spațiul om în infinitezimal, doi miei ținuți la iesle, arătură pe lotul de lîngă casă, oprește tractorul, maneta la care umblu, detalii impersonale în pasta de factori mobilizatori, vezi Sadoveanu pentru cheia Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Colecția ACADEMICA 250 Seria Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității BabeșBolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fiind vehicule utilizate pentru transportarea unor semnificații strict religioase. Următoarea bucoavnă avea să apară abia aproape o jumătate de secol mai târziu, la Cluj în 1744. În mare parte identică în ceea ce privește conținutul cu Bucoavna de la Bălgrad din 1699, această Bucoavnă clujeană este "un fel de ediție nouă" a precedentei sale, cum o califică O. Ghibu (1975, p. 39). Noutatea absolută pe care o prezintă este că, pe lângă caracterele chirilice, Bucoavna din 1744 oferă, în paralel, și litere latine. În laborioasa sa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
caracteristici istorice, "sentimentul de mândrie națională și de absolută încredere în viitorul poporului și statului nostru e cu totul natural" (Giurescu, 1942, p. 4). Aceeași pedagogie a superlativului românesc este predată și de către I. Lupaș (1931). Doar că profesorul universitar clujean recurge la o strategie de externalizare a autorității cu scopul de a obiectiva superlativul românesc și de a-i conferi un surplus de credibilitate. Autorii străini sunt cei care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor manuale de istorie, în special din secolul al XIX-lea, în fondurile bibliotecilor clujene. Un alt minus al lucrării îl reprezintă lipsa din analiză a manualelor de geografie și (cu câteva excepții) a celor de educație civică. Instituite ca instrumente pedagogice înainte de cele de istorie, manualele de geografie au fost purtătoarele ideii și aspirației
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]