109,977 matches
-
diferite surse (I.M.Rașcu, G. Călinescu, Agatha Grigorescu-Bacovia sau Cezar Petrescu) și le enumeră cu falsă sobrietate în fraze academice pline de ironie. Partea a doua este dedicată liricii bacoviene. Sunt analizate succint, în ordinea apariției, toate volumele de poezie. Comentariul este unul tradițional fără nici un fel de pretenție, expediat aproape, amintind de scopul în care a fost scrisă această lucrare. Însă mici "artificii" reorientează textul, - poemul "Marș funebru" își găsește un extraordinar corespondent în proză: "Prin draperii i se arată
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
Aceștia am fost noi, cei mulți, și nu are nici un sens ca acum, après la guerre, să pozăm în eroi și să dăm lecții de civism și de patriotism." Dacă I. Funeriu ar fi povestit pur și simplu, fără nici un comentariu, toate aceste întâmplări, l-aș fi crezut, trăgând o linie sub toate calculele și temerile sale, un om în esență curajos. Dar el afirmă, dimpotrivă, că a dat dovadă de lașitate în situațiile respective. Și tocmai acesta mi se pare
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Pantea o conduce acum, ca pedagog și regizor, la Luxembourg unde s-a stabilit în 1984, în urma unui val de constrângeri care l-au determinat să părăsească Clujul și țara. Ar fi meritat să-i dedicăm un întreg text de comentariu. Spectacolul se joacă într-o sală de concert și propune o soluție ingenioasă și dură pentru cântăreți, pentru dirijori: orchestra în adâncul scenei, eroii în primul plan. Manevra presupune o cunoaștere fără cusur a fiecărui rol, de vreme ce indicațiile șefului de
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
al memoriilor lui Al. Tzigara-Samurcaș, din cauza, în primul rînd a contenciosului primului război mondial, e mai interesant decît precedentul. Din păcate, editorii nu și-au făcut cumsecade datoria. În nota ediției la primul volum se anunța cumva că notele și comentariile vor fi inserate la sfîrșitul celui de-al patrulea volum, care va încheia ediția. Părîndu-li-se, pînă și lor, soluția rizibilă, au inclus, la sfîrșitul acestui de-al doilea volum al ediției, ceea ce consideră a fi "note și comentarii". În locul unui
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
notele și comentariile vor fi inserate la sfîrșitul celui de-al patrulea volum, care va încheia ediția. Părîndu-li-se, pînă și lor, soluția rizibilă, au inclus, la sfîrșitul acestui de-al doilea volum al ediției, ceea ce consideră a fi "note și comentarii". În locul unui aparat de note cum se cuvine, explicînd fiecare amănunt (inclusiv nume de persoane), rectificînd opiniile autorului (acolo unde e cazul), s-au limitat să înjghebeze, la unele capitole, așa-zise note compuse din citate, după cărți și autori
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
opiniile autorului (acolo unde e cazul), s-au limitat să înjghebeze, la unele capitole, așa-zise note compuse din citate, după cărți și autori de notorietate, în jurul unor evenimente narate în memorii. Să mai spun că acestea nu pot fi comentarii cum se cuvine la o ediție științifică? Ediția pe care o comentez nu e deloc, așa cum se precizează pe foaia de titlu, una critică, ci una de întîmpinare. Nici măcar lungile, prea lungile citate din text, transcrise de autor în limbile
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
montaj și pretențiile filozofarde din Con Air. Servit de un scenariu (consemnat de veteranul William Goldman) care, de astă-dată, nu trage ferm linia între Minciună și Adevăr, West reușește acolo unde Ridley Scott dădea greș, cu G.I. Jane: un acid comentariu asupra poziției femeii în armată, turnat sub forma unei "costume drama" contemporane care proiectează Instituția militară într-un arhaism demn de Evul mediu. Nu e de mirare că Departamentul Național al Apărării a refuzat orice colaborare cu realizatorii. E exact
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
ale actorilor cu care a jucat, opiniile critice de atunci, desprinse din presa vremii sau reinterpretările de astăzi. Din acest puzzle uriaș - sînt peste 200 de persoane abordate - se formează, în complexitatea ei, personalitatea artistului. Și trebuie spus că toate comentariile se opresc doar la creație, respectînd intimitatea vieții lui George Constantin, așa cum el însuși a făcut-o ca pe o sfîntă taină. De fapt, aceste explorări analitice nu își propun și nu au cum să fie o abordare exhaustivă, dar
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
40 jucate - sînt legate de punctele de vedere în special ale regizorilor mari. În hainele lui se simte mirosul tuturor regizorilor mari cu care a lucrat. Și a lucrat cu toți", spune regizorul Alexandru Dabija. Ei apar în film, cu comentariile lor: Vlad Mugur, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Lucian Giurchescu, Radu Penciulescu. Obsesiv apar la fiecare următoarele observații: era special, inedit, insolit, mare bijutier, bufon, calitatea lui - senzualitatea, era un taifun, a schimbat sintaxa, plastica cuvîntului. Privindu-l pe George Constantin
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
de rîvnit). Noul segment din Dosarul Blaga e completat cu explicații și fragmente de scrisori oferite de Dorli Blaga-Bugnariu. Ea e implicată împreună cu Ion Bălu în editarea volumului din colecția "Scrinul negru", ce va avea precis parte de aceleași vii comentarii că și Procesul "tovarășului Camil" și Scrisori către bunul Dumnezeu de I.D. Sîrbu. De fapt, aceste cărți se leaga, se completează și explică elocvent generațiilor noi ce a însemnat și cum a funcționat sistemul comunist. Cît de urît a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
ignoră limba că și estetismul lui Vladimir Streinu sau impresionismul lui Perpessicius. Nici macar cei mai subtili critici contemporani de poezie (Negoitescu, Cistelecan, Grigurcu) nu scriu critică verbală, desi ei înșiși ne ispitesc, uneori, tocmai prin verbalitatea exuberanta ori senzuala a comentariului propriu. Ideile maioresciene apasă, un secol aproape după ieșirea ctitorului din scenă, pește conștiința verbală a urmașilor că o lespede de neînlăturat.
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
de șaizeci de ani de cînd Otilia și ceilalți protagoniști ai intrigilor țesute în jurul "enigmei" sale preocupă conștiința cititorilor. Paralel cu restabilirea critică a textului, merit însemnat al îngrijitorului de ediție, este reconstituit întreg procesul de receptare, de la recenziile și comentariile ocazionate în timp pînă la privirile de sinteză. În mare, românul a avut parte de un acord unanim. I s-au recunoscut vîrtuți ce țin de realismul clasic și doar filiațiile au diferit, căutîndu-se jaloane cînd în Balzac, cînd în
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
precizat că reportajul de călătorie al lui Filimon are ca model pe unul francez, datorat unui Viardot. Așa, probabil, este. Dar, după aprecierea d-lui Paul Cornea, reportajul lui Filimon se dilată și se ramifică prin dezvoltări și paranteze aluvionare, comentariul auctorial detasîndu-se de faptul relatat. Recitit azi, după aproape un secol și jumătate de la elaborare și publicare, memorialul lui Filimon din 1858, cu toate deficiențele sale (unele amintite), prezintă o cîtime de interes incontestabil. Cum spuneam, ceea ce autorul precizase că
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
care-și producea efectele ciudate în contexte precise; de la Bănulescu încoace oglindă este "stindardul," naratorului - un pasaj cu "oglindă" poate fi vital (consideră autoarea) pentru înțelegerea arhitecturii prozei respective. Toate capitolele au aceeași structură: un citat reprezentativ urmat de un comentariu care se generalizează treptat. Corina Ciocârlie alege excelent pasajele cu care-și argumentează afirmații uneori extrem de expresive: "Violul Nadinei și criza sexuală a lui Nory nu fac decît să confirme brutală luare în posesie: ărăscoalaă simțurilor e de fapt răzbunarea
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
răzbunarea ărădăciniloră". Apar și exagerări atenuate totuși de demonstrații livresc-fanteziste: sumbră casă a lui Petre Petre, abia luminată de un foc pirpiriu, este o reproducere autohtonă a cavernei platoniciene. Hortensia Papadat-Bengescu, cea care i-a furnizat autoarei titlul, beneficiază de comentariul cel mai steril al cărții. Aici se vede că intenția de a caracteriza evoluția românului printr-o unică găselnița eseistica (oglindă, în cazul de față) poate eșua în comentarii fără interes saturate de extrapolări inutile. Astfel femeia începutului de secol
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
Hortensia Papadat-Bengescu, cea care i-a furnizat autoarei titlul, beneficiază de comentariul cel mai steril al cărții. Aici se vede că intenția de a caracteriza evoluția românului printr-o unică găselnița eseistica (oglindă, în cazul de față) poate eșua în comentarii fără interes saturate de extrapolări inutile. Astfel femeia începutului de secol din Femei în fața oglinzii devine o "frumoasă fără corp", o palida și ultragenerală imagine a crizei identității: "Dacă Celălalt a disparut brusc din jocurile imaginației (împrejur nu era nimeni
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
referat "strict confidențial" din 1952, reprodus în același volum (p. 95-97), oferă interpretări și mai interesante, vizînd succesiunea de exemple, de citate și chiar de articole cuprinse în revistele de specialitate. Și în acest caz, textele se pot dispensa de comentarii; mai ales că distanță asocierilor și a presupozițiilor le face să alunece repede în absurd. Din comentariile indignate înțelegem că sînt subversive și dușmănoase în primul rînd asocierile termenilor din sfera politică deja sacralizata cu cuvinte banale și vulgare; faptele
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
succesiunea de exemple, de citate și chiar de articole cuprinse în revistele de specialitate. Și în acest caz, textele se pot dispensa de comentarii; mai ales că distanță asocierilor și a presupozițiilor le face să alunece repede în absurd. Din comentariile indignate înțelegem că sînt subversive și dușmănoase în primul rînd asocierile termenilor din sfera politică deja sacralizata cu cuvinte banale și vulgare; faptele se agravează dacă între noțiunile aflate în contact într-o listă se pot stabili analogii sau dacă
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
din punct de vedere morfo-senzorial, cu Dumnezeul Vechiului Testament, Iisus nu poate fi, în cîmpul monofizit, sursa a unei manifestări corporale, a unei apariții în substanță. Or, prin natura ei spirituală profundă și prin începuturile ei istorice, sculptură este tocmai comentariul material și sensibil al unei corporalități. Din această pricina, în toate spațiile culturale care aparțin confesional Orientului sculptură este o achiziție tîrzie și ea suporta permanent un proces de adaptare la gîndirea, la normele de reprezentare și, finalmente, la toate
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
nebuniei!) de a fi serviți la masa de securiștii deghizați în chelneri? Sunt absolut sigur că proiectul de Lege a lustrației, gândit de regretatul George Șerban, nu va stârni, în afară tradiționalelor ridicări din umăr, nici un fel de reacție. Singurele comentarii previzibile vor constă în încercarea de discreditare și în descoperirea intențiilor de război civil, de trădare a intereselor patriei etc. Firește, a cere activiștilor de partid și securiștilor să stea departe de treburile publice zece ani înseamnă curat trădare de
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
a fost imens mai cu seamă în deceniul și jumătate scurs după 1948, cînd s-a produs ruptură. Răsfoind de curînd excelentul număr 3-4/1998 al revistei Manuscriptum (despre care România literară a publicat, în nr. 12 din 1999, un comentariu), consacrat filosofului Vasile Băncilă, m-am întrebat de ce n-am știut pînă foarte tîrziu că autorul cărții L. Blaga, energie românească din 1938 și colaboratorul statornic al Gîndirii, pe care-l citisem, mi-a fost contemporan pînă în 1979, cînd
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
materiale ce ar trebui neapărat avute în vedere de subalternii d-lui Andrei Marga. Dacă mafia manualelor perpetuează vechile clișee didactice și le impune în grilele de examene, cenzurînd interpretările personale ale elevilor, creativitatea, inteligență și apreciind doar memorarea unor "comentarii" stupide prefabricate, dezgustul adolescenților pentru "materie" (rămasă la propriu doar materie) este în bună măsură explicabil. În primul dintre articole, intitulat Cum să-l predai pe Thomas Mann într-o țară eminamente agrara?, George Ardeleanu identifica bine cauzele menținerii unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
Constantin Țoiu Potopul de știri și de comentarii abătut peste "mineriada a șasea" m-a copleșit, neîndrăznind să mai spun și eu o vorbă pe tema această apocaliptica, avînd un a de rutină... E ce m-a făcut să-mi aduc aminte de un reportaj scris pe vremuri
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
unde haitele de lupi se sfîșie unele pe altele...". Concluzia celor trei scriitori este că înființarea unui centru cultural român la Cernăuți ar fi extrem de necesară. Țara misterelor de presă Presa cotidiană de săptămîna trecută consacră spații ample corespondentelor și comentariilor din și despre războiul din Iugoslavia. Unele dintre aceste comentarii sînt de o virulenta antiNATO de-a dreptul inexplicabilă dacă o raportăm la reproșurile adresate puterii actuale că nu a reușit în demersurile sale că România să fie primită în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
celor trei scriitori este că înființarea unui centru cultural român la Cernăuți ar fi extrem de necesară. Țara misterelor de presă Presa cotidiană de săptămîna trecută consacră spații ample corespondentelor și comentariilor din și despre războiul din Iugoslavia. Unele dintre aceste comentarii sînt de o virulenta antiNATO de-a dreptul inexplicabilă dacă o raportăm la reproșurile adresate puterii actuale că nu a reușit în demersurile sale că România să fie primită în NATO. E de asemenea greu de explicat de ce guvernului i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]