6,231 matches
-
trecut cu vederea și nu a lăsat necercetat nici un domeniu al naturii și, firesc, despre toate a vorbit în termeni filosofici, dovedind că și-a însușit știința însușirilor lor de căpătâi. Dumnezeu l-a învățat [pe Solomon] arta de a combate demonii și priceperea de a-i vindeca pe oameni prin îndepărtarea lor. El a compus descântece pentru lecuirea bolii, lăsând chiar și niște invocații care alungau duhurile rele și le împiedicau să se întoarcă. Această metodă de vindecare mai are
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Această metodă de vindecare mai are încă mare trecere la noi (Antichități iudaice, VIII, 2, 5 ; cf. 202, p. 435 ; 28, p. 92). „Marea noutate adusă de Josephus Flavius - constată teologii - se referă la așa-numita artă de a-i combate pe demoni. El are meritul de a fi adunat în opera sa tradiții populare despre Solomon, pentru a face astfel din «fiul lui David» un mare exorcist, un mag prin excelență” (203, p. 183). De altfel, Josephus Flavius descrie un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu Anglia. În Africa australă boerii, țăranii olandeji colonizați, s-au opus cu arma în mână anexiunii republicei Transval la monarhia engleză și au repurtat mai multe victorii strălucite. în momentul în care gen. Roberts a fost trămis să-i combată, Anglia a intrat în tratări de pace cu ei, împinsă de opinia publică din Olanda și le-a conces deplina autonomie locală, păstrîndu-se însă suzeranitatea Angliei. Liber - cugetătorul d. Bradlaugh, refuzând a depune jurământ la intrarea în Camera Comunelor, a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dunăre între cellalte puteri subscriitoare Tractatului, afară de dreptul ce i s-a dat de-a sparge Porțile de Fier spre înlesnirea navigațiunii. 3) Comisiunea specială a Statelor Riverane (reapărută acum sub numele de Comisiune Mixtă) numai există; ea a fost combătută de chiar plenipotențiarii Austro-Ungariei și Congresul s-a unit cu părerea lor; 44 {EminescuOpXIII 45} {EminescuOpXIII 46} 4) Regulamentele de navigațiune și de poliție fluvială pentru toată întinderea Dunării de la Porțile de Fier până la Galați trebuie a fi puse în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
chinezește, nici apocaliptic. 57 {EminescuOpXIII 58} Astfel "Romînul" de ieri spune bunăoară cititorilor săi că, după ce d. Maiorescu a susținut în Cameră necesitatea reformei tocmelelor agricole, alegătorii săi se întruniră, și-l dezaprobară; că noi avem tristul curaj de-a combate astăzi ceea ce am susținut ieri; că acuzând pe ministrul ce-a propus reforma, a cărei necesitate nici noi n-o putem nega, facem act de politică cu scopuri nemărturisite și de răi patrioți. Deie-ne voie d. C. A. Rosetti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
hazard. E vorba dar de-a se afla în contra unui rău permanent un remediu permanent, căci subvenirile din partea statului, din buget, ni se par un paliativ de prea mică și prea locală însemnătate. D. V. Boerescu a propus a se combate seceta prin irigațiuni. Oricât de amici ai irigațiunilor am fi, ele sunt rezultatul unei temeinice dezvoltări raționale ale agriculturii și nu pot veni decât gradat, cu timpul, și mai ales ridicîndu-se cu mult nivelul cunoștințelor tehnice ale populațiunilor noastre. Deocamdată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spiritual al "Pseudo-Romînului" sunt calambururi, proprii autorilor jidani din Germania și din Franța, vorbele de șic din romanuri scrise pentru cocotele din Paris, lucruri cari învederat nu se pot găsi în scrierile unui autor român. Ba criticul gazetei cafenelei Procope combate chiar teoria estetică, emisă de d. Maiorescu în "Convorbiri", că terenul vieții naționale e singurul pe care pot răsări romanuri bune. Citează - in contrarium cum s-ar zice - pe Daudet, căci e citit băiatul. Și noi am avea poate de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d. Rosetti binevoiește a ne spune că fiica d-sale se numește Libertatea - sofia, de unde deduce că la această persoană am voit să facem aluziune. Ultimul punct merită singur să fie relevat, căci celelalte sunt atât de anodine încît se combat prin ele însăși. Ne vedem însă nevoiți să-i răspundem printr-o întrebare: De când oare Libertatea și înțelepciunea poartă pe cap bonetul frigian care l-a supărat atât de mult? Știam până acum că Republica, uneori și Comuna, de ordinar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât recurgând la mijloace maloneste și la șarlatanerie politică. Acestea sunt relele ce trebuiesc combătute, nu legea electorală ori numirea magistraților de cătră guvernul regelui. Și, daca organele roșii ar avea mai multă onestitate de cugetare, s-ar pune să combată asemenea relele reale, nu cele fictive și imaginare; ar căuta remedii în contra ignoranței și improbității, iar nu remedii scrise pe hârtie în contra organizațiunii actuale. [10 aprilie 1882] ["D. N. BASSARABESCU NE ÎNTREABĂ "] D. N. Bassarabescu ne întreabă dacă din partea redacției
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
filozofiei lui Eraclit din Efes, nici în aplicarea la ordinea morală, căci se regăsește în fragmentele lui Protagoras din Abdera, care-a aplicat doctrina lui Eraclit despre "eterna curgere a tuturor lucrurilor" și la lumea intelectuală. Plato, în anticitate încă, combătea amândouă teoriile, numindu-le "o generalizare nejustificată a teoriei relativității ". Cumcă socialismul nu e decât forma în care organismul unui stat moare, spre a face loc barbariei sau cuceririi prin popoare mai tinere, era o întîmpinare ce i s-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
orice complicitate morală a guvernului din San Petersburg cu agitațiunile de înaltă trădare propagate între rutenii din Galiția și descoperite cu ocazia procesului din Liov, e îndoit de interesant a urmări căile ascunse cu care s-a silit Rusia să combată, nu fără succes, influența 130 {EminescuOpXIII 131} austriacă la Dunărea de Jos. Fiindcă în Petersburg exista convingerea că, după esperiențele asupra gratitudinii rusești pe cari le-a făcut România imediat după războiul oriental, ea va trata c-o justă neîncredere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cineva că-n nu mai mult de șase ani cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40 procente; că cei ce protestau contra convenției comerciale vor supune-o iscăliturei Capului statului și vor sancționa-o; că cei ce combat funcționarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; 132 {EminescuOpXIII 133} că cei ce sunt pentru independența alegătorilor vor face pe funcționar să atârne atât de mult de autoritățile supreme încît aceste mii de oameni să voteze conform comandei din București
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asimilat și cu spiritul și cu caracterul acestei țări, ci de aceia pentru cari patriotismul și naționalitatea, precum și principiile politice sunt o simplă marfă, când albă când roșie, după plac și după darea de mână a cumpărătorului. Iată dar ceea ce combatem în pretinșii români și e foarte indiferent daca cel ce anunță acest adevăr e bulgar sau turc, armean sau arnăut. Ce vă pasă cine trage clopotul, dacă acest clopot sună adevărul. [8 august 1882] ["DE MAI MULTE ORI AM OBSERVAT
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în acest senz și nu injuriile foilor grecești [î]i vor opri. În mozaicul de popoare orientale credem că e loc și pentru români și că nu există nici o necesitate ca ei să fie anexați la Grecia. Gazete însă cari combat un raport ce nu există, a unei misiuni ce n-a fost trimisă, luând de sprijin fantaziile etnocratice ale d-lui Paparigopolu în locul adevărului etnologic aievea și făcând analogii filologice din lună dovedesc pe de o parte o deplină ignoranță
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de reformă. Despre o retragere din viața politică nu e nici vorba în manifestul publicat în "Romînul". Nu se știe daca restabilirea, concordiei între cei doi. mai eminenți oameni ai partidului guvernamental se întinde și asupra proiectului patronat de Brătianu, combătut de Rosetti, de-a disolva Camerele. După cât se vede, ceea ce unii strică alții dreg. [15 august 1882] ["NI SE PARE CĂ VORBIM... Ni se pare că vorbim destul de limpede pentru oameni cu mintea normală ca să fim înțeleși și să nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
republică va fi nominal alta decât într-o monarhie. Căci ideile conservatoare și cele liberale există pretutindenea ca predispoziție a spiritului public și indiferent daca forma generală a organizațiunii statului le impune numiri improprii. Ideile protecționiste au fost și sunt combătute în Franța, în Germania, pretutindenea, în numele libertății negoțului și a muncii. În Europa continentală cel puțin, de-al cărei dicționar politic ne servim, ele sunt taxate de idei reacționare și un exemplu zilnic despre aceasta ne-o dă presa liberală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu există, unde învățămîntul de la bază pîn-în vârf e mediocru. De-aceea am zis: "Corupțiunea este generală, e espresiunea culturii vicioase a romînilor". D-sa ne răspunde că aceasta-i o credință a conservatorilor, pe care-o respectă, dar o combate, fiind cu totul greșită și foarte periculoasă pentru viitor. Greșită? D. C. A. Rosetti ne datorește proba în contrariu. Oare dorește o listă de toate nulitățile cari joacă cel întîi rol în țara noastră, de toate inepțiile administrative răsărite din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a putut fi arsă într-o zi, pe când pentru zidirea ei s-a cerut o mie de ani. [21 septembrie 1882] ["CÎTEODATĂ NE CUPRINDE... Câteodată ne cuprinde o adevărată admirație de modul în care confrații de la "Romînul" binevoiesc a ne combate. Nu există stat pe fața pământului în care bugetul cheltuielelor să se fi făcut, în douăzeci și patru de ani, într-o generație de șase ori mai mare decum fusese, ca în România, și cu toate acestea se crede că un citat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
produs organic, ci un artefact sterp, incapabil de-a se regenera. [30 septembrie 1882] ["NU-NȚELEGEM CE FOLOS... Nu-nțelegem ce folos poate să aibă "Romînul" din falsificarea și esplicarea strâmbă a statisticei? În dorința ce are de-a ne combate și de-a lăuda progresul imens realizat în țară prin sistemul ideilor liberale, cifrele statisticei trebuie să i se închine, vrând-nevrând, ca și când plăcerea copilăroasă de-a părea că ne dovedește nouă contrariul ar schimba ceva din realitatea lucrurilor. D. Aurelian
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învinge pe negustorul creștin. Cunoaștem localități unde acum treizeci de ani nu exista nici o prăvălie evreiască, iar azi nu mai e nici una creștină. Negustorii neevrei luptă pentru existența 199 {EminescuOpXIII 200} lor, dar lupta nu e lesnicioasă, pentru că negustorii evrei combat pururea cu puteri unite. Chiar dacă oricine ar fi convins că evreii datoresc poziția lor preponderantă în viața economică a Ungariei numai desterității, zelului și mulțumirii pe puțin, totuși ar fi esplicabilă antipatia cu care sunt întîmpinați, căci nimărui nu-i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spectacolul unor discuțiuni și unor intrigi pe cât de absorbatoare pe atât de sterpe. Foasta majoritate prezintă deja trei grupuri deosebite, al virtuții, al d-lui C. A. Rosetti și al d-lui I. Brătianu, plus numărul celor mediatori, gata a combate orice guvern și a se alătura oricăruia. Mai la vale publicăm un articol pe care Delfinul ni-l trimite din Galați și în care cauza adevărată și profund personală a acestor sciziuni e zugrăvită cu cunoscuta vigoare a penei autorului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
publice, astfel încît s-ar putea zădărnici orice încercare de serioasă îmbunătățire din partea unui guvern luminat, cu intențiune sinceră. Totuși Adunarea deplânge că guvernele Măriei Tale, nu mai puțin decât acelea ale predecesorilor Măriei Tale, departe de-a cerca a combate acest defect al moravurilor noastre, care este una din cauzele principale ale paraliziei societății noastre, v-a făcut decât a-i favora dezvoltarea, întorcînd-o în folosul lor ca un mijloc legitim de conservațiune. Acest amendament, propus de C. Crețulescu, s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de C. Crețulescu, s-a votat în unanimitate - - fără nici un folos însă - de Adunarea de atunci. Își poate închipui oricine cari trebuiau să fie rezultatele acelei tendențe funeste. Aproape toată ura, toată înveninarea luptelor politice, solidaritatea dintre nulități pentru a combate și răsturna orice merit adevărat - acest concurent periculos al nimicniciei și ignoranței -, disprețul reciproc și necuviința reciprocă, frazeologia goală, puținătatea de caracter - toate aproape - [î]și au izvorul în acea tendență funestă, în împrejurarea că aproape toți românii relativ luminați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
articole cari, departe de-a ridiculiza teoria aceasta, afirmă că nefavoarea continuă a balanței comerciale amenință țara cu inanițiune, cu sleire. Contrazicerea între raportor și redactor, cari amândoi sunt una și aceeași persoană, se esplică însă lesne. Raportorul avea a combate discursul unui adversar politic pe când redactorul scria sub impresia adevărului. E ceva elementar ca oricine care cheltuiește mai mult decât produce să se ruineze cu timpul; și ceea ce e adevărat pentru individ n-ar fi adevărat pentru colectivitate? Statele industriale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din ce în ce, până ce vom ajunge la inanițiune. Situațiunea e grea și perspectiva ce ne discopere din cele mai îngrozitoare. Precum cititorul vede, limba nepreocupată a "Romînului" era cu totul alta decât limba preocupată a oratorului care avea a combate pe un adversar politic. Pe atunci cifrele erau elocinți, ele dădeau pe față faptul că producerea noastră nu e îndestulătoare, că capitalul național se micșorează, că mergem spre inanițiune, iar astăzi? Astăzi aceleași cifre... sunt goale și fără de nici un înțeles
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]