1,893 matches
-
Socialistă România; condusă de Partidul Comunist? Nici măcar nu s-a conturat vreo idee socialistă după 1989 că ni s-a făcut deja lehamite de ea: să moară odată, Îi spunem victimei care refuză să-și dea sufletul, Încruntîndu-ne la călău. Colac peste pupăză, nici unul dintre intelectualii stîngiști, mai vechi sau mai noi (mai vechi erau mai mulți, mai noi foarte puțini), nu Îndrăznește să se revendice public, măcar cît negru sub unghie, de la Marx. Tocmai acum ar trebui ei să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de atâta lărgime ("Piscul cu bojii"). Poetul retrăiește cu încântare peisajele de odinioară: " Când se văd munții" ei se văd rar, pentru că pădurile sunt în nori, și pentru că stelele sunt joase și pâlpâie "de-ți iau ochii/ Ca lumânările pe colaci/ când aerul se ridică în sus, ei odată țâșnesc pe-acolo/ Pe la geana orizontului, se văd foarte aproape,/ Ți se pare că te poți sui pe ei cu carul". Satul își are hoții și milogii lui, pe Zarbă și Riblă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
veneau din „partea cea mai producătoare de vite din județ”. între timp, zidurile ridicate se degradau și o parte din materiale dispăruse. Bineînțeles, antreprenorul a cerut despăgubiri „pentru lucrare și beneficii”, după care și firma „Beck & Henkel” - lichidarea de contract. Colac peste pupăză, Casa de Depuneri și Consemnațiuni (devenită în 1933 casa Națională de Economii și Cecuri Poștale) denunță împrumutul făcut de Primărie (pentru că avansase 1.438.867 lei și i s-a prezentat o situație pentru o valoare de numai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
blid de grâu, brăcirile moașei". Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de la brad. Remarcăm simbolul fundamental al pâinii, nelipsită atât în ornarea bradului, cât și în tradiția tinerilor participanți la petrecere, care sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc în momentul în care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, în pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc în momentul în care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, în pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul este o ocupație
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, în pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul este o ocupație de căpătâi, oamenii considerau că aceste bucăți sunt benefice și le foloseau ca momeală. 2. Anomalii neîntâmplătoare Destinul acționează în anumite cazuri, abătându-se de la mersul firesc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cremă spumoasă din unt, zahăr și vanilie, după care se încorporează gălbenușurile. Se amestecă alunele, ciocolata, praful de budincă și praful de copt, după care se încorporează câte puțin împreună cu romul în cremă. Se pune aluatul într-o formă de colac unsă cu unt și se lasă la cuptor circa o oră la foc potrivit. Se lasă la răcit cel puțin șase ore, iar la final, se pudrează cu zahăr sau se acoperă cu glazură de ciocolată. COZONAC MOLDOVENESC 1 kg
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ornează cu frișcă și felii de portocale sau alte fructe. TORT ECLER 4 ouă, 100 g ulei, o cană de apă, 200 g făină Se face compoziția de ecler și cu poșul se pune în tava unsă cu ulei un colac rotund, iar din rest se fac gogoșele. După ce s-au copt, se așează pe platou colacul și gogoșile umplute cu cremă de vanilie și la final, se ornează cu frișcă. Crema - 6 ouă, 300 g zahăr, 1 l lapte, 200
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ulei, o cană de apă, 200 g făină Se face compoziția de ecler și cu poșul se pune în tava unsă cu ulei un colac rotund, iar din rest se fac gogoșele. După ce s-au copt, se așează pe platou colacul și gogoșile umplute cu cremă de vanilie și la final, se ornează cu frișcă. Crema - 6 ouă, 300 g zahăr, 1 l lapte, 200 g făină, coajă de lămâie, 200 g unt, vanilie și albușurile bătute spumă. TORT ESPRESSO DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
a școlilor sătești puteau fi caracterizate printr-o suită de adjective nu tocmai onorante: "Întunecoase, umede, neventilate, nemobilate, neluminate, neîncălzite sau mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cerești și Raiul, pământul propriu-zis și Lumea Albă, subpământurile cu Celălalt Tărâm și Iadul 145. În basme, despărțirea pământului de apele primordiale se face printr-o apă ce "ocolește de trei ori pământul ca un șarpe făcut de trei ori colac" care se numește "Apa Sâmbetei"146. În majoritatea legendelor românești pământul este prezentat ca un spațiu sacru care dăruiește lumii rod și binecuvântare, ca terra mater: "Pământul e sfânt; la pământ să bați mătănii și să te închini; să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în alte ținuturi românești, înainte de a pleca la cununie, alaiul merge la casa miresei pentru a o lua și, o dată "porțile legate" deschise, în urma "orației" rostite, "colăcerii" intră călare și merg până în fața ușii unde gazda îi așteaptă cu un colac împlântat într-o suliță, o cană cu apă și o sticlă cu vinars pe care le pune pe un scaun, jos, să fie cât mai aproape de pământ; colăcerul, coborându-se de pe cal, "înconjură scaunul, se pleacă și ia de pe scaun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
împlântat într-o suliță, o cană cu apă și o sticlă cu vinars pe care le pune pe un scaun, jos, să fie cât mai aproape de pământ; colăcerul, coborându-se de pe cal, "înconjură scaunul, se pleacă și ia de pe scaun colacul împlântat în suliță și sticla cu vinars, iar cana cu apă o varsă" 218. Tot înainte de cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi "cărora le trăiesc părinții", pleacă la o fântână. În drum spre fântână joacă trei hore, iar, o dată ajunși, iau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cădea pe dânsul l-ar frige ca apa cea clocotitoare și i-ar îneca sufletul nevinovat" 232 Pentru ca sufletul mortului să nu rătăcească însetat, se pune, pe o năframă, o ulcică umplută cu apă limpede și proaspătă, acoperită cu un colac, deoarece mortul "vine și bea apă din vas ca să se răcorească, iar cu năframa se șterge de sudori" 233, în cele trei seri de după înmormântare. Peste tot, în ținuturile românești, este obiceiul ca oala cu care s-a turnat apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în fața tinerilor, "astfel ca inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un colac mare, pe gura cofei, o pune în mijlocul porții, iar nașul cel mare, cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un colac mare, pe gura cofei, o pune în mijlocul porții, iar nașul cel mare, cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în mijlocul porții, iar nașul cel mare, cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în cele patru părți ale pământului. Socrul cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în cele patru părți ale pământului. Socrul cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]