7,605 matches
-
justificări, raționalizări și autodescrieri ale conduitelor care au avut sau au ca suport nevoi bazale. Indivizii și grupurile se particularizează și în raport cu preponderența funcțiilor date valorilor: de apărare a eului, de justificare și raționalizare, de adaptare (relația eu - lume), principii comportamentale autotelice. Încercând o caracterizare sintetică, am putea spune că, în strânsă interacțiune cu alte procese și caracteristici psihice (atitudini, interese, imaginea de sine etc.), specificitatea axiologicului în structura personalității ar consta în faptul că are funcție normativă strategică la nivelul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au legat direct comportamentul și modificarea lui de orientarea axiologică personală, remarcabile fiind pe această linie studiile lui M. Rokeach (1973), inclusiv unele privind aspecte foarte specifice, cum ar fi abandonul fumatului. Pentru sociologi, conceptul-cheie axiologic strâns relaționat cu manifestările comportamentale este cel de normă, multă vreme cel de valoare fiind total neglijat. Antropologii culturali, în schimb - analizând îndeobște societăți mai simple și uniformizate -, au mizat mult pe „valorile dominante” ale unui context comunitar (incrustate în „personalitatea de bază”), pentru explicarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cred”, ci și „ce fac”, întrucât există tendința mai mult sau mai puțin conștientă de a se descrie pe sine într-o lumină favorabilă. Pe de altă parte, constatarea - chiar prin observație sau alte metode mai „obiective” - a unui consens comportamental ridicat nu înseamnă neapărat că el se datorează unor valori comun împărtășite, unor privilegii axiologice ferme. Interese prozaice, uneori meschine din punct de vedere moral, în interacțiune cu parametrii restrictivi ai situațiilor, pot la fel de bine explica similaritatea comportamentală. În tot
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unui consens comportamental ridicat nu înseamnă neapărat că el se datorează unor valori comun împărtășite, unor privilegii axiologice ferme. Interese prozaice, uneori meschine din punct de vedere moral, în interacțiune cu parametrii restrictivi ai situațiilor, pot la fel de bine explica similaritatea comportamentală. În tot cazul, actualmente se înmulțește numărul vocilor experților care recomandă ca în studiul valorilor și al transpunerilor lor pe planul acțiunilor efective să se nuanțeze strategia metodologică. R. Smith și S. Schwartz (1997) propun, de exemplu, ca în clasicele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
formă primară în teoria autopercepției, formulată de D. Bem (1967). Teoria nu se referă la formarea propriu-zisă a atitudinilor, ci este o ipostază destul de subtilă a neobehaviorismului, care spune în esență următorul lucru: așa cum noi deducem atitudinile altora din manifestările comportamentale ale acestora (mimică, gesturi, cuvinte, acțiuni), tot la fel conceptualizăm ce atitudini avem noi prin percepția propriului comportament. Apare evident că autoanaliza și reflecția sinelui sunt mult mai mult: nu e vorba doar de a ne defini atitudinile personale prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atașamentul eului față de atitudinile prealabile ale subiectului, iar cealaltă, de importanța problemei în discuție, de implicațiile ei pentru persoana-țintă (Sears et al., 1991). La rândul lui, atașamentul se specifică în funcție de măsura în care atitudinea prealabilă a fost transpusă în acte comportamentale, dacă această atitudine este produsul unei experiențe directe sau este achiziționată prin învățare socială indirectă (observarea conduitelor altora, inducerea ei verbală de către instanțele socializatoare); dacă atașamentul față de respectiva atitudine a fost făcut public (față de prieteni, în familie etc., și cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întregului secol XX cu privire la schimbarea atitudinală, dar operaționalizată eficient începând cu teoria disonanței cognitive (anii ’50-’60) și dezvoltată la sfârșitul secolului abia trecut. Este vorba despre ideea că determinarea variabilelor independente (sursă, mesaj etc.) este mediată de procese afective, comportamentale și cognitive, acestea din urmă fiind cumva decisive, în sensul că și afectiv-emoționalul, și comportamentalul sunt constatate și interpretate de individul în cauză. Câteva mențiuni mai sunt necesare în înțelegerea figurii de mai sus: a) Acțiunea factorilor independenți implică, desigur
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
50-’60) și dezvoltată la sfârșitul secolului abia trecut. Este vorba despre ideea că determinarea variabilelor independente (sursă, mesaj etc.) este mediată de procese afective, comportamentale și cognitive, acestea din urmă fiind cumva decisive, în sensul că și afectiv-emoționalul, și comportamentalul sunt constatate și interpretate de individul în cauză. Câteva mențiuni mai sunt necesare în înțelegerea figurii de mai sus: a) Acțiunea factorilor independenți implică, desigur, caracteristicile acestora, cum ar fi prestigiul sursei, dacă mesajul conține informații numai despre poziția promovată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de R. Petty și D. Wegener (1998), unde doar între factorii mediatori cauzalitatea era reciprocă, am introdus săgețile punctate, marcând astfel constatarea că, dacă avem în vedere un proces mai de durată, schimbarea de atitudine determină, la rândul ei, modificări comportamentale, afective și cognitive, putând influența prin intermediul acestora (din nou mediat!) unele dintre variabilele inițial independente. Altfel spus, pe secvențe de timp mai lungi funcționează și în cazul persuasiunii circularitatea cauzală, prezentă probabil și mai mult în dinamica atitudinală a vieții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că A îl apreciază pe B). Teoria congruenței s-a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în disonanță sau nu; crede că este responsabil pentru consecințele deciziei sale; vede recompensa ca fiind meritată, și nu ca pe o mită. Alte studii arată că disonanța și nevoia de reducere a ei se activează mai mult când consecințele comportamentale sunt negative sau sunt anticipate ca atare (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). De exemplu, dacă îmi place cursul unui profesor, dar lipsesc de la el, disonanța va fi și mai puternică știind că acesta mă poate vedea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unor fobii este mai eficientă când pacienții s-au angajat în rezolvarea unor sarcini dificile (probe cognitive, spre exemplu), deși sarcinile în sine nu duceau la depășirea fobiei (Axsom, 1989). Investiția de timp și energie într-o opțiune atitudinală sau comportamentală o face mai de preț și - înfăptuind-o - efortul nostru își găsește justificarea. Tendința înspre schimbarea atitudinală poate apărea și atunci când, forțați de anumite împrejurări, noi spunem ori facem altceva sau chiar contrariul a ceea ce credem cu adevărat. Constrângerea poate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au făcut sex protejat. Mai târziu, toți participanții au avut posibilitatea să cumpere prezervative la preț redus. Cei din primul grup au cumpărat în proporție de 83%, pe când dintre subiecții „neipocriți” doar 38%. Ipocrizia ca sursă de schimbare atitudinală sau comportamentală devine eficientă, așa cum sugerează și experimentul de mai sus, numai în anumite condiții: dacă subiecții își fac publică părerea (în cazul nostru, își declaraseră adeziunea la ideea sexului protejat); dacă au mijloacele de schimbare a elementelor disonanței, ipocrizia fiind atunci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
apărea o mare discrepanță. Sute de studii concrete (de teren și laborator) s-au efectuat de atunci, iar metaanaliza lor indică - așa cum, de altfel, și experiența cotidiană ne arată - atât cazuri de foarte ridicată corelație între răspunsurile atitudinale și cele comportamentale, cât și corelații slabe sau chiar cazuri de comportamente contraatitudinale, conduite opuse, în contradicție cu atitudinile exprimate. Cercetările din domeniu au scos în evidență, alături de caracterul probabilistic al relației atitudine - comportamente, și factorii și condițiile răspunzătoare pentru convergența sau divergența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scos în evidență, alături de caracterul probabilistic al relației atitudine - comportamente, și factorii și condițiile răspunzătoare pentru convergența sau divergența lor. 2.5.1. Convergența atitudine/comportamenttc " 2.5.1. Convergența atitudine/comportament" Prezența paralelismului ridicat dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale se datorează, în primul rând, faptului că atitudinea este o forță motivațională, generând o acțiune specifică. În această calitate ea apare drept cauză a comportamentului, multiplicându-se în actele noastre de conduită. De asemenea, prin socializare, nu numai că ne
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi dezvoltată chiar înaintea desfășurării acțiunii. S-au consemnat și experimental asemenea mecanisme, în care subiecților li s-au indus comportamente contrare atitudinilor lor, ceea ce a generat tensiune cognitivă, de unde formularea unui suport cognitiv pentru o atitudine consonantă cu actele comportamentale efectuate, deci după secvența cauzală comportament - cogniție - atitudine (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). D. Bem (1967) afirmă că nici nu e nevoie să se recurgă la teoria disonanței cognitive (și autojustificare) pentru explicarea concordanței atitudine/comportament
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
motive didactice să tratăm însă separat cele trei seturi de factori (metodologici, de personalitate, de situație). 1) Probleme metodologice. O primă interpretare a concordanței slabe sau a discrepanței atitudine/comportament este aceea că există o atitudine adevărată, care determină reacții comportamentale identice sau foarte asemănătoare în situații diferite, numai că instrumentele metodologice de depistare și măsurare a ei nu sunt suficient de rafinate pentru a o surprinde. Pornind de la constatarea că tehnicile utilizate în studierea valorilor și atitudinilor se reduc în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
totdeauna atât de tranșant, intervenind nuanțări date de ambivalență și de coexistența atitudinilor duale, despre care a fost vorba în secvențele anterioare. Alături de dezirabilitatea socială, s-a constatat că foarte important este gradul de specificare a răspunsurilor-atitudine și a celor comportamentale. Analizând 142 de studii asupra relației atitudine - comportament, I. Azjen și M. Fischbein (1977) au arătat că această relație depinde de felul în care a fost respectat gradul de corespondență dintre elementele atitudinii și cele ale comportamentului. Ei pleacă de la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
entități: acțiunea, obiectul înspre care acțiunea este îndreptată, contextul în care ea (acțiunea) are loc și timpul (momentul) efectuării ei. Cu cât investigațiile atitudine/comportament respectă mai mult simetria între entitățile considerate, cu atât concordanța dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale este mai ridicată. Lipsa corelației dintre atitudine și comportament se poate explica și prin aceea că un comportament dat depinde de mai multe atitudini, iar noi luăm în considerare doar una, și nu întotdeauna pe cea mai relevantă. Explicația prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintre atitudine și comportament se poate explica și prin aceea că un comportament dat depinde de mai multe atitudini, iar noi luăm în considerare doar una, și nu întotdeauna pe cea mai relevantă. Explicația prin alte atitudini are o corespondență comportamentală: o atitudine dată se poate manifesta în mai multe comportamente, în timp ce în cercetare noi ne oprim doar la unul, și nu îndeajuns de semnificativ pentru atitudinea în cauză. Un mijloc eficient de a depăși această dificultate constă - așa cum remarcă I.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
utilizarea tabelelor de analiză a comportamentului, prin care analistul (psiholog, diriginte, profesor etc.) evaluează apartenența unor acte de conduită particulare la anumite atitudini și trăsături de personalitate. Neparalelismul atitudine/comportament rezultă și din diferența de timp în care înregistrăm răspunsurile comportamentale și cele atitudinale. Dacă distanța temporală dintre cele două genuri de răspunsuri este relativ mare, s-ar putea ca, pe parcurs, fie atitudinea să se schimbe, fie comportamentul, fie și una, și alta. 2) Factori de personalitate. Convergența sau divergența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
periferice, bazate pe informații sărace și care nu sunt rezultatul unei experiențe directe, au o putere predictivă mult mai slabă pentru comportament. Și, după cum s-a amintit, atitudinile legate mai direct de o bază genetică au o mai mare forță comportamentală. Tăria și relevanța atitudinii dau și gradul de accesibilitate, de preeminență a ei. Accesibilitatea s-ar putea defini ca ușurința cu care indivizii își reamintesc diferite atitudini și pot opera cu ele cognitiv (implicit, aceasta presupune și cât de bine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
așteptam, în comportamentele cotidiene de rutină, cum ar fi punerea centurii de siguranță la condusul autoturismului (Eagly și Chaiken, 1998). 3) Presiunile situației. Examinând o serie de studii cu privire la legătura dintre atitudini și conduite, A. Wiker (1971) susținea că predicțiile comportamentale pot fi făcute cu mai mare acuratețe prin cunoașterea situației decât prin cunoașterea diferențelor de personalitate. Între timp, lucrurile s-au nuanțat, evidențiindu-se, printre altele, că divergența atitudine/comportament este mult sporită atunci când cerințele situaționale sunt strict definite, iar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
indivizilor, mergând până la comportamente contraatitudinale. Dar, așa cum au constatat și multe studii empirice, oamenii diferă semnificativ între ei și prin cât de mult le pasă de părerea celorlalți și, în consecință, cât de atent își supraveghează reacțiile verbale, gestuale și comportamentale. Indivizii profund interesați în a produce impresii favorabile, în acord cu exigențele situației, vor conserva mult mai puțin convergența atitudine/comportament față de indivizii care dau o atenție mai mare propriilor valori și atitudini. Comportamentul în prezența celorlalți, în locuri publice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și colaboratorii săi (1983), urmărind expres testarea modelului, au întreprins un studiu privitor la opțiunea mamelor de a-și hrăni copiii la sân sau cu biberonul. Printr-un chestionar complex aplicat în faza prenatală, s-au cules răspunsuri cu privire la intențiile comportamentale (cum intenționează să-și hrănească viitorul copil), atitudinea față de comportament și normele sociale interiorizate (subiective). Atitudinea față de alăptat a fost operaționalizată prin întrebări de genul: „credeți că alăptatul creează o legătură mai strânsă între mamă și copil?”, „cât de importantă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]