3,155 matches
-
prin măsuri politice, pentru decompensarea complexului „grijei față de străin”? În ce măsură cultura suspiciunii este cu adevărat eliberatoare, iar nu mai degrabă entropică și omogenizantă? Atunci când reparația morală este centralizată etatist, mai rămâne loc pentru virtutea personală (ca orice altă virtute) a compasiunii? Nu reprezintă această evoluție a moralității seculare o degenerare apocrifă a eticii ecleziale? Suspectând în orice pretenție de adevăr rivalitățile unor constelații de putere, postmodernul nu dovedește că ar fi imun față de logica resentimentului. Pentru cei care nu mai cred
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
era dornică să exploateze experiența în propriul interes. Aceasta a fost combinația fatală, care a dus America pe un drum greșit. Un gigant de temut dezlănțuindu-se sălbatic este o definiție potrivită pentru un bătăuș. După ce lumea și-a arătat compasiunea pentru agonia Americii, a ajuns să o considere un fel de bătăuș, exact ceea ce sperase bin Laden. Când oamenii sunt conduși de frică, abandonează rațiunea, fiind capabili de acțiuni care le încalcă principiile. Frica de moarte este un sentiment deosebit de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Sub cele mai multe aspecte, bărbații și femeile sunt egali, dar, din cauza acestor diferențe: • bărbații vor manifesta mai ales caracteristici psihologice „masculinexe "„masculin"”: agresivitate, duritate, competiție, capacitate de raționare logică, analitică, abstractă, autonomiexe "„autonomie", autoafirmare 1; • femeile vor manifesta intuiție, sensibilitate, empatie, compasiune, modestie, dependență, blândețe, dăruire, sacrificiuxe "„sacrificiu" de sine. 4) Societatea trebuie să aibă grijăxe "„grijă" să mențină această ordine pozitivă „naturală” a lucrurilor, făcând astfel încât bărbații să rămână „bărbați”, și femeile „femei”. 5) În plan politic, aceasta înseamnă pentru femei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în educație, pentru că acest tip de stereotipuri limitează posibilitățile individuale de dezvoltare. Și bărbații, și femeile trebuie eliberați de barierele înguste ale unor constructe culturale reducționiste în favoarea unor identități androgine mai sănătoase. Personalitatea androginăxe "„androgin" combină trăsături feminine: grijă, cooperare, compasiune, tandrețe, sensibilitate, cu trăsături masculinexe "„masculin": agresivitate, spirit de conducere, inițiativă, orientare spre competiție (Sandra Bem, 1976). 2.3.3. Limitele feminismului liberaltc "2.3.3. Limitele feminismului liberal" Mă voi referi, în cele ce urmează, nu la criticile conservatoare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
instaura o societate dreaptă, respectiv trecerea spre o societate în care repartiția după muncă se poate transforma în repartiție după nevoi. Ei împărtășesc credința că o societate ideală se bazează pe legi și instituții care promovează ajutorarea reciprocă între oameni, compasiunea, omenia. Calea de trecere spre o astfel de societate nu este revoluția, ci exemplaritatea unor experimente sociale asupra unor comunități care reușesc să trăiască potrivit acestor principii (falanstere). Societatea se poate schimba prin efort și bunăvoința de a micșora nedreptatea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" (Public Man, Private Woman, 1981, Democracy on Trial, 1993). Potrivit lui Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke", drepturile individuale nu pot fi considerate singular, fiindcă multe dintre actele noastre nu sunt derivate din interese, ci pur și simplu din grijăxe "„grijă", compasiune, dintr-o anumită înclinație față de un bine publicxe "„public", față de un trai între semeni. În situații de îngrijire, la necazuri sau calamități, limbajul drepturilor nu spune mare lucru, însă cel al înclinației altruiste și comunitare, da. Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" are
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
evita (evenimentul)”. Este ceea ce, în literatura de specialitate, se numește gândire contrafactuală (conterfactual thinking). Mai departe, teoria despre simularea mentală face predicția că, cu cât omul construiește mai ușor și mai repede asemenea alternative, cu atât va resimți mai multă compasiune pentru victimele implicate în astfel de evenimente. Kahneman și Miller (1986) - principalii artizani ai multor considerații teoretice de genul celor de mai sus - au evidențiat aceste efecte pe cale experimentală. Subiecților li s-au descris două întâmplări: • Doamna A este foarte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în mașina ei. La fel a procedat și ieri și, drept mulțumire, acesta a jefuit-o. După cum era de așteptat, deși rezultatul a fost același - jefuirea unei doamne de către autostopistul luat în mașină -, subiecții au arătat mai multă simpatie și compasiune pentru doamna A. Explicația ar consta, în versiunea cognitivismului, în aceea că e mult mai ușor să ne imaginăm ce ar fi putut face doamna A pentru evitarea întâmplării nedorite decât ce ar fi putut face doamna B. Prima trebuia
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceste episoade. Pe de altă parte, considerăm că numai invocarea mecanismului simulării pe baza minimului efort, a accesibilității (availability) construcției euristice nu este suficientă pentru a explica în mod convingător relațiile agenților cognitivi. În cazul experimentului de față, simpatia și compasiunea mai puternică față de persoana A, în raport cu B, poate fi rațional (și moral) întemeiată și astfel: din moment ce pentru B a lua străini în mașină era un comportament frecvent, ea practic „și-a căutat-o cu lumânarea”, cum se spune, deci pățania
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trăim mult timp cu iluzia că ni se Întâmplă lucruri rele fără motive Întemeiate. Cu siguranță, durerea are un scop, ea ne-a Învățat și ne-a Îndrumat spre niveluri mai Înalte de conștiință. Din cauza faptului că nu am avut compasiune față de noi Înșine, am simțit frică și autodetestare. Datorită unui prezent prea inflamat, dureros, segemente importante din viața noastră nu se articulează, ceea ce devine supărător. Din acest motiv, pentru a reduce disconfortul, apelăm la strategii cunoscute nouă Încă din copilărie
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
a trezit. Bine team găsit dragul meu! Ștefan, nu? Ștefan încuviință. Nu înțelegea de ce este necesar acest teatru și această purtare princiară din partea maestrului însa nu îl interesă , fiecare cu nebunia sa. Genunchii tăi săngerează constată maestrul cu lipsă de compasiune. Să rezolvăm asta. În acel moment, Ștefan simți că corpul său reacționează la cuvintele maestrului. Asemeni unei camere video derulate înapoi, săngele său se întoarse prin zgărieturi. Zgărieturile se cicatrizară. Cicatricele dispărură. Durerea dispăru. În timp ce Ștefan își contempla vindecarea, Roșul
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
ai deveni om ți-aș dărui veșnicia. Tu ești mai uman decăt toate creaturile acestea care își dau numele de oameni. Să știi că te-am văzut cum suferi în Camera de Așteptare cu ei. Nu era milă acolo, ci compasiune! Deși te-aș sfătui să rămăi cu mine știu căt îți displace ceea ce trebuie să faci. Iar dacă asta te face fericit acceptă. Discuțiile dintre aceste două perechi fură întrerupte de Lucas ce sosi în cameră împingănd un pat de
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
a obiectelor din mediul Înconjurător, Începând cu cele care sunt În imediata lui apropiere până la cele necunoscute. Denumirea și gruparea lor, după anumite criterii, contribuie la Îmbogățirea vocabularului copiilor. Convorbirile, lecturile, povestirile, despre copii aflați În dificultate dezvoltă spiritul de compasiune și solidaritate. Activitățile artistico-plasice, muzicale sensibilizează copiii Îndemnândui la prietenie, toleranță, ajutor. Prin conținutul activităților și formele de activitate desfășurate În grădiniță, copilul Învață să Înțeleagă ceea ce spun alții, să-și exprime dorințele, impresiile, gândurile, intențiile și trăirile sale emoționale
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
atenție și o nevoie specială. Dacă dincolo de dorința de a-l face pe copilul din fața noastră să acumuleze cât mai multe cunoștințe, să fie cât mai bun și mai apreciat, mai punem și un pic de dragoste, de Înțelegere, de compasiune, de implicare adevărată, cred că putem să transmitem și celorlalți, elevi, părinți, colegi, și ceea ce este și mai important, să-i facem și pe ceilalți să Înțeleagă faptul că nu suntem toți la fel de dotați, dar că toți avem nevoie de
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
Năștea, pruncul a fost numit Giorgio, care mai de care se oferiseră să-i fie naș. Frica șterge deosebirile între oameni, așa se pare. Nu era doar frică, oamenii își dădeau seama de ceilalalți oameni. Baronul asculta cu interes și compasiune, chiar dacă pe urmă schimba vorba. Acești solarieni 19, deci, la care te tot referi, iubite fra' Tommaso, sunt chiar așa de nemaipomeniți? Chiar așa, domnule Baron; fapt e că ei folosesc, și-aici Tommaso își schimba glasul ca un bufon
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de sinistru, încât părea să rănească azurul cerului. Sigur că da, ți-e teamă, dar dacă n-ai încotro, continui să mergi înainte și să te-ncredințezi sorții. Doamnele, rămase pe gânduri și năucite, urmăreau povestirea arătându-și spaima și compasiunea. Niciuna din ele nu trecuse vreodată fruntariile orașului Napoli și nicicând nu se aventurase de una singură pe vreo cărare de țară. Închipuindu-și-l pe acel călugăr, chiar dacă robust și spătos, în bătaia stihiilor de tot felul, le făcea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
doar pe jumătate scrisă. Acum începea povestea celor din afara gratiilor, a temnicerilor. Călăii și victimele nu pot fi explicați unii fără ceilalți. Câtă vreme temnicerii rămân necunoscuți, povestea despre victime pare, mai degrabă, un joc absurd. În care, în loc să simți compasiune, ce te implică, simți mai degrabă milă, care te îndepărtează. — Poate așa trebuia să se întâmple, șopti Cosmina. Nu poți încheia povestea pentru că nu a fost trăită până la capăt. — Asta e treaba cititorului. Nicio poveste nu se spune până la capăt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prag, cu răsăritul în spate, când porțile hangarului se deschiseseră. Îi privise, profilați în lumina piezișă, și apoi umbrele lor, mai lungi decât ale celorlalți oameni. Berti urma să vină la noapte. Oricum, n-ar fi putut înțelege. Pentru el, compasiunea și mila, uitarea și iertarea erau același lucru. Într-adevăr, în vremurile vechi, Berti ar fi putut fi unul dintre apostoli. Acum era doar o ființă rătăcitoare ; destinul nu-l întâlnise de două ori în același loc, ca să-l țină
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-i face. Și Marchiza o lăsă să primească din nou stâlpul vertical peste șira aproape frântă. Ceilalți nu se grăbeau, drumul crucii nu era încă al lor. Priveau cu un amestec de nepăsare și curiozitate, nepăsarea venea din lipsa oricărei compasiuni, iar curiozitatea îi îndemna să vadă cum va reuși femeia să-și încheie cazna de a urca, inutilă, altminteri, căci la capătul drumului o așteptau alte cazne. Magdalena ajunse în vârf, aproape târându-se, mai degrabă lemnul o purta pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
târziu relația interpersonală; • sentimente pașnice, limpezi, clare; lărgime și profunzime sufletească; • acceptare de sine; • blândețe, răbdare, iertare, dăruire, jertfire, responsabilitate, grija pentru celălalt; • experiențe comune; o continuă, neîntreruptă comunicare și intercunoaștere; • consens, soluții negociate; • încredere reciprocă, onestitate reciprocă, sinceritate reciprocă, compasiune; • ascultarea atentă a celuilalt; ascultarea empatică reciprocă; • reacția amânată, cumpătată; • dorința și capacitatea de dăruire; • inițiativă pentru dezvoltarea relației, pentru depășirea impasurilor; • a ști că putem spune întotdeauna ce avem de spus (cu diplomație, cu grijă pentru partener, asertiv); • timp
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care ele o induc. Ele ajung să ne convingă de faptul că versiunea distorsionată este cea corectă. Ele ne spun cine trebuie să fim și ce este acceptabil. Pe scurt, ele ne împiedică să ne manifestăm flexibilitatea, creativitatea, bucuria și compasiunea, care sunt calitățile noastre firești, îngrădindu-ne viața și stabilind în mod arbitrar în ce fel trebuie să gândim, să simțim și să reacționăm" (Bennett-Goleman, 2002, p. 137, s.n. G.A.). Potrivit cercetătoarei nord-americane, schemele (mentale) au puterea de a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și să trecem peste ofensa produsă. Iertarea nu anulează toate emoțiile dureroase, nu șterge toate aspectele greșelii, dar ne motivează să ne angajăm în a accepta persoana în ciuda a ceea ce ea a făcut. Este o hotărâre de a arăta milă, compasiune, înțelegere, generozitate, nu justiție. Când se produce, iertarea este, poate, "cea mai mare speranță de pace între oameni", notează R.D. Enright (2008, p. 35)50. Ea este una dintre cheile care deschide ușa reconcilierii (Enright, 2008; Chapman, Thomas, 2008). Aceasta
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comis o nedreptate nu regretă, nu se căiește pentru fapta lui, nu are conștiința că a fost iertat și nu își schimbă atitudinea, atunci reconcilierea devine foarte greu de realizat, dacă nu imposibilă. Oricum, cel care iartă poate oferi darul compasiunii, al bunăvoinței și al iubirii, sperând că cel care a rănit se va schimba, își va cere scuze, va regreta cu adevărat. În iertare, reconcilierea înseamnă că am lăsat problemele în urmă, că a început procesul de recâștigare a încrederii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este "o stratagemă la care recurg manipulatorii pentru a-și asigura dominația asupra celuilalt/celorlalți. Acest tip/mod de iertare ("iertarea") poate fi identificat prin atitudinea arogantă a acestora față de agresor, atitudine ce nu are nimic în comun cu adevărata compasiune" (Enright, 2008, p. 46). Prin urmare, iertarea nu este "o scamatorie care permite controlul asupra altor persoane", precum ne atenționează R.D. Enright (2008, p. 23); ci, dimpotrivă, ea îi eliberează pe oameni. De regulă, alegem iertarea "nu pentru că celălalt o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cei care suferă caută (idem): a. recunoașterea: adică persoanele apropiate să admită și să valideze necondiționat această nouă componentă a identității lor; b. implicarea: adică persoanele apropiate să se implice în ceea ce-i privește, să le ofere dragoste, intimitate, atașament, compasiune, ajutor, susținere, asistență. Prin aceste atitudini și reacții, cei apropiați "vor garanta caracterul inalterabil al legăturii care îi unește cu victima. Ei vor oferi astfel proba de facto că această legătură va transcede capriciile destinului și că acela care suferă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]