KorAP: Find »[drukola/base=cognitiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...534 >

13,334 matches

Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387

avem de-a face cu un grup format din șapte femei cu ocupație artistică care prezintă multe asemănări. Analoge în intenție teoretică și abordare metodologică sunt lucrările lui Gruber (1972/1981) despre Darwin și colecția de 12 studii de caz cognitive a lui Wallace și Gruber (1989), colecție publicată ulterior într-o ediție specială a revistei Journal of Adult Development (vezi detalii în Gruber, 1996b), precum și o ediție specială a revistei Journal of Creativity Research, alcătuită dintr-un ansamblu de zece

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
această teorie a procesului de dezvoltare poate fi susținută de studii de mică anvergură. Există o vastă colecție de biografii și autobiografii ale savanților, în multe dintre ele menținându-se un echilibru între aspectele strict personale și problemele de ordin cognitiv și creativ, din care cităm numai un singur studiu, selectat pe baza relevanței lui pentru proiectul de față: A Feeling for the Organism: The Life and the Work of Barbara McClintock (Keller, 1983). Într-adevăr, dacă ne transformăm într-un

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
d. Unele aspecte vor fi aprofundate, altele doar menționate; unele se încadrează cu ușurință în unul dintre cele trei subsisteme aminitite anterior - cunoaștere, scop și impuls -, altele doar le intersectează. De exemplu, metaforele sunt deseori considerate, în același timp, expresii cognitive și afective, așa cum este considerat versul lui Blake „Tigrii mâniei sunt mai înțelepți decât caii instrucției” (1790/1946, p. 254). Aspectul 1: Unicitatea Murray și Kluckhohn (1950) au afirmat că fiecare individ se aseamănă cu ceilalți în anumite privințe și

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Nu toate contextele pot fi tratate exhaustiv într-un studiu de caz de dimensiuni rezonabile. Cercetătorul trebuie să opteze. Aspectul 9: Valori În categoria valori încadrăm sentimentele, experiența estetică și moralitatea. Considerăm rezonabil să definim abordarea noastră ca fiind una cognitivă și de dezvoltare. În orice situație, aceasta presupune că unele aspecte ale procesului creativ au fost neglijate - atât de către noi, cât și de colegii care adoptă poziții similare. În unele privințe, am fost constrânși de decenii în care noțiunea de

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
două roluri. Tabel 5.1. Rolurile cercetătorului Rolul fenomenologic Rolul critic În interiorul subiectului În exteriorul subiectului Obiectivitate prin eliminarea propriilor interpretări Obiectivitate prin eliminarea interpretărilor subiectului Apropiere de subiect Îndepărtare de subiect Interpretativ Interpretativ Fidelitate și validitate Dintr-o perspectivă cognitivă și experimentală, se poate spune că am comite o imprudență dacă am renunța la binecuvântările exactității și validității în favoarea incertitudinilor metodei studiului de caz, mai cu seamă dacă ne concentrăm asupra studiilor în care N = 1. Atât timp cât ne rezumăm la

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
caz, cum putem fi siguri că avem dreptate? Și, aprecierea cazului este justă, la ce folosește ea dacă nu putem generaliza rezultatele și în alte cazuri? Cu un deceniu sau două în urmă existau foarte puține asemenea studii de caz cognitive. Acum, când există mult mai multe, nu ne confruntăm cu problema armonizării lor într-o sinteză în egală măsură mai amplă și mai judicioasă? Cum abordăm problema obiectivității - mai ales dacă obligăm cercetătorul să fie absorbit de universul creatorului studiat

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
pp. 121-142, MIT Press, Cambridge, MA. Gruber, H.E. (1981), Darwin on man: A psychological study of scientific creativity, ediție revăzută, University of Chicago Press, Chicago (ediția originală: 1974). Gruber, H.E. (1982), „Foreword”, în J.M. Broughton și D.J. Freeman-Moir (eds.), The cognitive development psychology of James Mark Baldwin (pp. xv-xx), Ablex, Norwood, NJ. Gruber, H.E. (1988), „The evolving systems approach to creative work”, Creativity Research Journal, 1, pp. 27-51. Gruber, H.E. (1994), „On reliving the Wanderjahr: The many voyages of the Beagle

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
MA. Titchener, E.B. (1909), Lectures on the experimental psychology of the thought processes, Macmillan, New York. Wallace, D.B. (1989a), „Studying the individual: The case study method and other genres”, în D.B. Wallace și H.E. Gruber (eds.), Creative people at work: Twelve cognitive case studies (pp. 25-43), New York. Oxford University Press. Wallace, D.B. (1989b), Stream of consciousness and reconstruction of self in Dorothy Richardsons Pilgrimage. In D.B. Wallace H.E. Gruber (eds.), Creative people at work: Twelve cognitive case studies (pp. 147-169), New York. Oxford

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
eds.), Creative people at work: Twelve cognitive case studies (pp. 25-43), New York. Oxford University Press. Wallace, D.B. (1989b), Stream of consciousness and reconstruction of self in Dorothy Richardsons Pilgrimage. In D.B. Wallace H.E. Gruber (eds.), Creative people at work: Twelve cognitive case studies (pp. 147-169), New York. Oxford University Press. Wallace, D.B., Gruber, H.E. (eds.), (1989), Creative people at work: Twelve cognitive case studies, Oxford University Press, New York. Wallas, G. (1926), The art of thought, Harcourt Brace, New York. Weisberg, R.W. (1993

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
consciousness and reconstruction of self in Dorothy Richardsons Pilgrimage. In D.B. Wallace H.E. Gruber (eds.), Creative people at work: Twelve cognitive case studies (pp. 147-169), New York. Oxford University Press. Wallace, D.B., Gruber, H.E. (eds.), (1989), Creative people at work: Twelve cognitive case studies, Oxford University Press, New York. Wallas, G. (1926), The art of thought, Harcourt Brace, New York. Weisberg, R.W. (1993), Creativity: Beyond the myth of genius, Freema, New York. Wertheimer, M. (1945), Productive thinking, Harper, New York. Westfall, R.S. (1980), Never at

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
seria de investigații întreprinse la Institute of Personality Assessment and Reseasch al University of California, Berkeley (de exemplu, Barron, 1969; MacKinnon, 1975), unde scriitori, arhitecți și alți subiecți creatori de renume au fost supuși unor examinări in extenso cu teste cognitive, scale de personalitate, inventorii biografice, interviuri și alte instrumente de evaluare. Scorurile la teste au fost apoi corelate cu scorurile obținute de un grup de control cu variabile similare de vârstă, nivel de pregătire și alte variabile pertinente. Scopul general

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
studiul comportamentului se numără analizele istoriometrice publicate în anul 1869 în cartea Geniul ereditar. Principala teorie propusă în lucrare se bazează pe ipoteza conform căreia performanțele excepționale tind să se transmită din generație în generație prin moștenirea genetică a aptitudinilor cognitive și motivaționale. În alcătuirea studiului său, Galton a colectat numeroase exemple detaliate de profiluri ale indivizilor excepționali pentru a demonstra că frecvența eredității depășește orice predicție posibilă. Chiar dacă multe dintre argumentele lui Galton au necesitat ajustări și validări ulterioare (Bramwell

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
știință revoluționari și scriitorii s-au născut cu precădere mai târziu (Bliss, 1970; Sulloway, 1996). Există o corespondență contrastantă similară între liderii politici conservatori și cei revoluționari (Stewart, 1977); precocitatea intelectuală - numeroși cercetători istoriometriști au examinat legătura dintre precocitatea abilităților cognitive specifice într-un domeniu și performanța creativă din perioada adultă (Cox, 1926; Simonton, 1991d; Walberg et al., 1980). Tot sub această influență, menționăm cercetarea despre „experiențele cristalizate” necesare în orientarea creatorului către adevărata sa cale evolutivă (Walters și Gardner, 1986

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
precum performanța creativă. Investigația istoriometrică a celor mai iluștri creatori ai lumii a permis măsurarea scorurilor extreme ale variabilei criteriu. În orice caz, interesul trezit de psihologia diferențială aplicată la creativitatea superioară a persistat până astăzi. Unii cercetători evaluează abilitățile cognitive, alții se axează pe trăsăturile de personalitate, iar alții cercetează relația dintre inteligență și caracter (Cox, 1926; Knapp, 1962; Simonton, 1976a, 1991d; Thorndike, 1950; Walberg et al., 1980; White, 1931). Probabil, cele mai temerare sunt investigațiile în care se aplică

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
did outstanding American astronomers publish their most cited papers”, Publications of the Astronomical Society of the Pacific, 95, pp. 113-116. Adams, C.W. (1946), „The age at which scientists do their best work”, Isis, 36, pp. 166-169. Albert, R.S. (1971), „Cognitive development and parental loss among the gifted, the exceptionally gifted and the creative”, Psychological Reports, 29, pp. 19-26. Albert, R.S. (1980), „Family positions and the attainment of eminence: A study of special family positions and special family experiences”, Gifted Child

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
psychology (pp. 499-500), Blackwell, Oxford. Simonton, D.K. (1984a), „Artistic creativity and interpersonal relationships across and within generations”, Journal of Personality and Social Psychology, 46, pp. 1273-1286. Simonton, D.K. (1984b), „Creative productivity and age: A mathematical model based on a two-step cognitive process”, Developmental Review, 4, pp. 77-111. Simonton, D.K. (1984c), „Generational time-series analysis: A paradigm for studying sociocultural influences”, în K. Gergen și M. Gergen (eds.), Historical social psychology (pp. 141-155), Erlhaum, Hillsdale, NJ. Simonton, D.K. (1984d), Genius, creativity, and leadership

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
gestaltism (de exemplu, Wertheimer, 1982), psihologia experimentală asociaționistă tradițională (de pidă, Mednick, 1962), teoria darwinistă (de exemplu, Campbell, 1960; Simonton, 1988, 1995), concepțiile sociopsihologice (de exemplu, Amabile, 1983), concepțiile bazate pe investiție (de pildă, Sternberg și Lubart, 1995) și știința cognitivă modernă (de exemplu, Martindale, 1995). În acest capitol tratez o problemă esențială care se pune pentru toate aceste teorii: rolul cunoașterii în creativitate. Cu toate că diversele abordări teoretice propuse de psihologi par să fie, la prima vedere, foarte diferite, multe dintre

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
anumită persoană. Lucrările unui autor trebuie să fie acceptate de factorii de decizie din acel domeniu și de public înainte de a deveni capodopere, adică înainte de a fi incluse în cărțile care trasează istoria unui domeniu, unde sunt găsite de psihologii cognitivi ce caută dovezi ale realizării creative. De exemplu, dacă George Martin de la casa de discuri Parlophone nu ar fi reacționat pozitiv la înregistrarea de probă pe care impresarul formației Beatles i-a prezentat-o, toată pregătirea lor ar fi fost

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
B.S. (ed.) (1985), Developing talent in young people, Ballantine, New York. Campbell, D.T. (1960), „Blind variation and selective retention in creative thought as in other knowledge processes”, Psychological Review, 67, pp. 380-400. Chase, W.G., Simon, H.A. (1973), „Perception in chess”, Cognitive Psychology, 4, pp. 55-81. Csikszentrnihalyi, M. (1988), „Society, culture, person: A systems view of creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity (pp. 325-339), Cambridge University Press, New York. Csikszentmihalyi, M. (1996), Creativity: Flow and the psychology of discovery and

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
psychological study of scientific creativity, ediția a II-a, University of Chicago Press, Chicago. Guilford J.P. (1950), „Creativity”, American Psychologist, 5, pp. 444-454. Hausman, C. (1984), Discourse on novelty and creation, State University of New York Press, Albany. Hayes, J.R. (1989), „Cognitive processes in creativity”, în J.A. Glover, R.R. Ronning și C.R. Reynolds (eds.), Handbook of creativity (pp. 135-145), Plenum, New York. James. W. (1880), „Great men, great thoughts, and the environment”, Atlantic Monthly, 46, pp. 441-459. James, W. (1908), Talks to

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Press, New York. Kernfeld, B. (I995), What to listen for in jazz, Yale University Press, New Haven, CT. Koestler, A. (1964), The act of creation, Macmillan, New York. Kulkami, D., Simon, H.A. (1988), „The processes of scientific discovery: The strategy of experimentation”, Cognitive Science, 12, pp. 139-175. Langley, P., Simon, H.A., Bradshaw, G.L., Zytkow, J.M. (1987), Scientific discovery: Computational explorations of the creative process, MIT Press, Cambridge, MA. Lewisohn, M. (1992), The complete Beatles chronicle, Harmony, New York. Luchins, A.S., Luchins, E.H. (1959), Rigidity

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of insight (pp. 535-558), MIT Press, Cambridge, MA. Tweney, R.D. (1989), „Fields of enterprise: On Michael Faraday’s thought”, în D.B. Wallace și H.E. Gruber (eds.), Creative people at work: Twelve cognitive case studies (pp. 91-106), Oxford University Press, New York. Watson, J.D. (1968), The double helix, Signet, New York. Weisberg, R.W. (1986), Creativity: Genius and other myths, Freeman, New York. Weisberg, R.W. (1988), „Problem solving and creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
vezi Runco, 1987). Ierarhia lui Smith Altă concepție interesantă despre inteligență ca subansamblu al creativității este cea bazată pe Taxonomy of Educational Objectives a lui Bloom și testată de Leon Smith (1970, 1971). Presupunerea fundamentală a taxonomiei este că procesele cognitive pot fi plasate într-un șir cumulativ și ierarhic, începând cu categoria principală a cunoașterii și continuând cu categoriile înțelegerii, adaptării, analizei, sintezei și evaluării. Capacitatea intelectuală este necesară în primele patru procese, iar capacitatea creativă în ultimele două: sinteza

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
of IQ and verbal comprehension”, Indian Journal of Psychology, 41, pp. 7-16. Haensly, P.A., Reynolds, C.R. (1989), „Creativity and intelligence”, în J.A. Glover, R.R. Ronning și C.R. Reynolds (eds.), Handbook of creativity (pp. 111-132), Plenum, New York. Hayes, J.R. (1989), „Cognitive processes in creativity”, în J.A. Glover, R.R. Ronning și C.R. Reynolds (eds.), Handbook of creativity (pp. 135-145), Plenum, New York. Helson, R. (1976), „Women and creativity”, în A. Rothenberg și C.R. Hausman (eds.), The creativity question (pp. 242-250), Duke University

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
generality of creative performance in gifted and nongifted children”, Gifted Child Quarterly, 31 (3), pp. 121-125. Schubert, D.S. (1973), „Intelligence as necessary but not sufficient for creativity”, Journal of Genetic Psychology, 122, pp. 45-47. Shouksmith, G. (1973), Intelligence, creativity and cognitive style, Angus Robertson, Londra. Simonton, D.K. (1976), „Biographical determinants of achieved eminence: A multivariate approach to the Cox data”, Journal of Personality and Social Psychology, 33, pp. 218-226. Simonton, D.K. (1994), Greatness: Who makes history and why?, Guilford New York. Skager

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]