2,821 matches
-
Cu smântână bună, grasă, L-am ornat... O să va placă! A ieșit o bunătate... Dar stă neatins și parcă Tot știindu-vă departe Sufletu-n dureri se-neacă. Bine, mamă, doar ți-am spus, De Crăciun, cu mic cu mare Colindăm cum ne-am propus Mall-uri, parcuri, patinoare. Citește mai mult ...Ce-o mai vrea bunica voastră?!— Alo, mamă, spune iute...Sunt în mall cu prichindeiiși n-am timp de vorbe multe.— Dragii mamei, cum vă este?Dor îmi e
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
doar în suflet mocnesc, În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!... Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!... Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun Și mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput, Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!... Îmi rechem amintiri, când copii noi eram, Hoinăream satu-ntreg și frumos colindam!... Ce ușor învățam și cuprinși de fiori, Dragi colinzi cu Isus și cu cei trei păstori Iar mămuca, mereu cu un glas
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
spus: Mai adun!... Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun Și mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput, Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!... Îmi rechem amintiri, când copii noi eram, Hoinăream satu-ntreg și frumos colindam!... Ce ușor învățam și cuprinși de fiori, Dragi colinzi cu Isus și cu cei trei păstori Iar mămuca, mereu cu un glas tremurat, Câte, câte colinzi ne cânta pe-nserat! Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun, Toți eram fericiți
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
tot spus: Mai adun!...Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciunși mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput,Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!...Îmi rechem amintiri, când copii noi eram,Hoinăream satu-ntreg și frumos colindam!...Ce ușor învățam și cuprinși de fiori,Dragi colinzi cu Isus și cu cei trei păstoriIar mămuca, mereu cu un glas tremurat,Câte, câte colinzi ne cânta pe-nserat!Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun,Toți eram fericiți în
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
dacă nu se va plictisi odată cu trecerea secolelor... Contele îi zâmbi însă îngăduitor amintindu-i: - Ai uitat că v-am oferit cadou de nuntă o caleașcă de aur cu cai năzdrăvani? Lumea este mare, iar timp aveți berechet ca să-i colindați meleagurile! - Sinceră să fiu, chiar mi-aș dori să văd America... - Parcă numai America!? Aveți în față o veșnicie! Vei vedea cele mai spectaculoase și misterioase ținuturi în care n-a călcat picior de om. - Mi se pare mie sau
XXXII. CALEAŞCA DE AUR (URMAȘUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377791_a_379120]
-
Comitetul cere consiliilor comunale să-și proclame fără condiții atașamentul la regatul român, sub egida dinastiei. Pe 14 noiembrie, Brătianu insistă asupra necesității de a convoca o adunare populară. Pe 21, decizia este luată și publicată în jurnalul Românul. Delegații colindă județele în lung și în lat pentru a mobiliza alegătorii. Pe l decembrie, la Alba lulia, mai mult de 100.000 de manifestanți se adună în jurul a 1228 de delegați care aleg un Mare Consiliu Național format din 200 de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mașinile erau deja în țară, căci la acea dată Fred. Bell recunoaștea că a primit de la Vasile Pogor 48 ducați, reprezentând 1/4 din cheltuielile de transportare a mașinilor. Alegerea mașinilor n-a fost un lucru ușor. Membrii societății au colindat Cernăuțiul, Viena, Parisul și alte orașe din Franța în căutarea unor mașini convenabile din toate punctele de vedere, până ce s-au oprit asupra unui tip construit la Viena pe care l-au și adus la Iași. Ion Ionescu de la Brad
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și în văzduh văzură-aceste viziuni, În ape și-n țarina dedesubt; strigară unii către alții, " Cum, sîntem groaze unii altora? Haideți, O fraților, pentru ce fost-a oare 125 Pămîntu-acesta larg în toate zările întins? nu pentru că jivini să îl colinde". Dar mulți stăteau tăcuți, și în familiile lor trebăluiau. Și multi spuneau, " Nu vedem nici o Viziune în aerul întunecos. Măsurați calea-acelei sfere de pucioasa ce luminează-ntunecoasa zi; Faceți lăcașuri 71 pe acest Pămînt care ne crește și haideți cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și-ntoarse. 550 Dar Tharmas glăsui: "Vala te caută, dulce Enion, în umbre. Urmează pașii lui Tharmas, O tu, lumina a grădinii". El mîna-i lua șovăitor; ea îl urmă cu îndoieli copilărești. Astfel în veșnică Pruncie, printr-ale Valei turme colindînd Cînd cu tristețe de copil și cînd cu bucurie, Enion și Tharmas se jucau 555 În jurul Valei în Grădinile lui Vala și pe malul rîului ei. Ei sînt umbrele lui Tharmas și-Enion în lumea lui Vala. Și cei ce dorm
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în aceste volume, iar atunci când apare e integrată în chip mai firesc: „Prin jungla nuferilor barca plutește fără nici o țintă / iar noi în barcă, triști și palizi ca-ntr-un poem de Lamartine. / La margine de baltă rațe sălbatice, țipând, colindă, - / dorm armele-n banduliere, căci vânătorii zac de spleen”. În rezumat: „Risipitor de imagini și risipit uneori în poezia ocazională, Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și reactualizează speciile
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
trebuiau să construiască arme ca să suplinească lipsa unor colți sau gheare ucigătoare și trebuiau să se organizeze pentru a putea suplini lipsa de forță a fiecărui individ În parte. De aici, primele forme de diviziune a muncii, În care masculii colindă prin păduri și vânează, iar femeile stau „acasă” și se ocupă de protejarea și hrănirea copiiilor (1983, pp. 16-17). Deoarece uneltele și abilitățile tehnice create de oamenii primitivi sunt legate de sporirea eficienței În vânătoare, omul va perpetua astfel instinctele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
puteau asista la numeroasele secvențe și rituri efectuate În locuri publice (biserica, spre exemplu) sau În casele actorilor principali, care acum se deschideau și permiteau accesul curioșilor. Cu o zi Înainte, o ceată de flăcăi, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, colinda satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la casa mirelui. La ceremonie luau parte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
doilea palier, ieșirile ceremonializate În stradă contestau În mod direct ordinea și structura de putere existente: „În demonstrațiile greviștilor, oamenii se declară stapânii destinului lor. Aceste demonstrații promovează cauza greviștilor, o definesc ca fiind corectă din punct de vedere moral, colindă orașul pentru a Îndemna și pe alții să li se alăture” (S.G. Davis, 1986, p. 158). Demonstrațiile muncitorilor puneau În scenă nemulțumirile și revendicările celor oprimați, În forme politice directe (și atunci, acest fenomen intră sub incidența științelor sociale și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în Muntenia, nordul Moldovei și al Transilvaniei și parțial în Banat, fiind tot mai des influențată sau înlocuită de melodiile de cântec propriu-zis. Pe melodii de d. se cântă uneori și balade, bocete, cântece rituale, cântece de leagăn sau chiar colinde. Părerile în legătură cu originea și evoluția d. sunt diverse și contradictorii, pentru că au avut în vedere fie numai forma de manifestare artistică, fie numai melodia, fie numai conținutul, consemnat de puțină vreme. Unii cercetători (Ovid Densusianu, N. Iorga, Tache Papahagi, Ion
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
steaua” - prin excelență religioasă și de origine cultă -, cu variantele ei locale „Globul” sau „Luceafărul”, care se cântă până la Bobotează. Colindătorii poartă cu ei o stea împodobită cu hârtii colorate și iconițe cu scene biblice. În ajunul Anului Nou se colindă fie c. de la Crăciun (fetele și femeile), fie c. agrară, plugușorul (copiii și bărbații). În unele părți din Moldova, aceste două forme coexistă. În prima zi a Anului Nou urările au forme diferite după zona geografică. În Moldova, se merge
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău, 1994; Gh. Neagu, Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; La luncile soarelui, îngr. și pref. Monica Brătulescu, București, 1964; Bartók Béla, Ethnomusikologische Schriften, îngr. D. Dille, Budapesta, II, 1966, IV, 1968
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău, 1994; Gh. Neagu, Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; La luncile soarelui, îngr. și pref. Monica Brătulescu, București, 1964; Bartók Béla, Ethnomusikologische Schriften, îngr. D. Dille, Budapesta, II, 1966, IV, 1968; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969; Folclor din Oltenia și Muntenia
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
M. Băieșu, Chișinău, 1975; Constantin Brăiloiu, Emilia Comișel, Tatiana Gălușcă-Cârșmariu, Folclor din Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
1975; Constantin Brăiloiu, Emilia Comișel, Tatiana Gălușcă-Cârșmariu, Folclor din Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
ediții, printre care Ordinea cuvintelor (I-II, 1985), Fiziologia poeziei (1990) și Opera poetică (I-II, 1999-2000) de Nichita Stănescu. SCRIERI: Planeta Moft, București, 1997. Ediții: Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, I-II, pref. edit., București, 1985, Fiziologia poeziei, București, 1990, Colindă pentru inimă, Galați, 1991, Opera poetică, I-II, București, 1999-2000; G. Bacovia, Poezii, Galați, 1991; I. L. Caragiale, Cănuță, om sucit, pref. edit., Galați, 1991; Nichifor Crainic, Memorii, vol. II: Pribeag în țara mea, pref. Alexandru Cojan, București, 1996; Emil Cioran
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
poet. Fiu al preotului Grigore Conta și descendent al unei familii cu o lungă tradiție clericală, C. a urmat școala primară la Târgu Neamț, apoi Gimnaziul Central din Iași. În 1862 își întrerupe studiile și, însoțind o trupă de actori, colindă o bună parte din Moldova. În această perioadă ar fi scris și o piesă cu subiect anticlerical, nepăstrată, care s-a jucat la Botoșani. O continuare a acestor preocupări se întrevede și în 1875, când traduce piesa Miss Multon de
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
În 1926 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, primind la examenul de absolvire distincția magna cum laude. Reîntors la țară, alcătuiește culegeri de folclor, prelucrează scenarii și regizează spectacole. Un bun prilej de a colinda satele i-l oferă funcția de inspector al căminelor culturale din Oltenia (1946-1947). Până la pensionare (1960), mai predă la gimnaziul din Hurezi și la Școala de gospodărie rurală din Măldărești (1947-1948), înapoindu-se după aceea în comuna natală, despre care
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
dânșii pe cal [că-i] acel semn În zid au spart intrare calului cel de lemn Lipsiți de orice grijă se puse pe ospețe Crezîndu-se acuma scăpați de [.......... ] Și când, la miezul nopții, dormeau ca niște morți Elinii se coboară, colindă pe la porți, Omoară toți străjerii, lumini aprind [pe creste], Iar ceia din corăbii știind că semn le este... 3 [ÎI ZIC: MĂ LESE-N PACE] 2260 [ANA] îi zic: mă lese-n pace, Nu voi să mă cuprindă, Iar el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
specifică și destul de precis conturată mentalitate mitică autohtonă. Abia reconstituind această mentalitate s-ar putea cartografia un continent atât de întins, atât de divers și cu atât de multe „pete albe” cum se prezintă astăzi a fi mitologia română. I. Colinda tip Furarea astrelor. Motive și semnificații mitice 1. Cosmos și Haos Teomahia este o temă mitică universal răspândită. O întâlnim atât în unele mituri cosmogonice, cât și în miturile referitoare la luptele dintre zei pentru obținerea suveranității sau în cele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tip „odată ca niciodată”), și nici măcar într-un timp primordial (in illo tempore). Drama se produce aici și acum, chiar în locul și în momentul relatării ei. Întreaga comunitate a satului participă - fie în postura de „colindători”, fie în cea de „colindați” - la această dramă, nu numai la rememorarea, ci și la retrăirea ei. Nu întâmplător, în unele regiuni ale țării, eroul din colindă care intervine pentru restabilirea ordinii cosmice nu este Arhanghelul Mihail sau Sf. Ilie, ci chiar flăcăul căruia i
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]