61,377 matches
-
organizație și metafora utilizată. 2.2. Culturi organizaționale Cultura unei organizații se compune din totalitatea valorilor, normelor, cutumelor, simbolurilor, din limbajul specific/jargonul, ritualurile, miturile și legendele, sistemul de control, documentele și tehnologia organizației și a membrilor acesteia și din comportamentele acestora. Iată câteva elemente importante ale culturii organizațiilor: misiunea și viziunea organizației, valorile declarate, simbolurile organizației (sigla, de exemplu), denumirea, logoul, spoturile sau alte forme de reclamă (afișe, ambalaje), produsele, mărcile (brandurile) de produse etc. Misiunea organizației se referă la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
este viziunea organizației voastre? 2.3. Probleme și dileme etice în organizații După ce, cu cinci ani în urmă, America a fost surprinsă de cazul Enron (vezi studiul de caz) și de alte câteva falimente ale unor mari firme, cauzate de comportamente reprobabile, lipsite de etică ale angajaților, multe organizații au transformat problemele etice într-o preocupare majoră. Deși în România atât oamenii de rând, cât și mass media vorbesc despre corupție, nepotism și mită ca despre fenomene sociale obișnuite, iar țara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ale organizațiilor. Problemele etice ar trebuie să fie o chestiune/problemă importantă de discutat/abordat și de asimilat sub toate aspectele ei, la toate nivelurile, de către organizațiile și de către companiile de stat și private din România. Dar ce fel de comportamente încalcă normele etice? Iată câteva categorii de comportamente neetice: comportamente care afectează libertatea persoanei; comportamente care afectează integritatea persoanei; comportamente/acțiuni care afectează proprietatea persoanei; comportamente care afectează egalitatea de șansă. Dintre Comportamente care încalcă normele etice amintim: afirmațiile neadevărate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
o chestiune/problemă importantă de discutat/abordat și de asimilat sub toate aspectele ei, la toate nivelurile, de către organizațiile și de către companiile de stat și private din România. Dar ce fel de comportamente încalcă normele etice? Iată câteva categorii de comportamente neetice: comportamente care afectează libertatea persoanei; comportamente care afectează integritatea persoanei; comportamente/acțiuni care afectează proprietatea persoanei; comportamente care afectează egalitatea de șansă. Dintre Comportamente care încalcă normele etice amintim: afirmațiile neadevărate (minciunile, exagerările, adevărurile spuse pe jumătate etc.) făcute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
problemă importantă de discutat/abordat și de asimilat sub toate aspectele ei, la toate nivelurile, de către organizațiile și de către companiile de stat și private din România. Dar ce fel de comportamente încalcă normele etice? Iată câteva categorii de comportamente neetice: comportamente care afectează libertatea persoanei; comportamente care afectează integritatea persoanei; comportamente/acțiuni care afectează proprietatea persoanei; comportamente care afectează egalitatea de șansă. Dintre Comportamente care încalcă normele etice amintim: afirmațiile neadevărate (minciunile, exagerările, adevărurile spuse pe jumătate etc.) făcute în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și de asimilat sub toate aspectele ei, la toate nivelurile, de către organizațiile și de către companiile de stat și private din România. Dar ce fel de comportamente încalcă normele etice? Iată câteva categorii de comportamente neetice: comportamente care afectează libertatea persoanei; comportamente care afectează integritatea persoanei; comportamente/acțiuni care afectează proprietatea persoanei; comportamente care afectează egalitatea de șansă. Dintre Comportamente care încalcă normele etice amintim: afirmațiile neadevărate (minciunile, exagerările, adevărurile spuse pe jumătate etc.) făcute în mod conștient; ascunderea unor informații ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
aspectele ei, la toate nivelurile, de către organizațiile și de către companiile de stat și private din România. Dar ce fel de comportamente încalcă normele etice? Iată câteva categorii de comportamente neetice: comportamente care afectează libertatea persoanei; comportamente care afectează integritatea persoanei; comportamente/acțiuni care afectează proprietatea persoanei; comportamente care afectează egalitatea de șansă. Dintre Comportamente care încalcă normele etice amintim: afirmațiile neadevărate (minciunile, exagerările, adevărurile spuse pe jumătate etc.) făcute în mod conștient; ascunderea unor informații ce trebuie transmise sau divulgarea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizațiile și de către companiile de stat și private din România. Dar ce fel de comportamente încalcă normele etice? Iată câteva categorii de comportamente neetice: comportamente care afectează libertatea persoanei; comportamente care afectează integritatea persoanei; comportamente/acțiuni care afectează proprietatea persoanei; comportamente care afectează egalitatea de șansă. Dintre Comportamente care încalcă normele etice amintim: afirmațiile neadevărate (minciunile, exagerările, adevărurile spuse pe jumătate etc.) făcute în mod conștient; ascunderea unor informații ce trebuie transmise sau divulgarea unor informații confidențiale/secrete; a lua sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
private din România. Dar ce fel de comportamente încalcă normele etice? Iată câteva categorii de comportamente neetice: comportamente care afectează libertatea persoanei; comportamente care afectează integritatea persoanei; comportamente/acțiuni care afectează proprietatea persoanei; comportamente care afectează egalitatea de șansă. Dintre Comportamente care încalcă normele etice amintim: afirmațiile neadevărate (minciunile, exagerările, adevărurile spuse pe jumătate etc.) făcute în mod conștient; ascunderea unor informații ce trebuie transmise sau divulgarea unor informații confidențiale/secrete; a lua sau a folosi fără permisiune obiecte sau idei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
-ți aparțin; a crea impresii false (că ești altcineva, de exemplu); traficul de influență (vânzarea sau cumpărarea de influență); utilizarea unor avantaje în mod incorect/necinstit, creând altora un handicap nemeritat; încălcarea regulilor; a permite unele abuzuri în organizații; protejarea comportamentelor neetice; comiterea unui abuz interpersonal; utilizarea standardelor duble/diferite de evaluare a faptelor sau indivizilor; afișarea unui comportament decadent. Comportamentele neetice pot fi justificate în diverse moduri, expresiile cele mai frecvente fiind: - „sistemul este nedrept”; - „așa e de când lumea”; - „toți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
influență); utilizarea unor avantaje în mod incorect/necinstit, creând altora un handicap nemeritat; încălcarea regulilor; a permite unele abuzuri în organizații; protejarea comportamentelor neetice; comiterea unui abuz interpersonal; utilizarea standardelor duble/diferite de evaluare a faptelor sau indivizilor; afișarea unui comportament decadent. Comportamentele neetice pot fi justificate în diverse moduri, expresiile cele mai frecvente fiind: - „sistemul este nedrept”; - „așa e de când lumea”; - „toți fac la fel”; - „tot ce nu este interzis de lege este permis”; - „nu fac rău nimănui în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
unor avantaje în mod incorect/necinstit, creând altora un handicap nemeritat; încălcarea regulilor; a permite unele abuzuri în organizații; protejarea comportamentelor neetice; comiterea unui abuz interpersonal; utilizarea standardelor duble/diferite de evaluare a faptelor sau indivizilor; afișarea unui comportament decadent. Comportamentele neetice pot fi justificate în diverse moduri, expresiile cele mai frecvente fiind: - „sistemul este nedrept”; - „așa e de când lumea”; - „toți fac la fel”; - „tot ce nu este interzis de lege este permis”; - „nu fac rău nimănui în mod special”; -„dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
codurile etice Pentru a reglementa problemele etice în organizații și în societate, în general, au apărut diverse coduri etice. Într-un articol foarte interesant, Daly și Mattila califică regulile de conduită cuprinse într-un cod etic drept „așteptări ale unui comportament acceptabil în organizații profesionale sau industriale”, care pot genera consecințe negative ca „potențiala excludere din instituție” (Daly, S.P. și M.M. Mattila, 2000, p. 1). De ce atunci când se confruntă cu situații lipsite de etică, unele organizații folosesc coduri etice și altele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
al Asociației americane de Marketing (Code of Ethics of American Marketing Association, 2005) pare foarte ambiguu, plin de truisme și generalități, arătând mai degrabă ca un instrument de marketing decât ca un set de reguli care să influențeze într-adevăr comportamentul membrilor ei. Aproape că nu există un angajament real în interiorul lui și ar fi foarte dificil să-l folosești pentru a exclude din organizație pe cineva care manifestă un comportament lipsit de etică. Folosind argumentele de mai sus și cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ca un set de reguli care să influențeze într-adevăr comportamentul membrilor ei. Aproape că nu există un angajament real în interiorul lui și ar fi foarte dificil să-l folosești pentru a exclude din organizație pe cineva care manifestă un comportament lipsit de etică. Folosind argumentele de mai sus și cunoștințele dobândite la curs, putem afirma următoarele: Argumente pro și contra existenței unui cod etic într-o organizație Argumente pro Argumente contra Cuprinde seturi de reguli și valori care vor ghida
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
lipsit de etică. Folosind argumentele de mai sus și cunoștințele dobândite la curs, putem afirma următoarele: Argumente pro și contra existenței unui cod etic într-o organizație Argumente pro Argumente contra Cuprinde seturi de reguli și valori care vor ghida comportamentul membrilor. Este un element al identității comune a membrilor organizației, ceva ce ei au în comun, o parte importantă a culturii organizaționale. Este un instrument, un mijloc de transfer al culturii organizației (valori și reguli) către noii membri. Este un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
comune a membrilor organizației, ceva ce ei au în comun, o parte importantă a culturii organizaționale. Este un instrument, un mijloc de transfer al culturii organizației (valori și reguli) către noii membri. Este un instrument prin care este judecat un comportament neetic și prin care poate fi exclus un membru care se comportă neetic. Include norme și valori care nu sunt stipulate de normele formale, de obicei centrate pe ceea ce nu este permis, pe sancțiuni și nu pe acțiuni pozitive, adică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
interpretat greșit și folosit în mod abuziv pentru a exclude pe cei care nu încalcă reguli formale. Este dificil să-i înveți pe adulți norme sociale; valorile pe care le-au învățat în familie, comunitate și școală sunt determinante pentru comportamentul lor ulterior. Aparent, argumentele în favoarea existenței unui cod etic sunt contrabalansate de cele care sunt împotrivă. După părerea noastră, pentru organizațiile care funcționează într-un mediu caracterizat de o multitudine de situații neetice, precum sunt cele din România, avantajele sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
într-o excelentă teorie explicativă și l-a consacrat. În esență, Goleman susține că emoțiile, dar și capacitatea indivizilor de a le recunoaște la ei înșiși și la ceilalți și de a le controla, interpreta, folosi în scopul controlării propriului comportament și anticipării comportamentului celor din jur sunt esențiale pentru succesul în viață și pentru ascensiunea în organizații a indivizilor. Goleman explică faptul că emoțiile primare (mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, dezgustul, rușinea, surpriza) au, fiecare, foarte multe derivate. Totuși, cercetătorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
teorie explicativă și l-a consacrat. În esență, Goleman susține că emoțiile, dar și capacitatea indivizilor de a le recunoaște la ei înșiși și la ceilalți și de a le controla, interpreta, folosi în scopul controlării propriului comportament și anticipării comportamentului celor din jur sunt esențiale pentru succesul în viață și pentru ascensiunea în organizații a indivizilor. Goleman explică faptul că emoțiile primare (mânia, tristețea, frica, bucuria, iubirea, dezgustul, rușinea, surpriza) au, fiecare, foarte multe derivate. Totuși, cercetătorii au constatat că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a liderilor care au un fel de capacitate de a înțelege corect, de a interpreta și folosi statusurile și rolurile lor și ale altora, precum și interacțiunile și reacțiile din jurul lor, capacitatea liderilor de a înțelege „lumea”, organizațiile, de a înțelege comportamentul uman și de a anticipa schimbările. Unele explicații detaliate/profunde, precum îndemnul „cunoaște-te pe tine însuți!” al oracolului din Delphi sau „pasiunea de a munci din rațiuni care merg dincolo de bani și status” (Goleman, 1998, p. 95) sunt convingeri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
talentul nu este deloc important, dar încă avem nevoie de persoane talentate pentru a crea roboți. 3.2.3. Diferențe între manageri și lideri O temă frecventă în organizații este aceea a diferențelor care există între manageri și lideri în privința comportamentului lor în organizații. Desigur, situația ideală este cea în care managerul unei organizații (posesorul funcției, al autorității deontice, așa cum veți citi în capitolul despre autoritate) este recunoscut de grup și ca lider al organizației (autoritate epistemică). În această situație comportamentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
comportamentului lor în organizații. Desigur, situația ideală este cea în care managerul unei organizații (posesorul funcției, al autorității deontice, așa cum veți citi în capitolul despre autoritate) este recunoscut de grup și ca lider al organizației (autoritate epistemică). În această situație comportamentul managerului este unul de lider și diferențele încetează să existe. Tabelul următor este mai degrabă orientativ, cuprinzând un set de criterii pentru a analiza în ce măsură o persoană are un stil de conducere mai apropiat de al unui lider sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
îl dorește realizat. Aici intervine problema dimensiunilor grupului: dacă grupul este relativ mic, subiectul va percepe eventuala încălcare a directivelor de către el însuși drept periculoasă pentru că poate amenința obținerea majorității care să îndeplinească directivele. În grupuri de dimensiuni mari, rolul comportamentului unui singur individ poate fi perceput de el ca nesemnificativ pentru majoritate, așa că poate încălca anumite directive dacă nu există și alte considerente în luarea deciziei (cum ar fi teama de eventuale sancțiuni). Odată cu creșterea dimensiunii organizațiilor apare cu certitudine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ce este util studiul autorității pentru indivizi și pentru manageri în mod special: el ne ajută să înțelegem greșelile care conduc la diminuarea sau pierderea autorității unor manageri, să identificăm abuzurile de autoritate și să le evităm în cazul propriului comportament sau să contracarăm o persoană care, profitând de ignoranța unora sau de conformismul altora, abuzeazăde autoritate pentru a obține nemeritat anumite avantaje. A demonstra falsul afirmațiilor lui în fața ignoranților sau chiar lipsa obligației de a-i urma ordinele în fața celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]