7,311 matches
-
de școli, care sunt chemate să dezvolte activități de medierea conflictelor. 4. Implementarea programului Rezultatele obținute prin proiectul de management curricular care arată că pot fi definite ca bune practici și experiențe de succes atât activități generale - care au asigurat coerența -, cât și activități specifice desfășurate în clase care au garantat respectarea contextului local. S-au desfășurat variate activități care au asigurat: 58 • pregătirea condițiilor pentru implementare; • pregătirea grupurilor-țintă; • rețelarea claselor-pilot; • asigurarea diseminării. Aceste activități, care au avut în vedere coerența
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
coerența -, cât și activități specifice desfășurate în clase care au garantat respectarea contextului local. S-au desfășurat variate activități care au asigurat: 58 • pregătirea condițiilor pentru implementare; • pregătirea grupurilor-țintă; • rețelarea claselor-pilot; • asigurarea diseminării. Aceste activități, care au avut în vedere coerența procesului de implementare, au ținut seama de: • particularitățile fiecărui grup-țintă; • dobândirea/ dezvoltarea unor cunoștințe, abilități, atitudini care să le faciliteze dezvoltarea activităților de mediere. Toate activitățile au avut o contribuție la realizarea obiectivelor propuse, unele dintre ele au jucat un
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
La seminar au participat reprezentanții claselor-pilot: cadrele didactice, elevii selecționați pentru a fi mediatori. Elevii și profesorii participanți au constituit un grup de inițiativă ce a coordonat activitățile cu caracter interdisciplinar, desfășurate în școală în cursul intervalului următor. Pentru asigurarea coerenței la nivel de școală, grupul de inițiativă a elaborat strategii în domeniul activităților extrașcolare de evitare și medierea conflictelor, de la care s-a pornit ulterior în proiectarea și implementarea activității din fiecare clasă. MONITORIZAREA PENTRU ACTIVITĂȚI Pe parcursul desfășurării activităților a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
demn, preotul, cuviincios, o lume. Dar o lume-reper. Pentru că, n-avem încotro, sîntem mereu tentați să ne raportăm. Ce se vede în această fericită fotografie? Cel mai important: o lume, pe stradă, care, fără să fie constrîngător-uniformă, este de o coerență, de o unitate (stilistică chiar), care, azi, vai... Pentru că lumea aceea avea într-adevăr un stil. Căpătat în vreme.. Și racordat la meridianul Europei. Cel puțin al Europei Centrale. De aici, de la fotografia de pe peretele atelierului, pot pleca... negațiile, ne-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în structura personalității, permițându-i individului forme variate de comportament explicit. În cazul când masa atitudinilor este subordonată unei singure valori, se spune că persoana are o orientare unică în viață. Relația dintre atitudinile individului nu este neapărat una de coerență logică. Există întotdeauna un grad de disonanță între atitudini. Un grad scăzut de corelare între atitudini determină un comportament inconsecvent ori un comportament rigid într-un domeniu sau altul. Atitudinile ocupă poziții variate de centralitate în sistemul sau subsistemul în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
1973 [1981]; Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982. CASA cataliză [catalysis]. Un SATELIT; un MOTIV LIBER; un eveniment secundar din intrigă. În opoziție cu FUNCȚIILE CARDINALE, catalizele nu sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă, așa că eliminarea lor nu distruge coerența sa cauzal-cronologică: ele nu constituie noduri cruciale în acțiune, ci completează spațiul narativ dintre aceste noduri. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. catastrofă [catastrophe]. Stadiul final, precipitat, al unei piese; scena care duce la bun sfîrșit conflictul dramatic. Termenul desemnează de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
După Greimas, substantivul urlet, de exemplu, care s-ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Codul este sistemul de norme, reguli și constrîngeri în funcție de care semnifică MESAJUL. Este, cel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și METONIMIE, MIȘCARE. funcție cardinală [cardinal function]. Un MIEZ; un NUCLEU; un MOTIV CONEX. Prin opoziție cu CATALIZATORII, funcțiile cardinale sînt logic esențiale într-o acțiune narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă [conative function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ; Appellfunktion (K. Bühler). Cînd actul comunicativ se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
parte din aceeași DIEGEZĂ (diégèse). În Greața, Bărbatul autodidact și Anny sînt izodiegetici; în Inima întunericului, marinarii lui Marlow de pe corabia "Nellie" și Kurz nu sînt izodiegetici. ¶Genette 1980. Vezi și DIEGETIC. izotopie [isotopy]. Repetarea unor trăsături semiotice care instituie coerența unui text. În "Toată lumea era frumos îmbrăcată. Ion și Maria fură conduși la o masă superbă din mijlocul unei săli splendid decorate și li s-a oferit șampanie", se poate spune că abundența de termeni apți să evoce luxul "frumos
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și PERFORMANȚĂ. încercare principală [main test]. Vezi ÎNCERCARE HOTĂRÎTOARE. închidere narativă [narrative closure]. O concluzie care dă senzația că o narațiune sau o SECVENȚĂ narativă a ajuns la SFÎRȘIT și care îi oferă coerență și unitate ultimă, un sfîrșit creînd în destinatar sentimentul de finalitate și completitudine meritată. ¶Hamon 1975; Kermode 1967; Miller 1981; Smith 1968; Torgovnick 1981. Vezi și CODA. înlănțuire [enchainment]. Un mod de a combina TRIADE, în așa fel încît închiderea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. miez [kernel]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU (noyau). În opoziție cu SATELIȚII, miezurile sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminați fără a se distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. mijloc [middle]. Setul de întîmplări dintr-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE, între ÎNCEPUT și SFÎRȘIT. Mijlocul urmează și este urmat de alte întîmplări. ¶Cercetătorii narațiunii au arătat că mijlocul este dublu orientat (la modul prospectiv
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală la nivelul sintactic; o ASERȚIUNE NARATIVĂ. Pentru Tomașevski, motivele pot fi statice (desemnînd o STARE), sau dinamice (desemnînd un EVENIMENT). În plus, ele pot fi logic esențiale acțiunii narative și coerenței sale cauzal-cronologice (MOTIVE CONEXE), sau pot fi logic neesențiale acesteia (MOTIVE LIBERE). 3. Un element care îndeplinește sau manifestă un MOTIVEM. Un motiv este față de motivem ceea ce este fonul (un sunet al limbii) față de fonem (o clasă determinată de sunete
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și ALOMOTIV. motiv conex [bound motif]. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU, UN MIEZ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele conexe (în opoziție cu MOTIVELE LIBERE) sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența sa cauzal-cronologică. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motiv liber [free motif]. O CATALIZĂ; un SATELIT; un eveniment secundar în INTRIGĂ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele libere (în opoziție cu MOTIVELE CONEXE) nu sînt esențiale acțiunii narative din punct
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
liber [free motif]. O CATALIZĂ; un SATELIT; un eveniment secundar în INTRIGĂ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele libere (în opoziție cu MOTIVELE CONEXE) nu sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic, așa că eliminarea lor nu aduce modificarea coerenței cauzal-cronologice. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motivare [motivation]. 1. Rețeaua de procedee care justifică introducerea unui MOTIV, a unui complex de motive sau, mai general, o trăsătură constituentă a unui text (literar); rațiunea pentru folosirea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
astfel lumină asupra destinului individual sau de grup, a unității sinelui, sau a naturii colectivității. Arătînd că situații și evenimente aparent eterogene pot forma o singură structură semnificantă (sau viceversa) și, mai exact, oferindu-și propria marcă de ordine și coerență unei realități (posibile), ea oferă exemple pentru transformarea sau redefinirea sa și efectuează o mediere între legea a ceea ce este și dorința pentru ceea ce poate fi. Într-un mod mai esențial, poate, marcînd momente distincte în timp și stabilind relații
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Swann". ¶Genette 1980. Vezi și PREAVIZARE, ANACRONIE. nucleu [nucleus]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NOD (noyau). În opoziție cu CATALIZATORII, nucleele sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. O obiect [object]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în modelul greimasian. Obiectul (analog PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp și SOARELUI de la Souriau) e căutat de SUBIECT. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și PROPOZIȚII COORDONATE. propoziție simplă [proposition]. O unitate elementară a povestirii constituită dintr-un subiect și un PREDICAT; un MOTIV. Propozițiile descriu stări ("X este Y") sau evenimente ("X face Y"). Unele sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și coerența ei cauzal-cronologică, altele nu au această calitate. Ele se combină în SECVENȚE și se pot lega temporal, spațial, cauzal, transformațional ș.a.m.d. ¶Todorov 1981. Vezi și TRANSFORMARE. propoziții coordonate [coordinate clauses]. Propoziții care au SETURI DE DISLOCARE identice. În
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972, 1983; Hénault 1983. S satelit [satellite]. Un MOTIV LIBER; o CATALIZĂ; un eveniment minor al intrigii. În opoziție cu MIEZURILE, sateliții nu sînt logic esențiali pentru narațiunea narativă, iar eliminarea lor nu distruge coerența sa cauzal-cronologică: ele completează spațiul narativ între aceste noduri și nu constituie noduri esențiale pentru acțiune. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. Vezi și FUNCȚIE. scală [scale]. Cantitatea relativă de detalii folosite pentru a reprezenta un set anumit de situații și evenimente
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
românilor ținteau acum către obiective supreme clar formulate. Autorii lor denotau o lărgime de vederi apropiate mai mult perspectivei decât retrospectivei istorice. Apelul la dreptul istoric, Unirea, independența, stat tampon, garanție europeană le-am întâlnit și anterior, nu însă în coerența și motivația superioară din 1772. Toate acele acte nu erau rodul unor înclinări subite. Ele preluau vechi antecedente pentru a se constitui într-un tablou revendicativ aproape complet, începând cu 1768. Memorii, cereri, corespondență către și cu înalte autorități politice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
doar misiunea asumată de cărturar. „Nimeni - spune Alexandru Zub - n-a definit cu mai multă claritate” decât V. Pârvan „sarcinile formative ale corpului didactic și n-a manifestat un optimism atât de robust față de însușirile creatoare ale națiunii”. Atent la coerența acțiunilor, pe Al. Zub nu puteau să nu-l fascineze la V. Pârvan perspectiva organică asupra culturii, energia sa, decizia de reformare, arta cuvântului, spiritul de muncă, de vreme ce „prin muncă - afirma V. Pârvan - omul devine un element al însuși ritmului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dar și de interesele globale și continentale ale Uniunii, de situațiile specifice ale unor țări candiate, au privit procesul extiderii dinamic și nu doar static. În acest fel, evaluările "tehnice" ale Comisiei au sprijinit orientările statelor candidate în logica și coerența pregătirii lor interne, au furnizat elemente pentru negocierea "tehnică", din perspectiva conservatorismului Uniunii, dar au generat și anumite dezbateri politice inclusiv în statele candidate care puteau fi folosite pentru obiectivul reformei instituțiilor și politicilor europene. Deși au existat semnale, din
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
coordonarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, funcționa Regia Autonomă Inspectoratul General al Comunicațiilor, abilitat a elibera autorizații de tip pentru diferite echipamente, a monitoriza și a controla respectarea legislației în domeniu. Adoptarea Legii privind evaluarea conformității produselor conferă mai multă coerență și consecvență procesului de transpunere a directivelor din Noua Abordare. Până în luna iunie 2002, organismele adminsitrației publice centrale cu funcție de reglementare urmau să analizeze și să modifice, corespunzător, actele normative în vigoare, bazate pe principiile "Noii Abordări". Asociația de Acreditare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fi luate pentru alinierea legislației românești cu prevederile comunitare. În acel moment, taxa pe valoarea adaugată era reglementată prin OUG nr. 17/2000 și Normele de aplicare a acesteia, aprobate prin HG nr. 401/2000. În scopul îmbunatățirii transparenței și coerenței cadrului legislativ în domeniul fiscal, a fost elaborat un proiect de Lege privind taxa pe valoarea adaugată. Noul act normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2002. În Documentul de poziție era prezentat calendarul alinierii legislației
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fundamental, care va fi menținerea stabilității prețurilor. România se angaja să modifice Statutul BNR, astfel încât să clarifice necesitatea cooperării dintre BNR și autoritățile publice centrale și locale. În mod concret, aceasta se referea la discutarea implicațiilor politicii monetare în contextul coerenței și consistenței mix-ului de politici macroeconomice, fără a prejudicia independența BNR. De asemenea, Băncii Naționale a României urma să i se interzică să solicite sau să primească instrucțiuni de la autoritățile publice în formularea și conducerea politicii monetare. În ceea ce privește independența personală, România se
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2004) În ceea ce privește pregătirea României pentru aderarea la spațiul Schengen și obligațiile, ca viitor membru UE, de a asigura un nivel ridicat al controlului la viitoarele frontiere externe ale UE s-a insistat pentru: ==> revizuirea diverselor strategii, pentru a se asigura coerența totală dintre aceste documente și întărirea capacității strategice și manageriale a Poliției de Frontieră, care se aștepta să ducă la adoptarea unei abordări mult mai integrate cu privire la managementul frontierelor; ==> asigurarea implementării eficiente și execuția regulată a analizelor de risc care
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]