KorAP: Find »[drukola/base=comuniune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...220 >

5,493 matches

Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808

spune că prin cuvânt se luminează mințile oamenilor [26] și li se dăruiește acestora viață. Astfel se face că omul duhovnicesc devine creator prin cuvânt, rezidind "ca alte ceruri sufletele oamenilor" [27] , adunând la un loc mințile lor într-o comuniune mai mult decât mentală, într-una de viață. Toate acestea sunt posibile deoarece cuvântul adevărat are duh, adică putere, lumină și viață și îndumnezeiește atât pe purtătorul lui, cât și pe cei care-l ascultă. Această lucrare de îndumnezeire prin

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
dragostea și dorința s-au transformat în mânie și poftă, forțe iraționale care robesc raționalul. Mintea s-a despărțit de inimă, iar rațiunea, separată de puterea cunoscătoare-intuitivă, s-a ridicat cu trufie la cârma minții. Cunoașterea, care până atunci era comuniune în iubire, a devenit o simplă observație, o concentrare de informații, o bucurie intelectuală. S-a transformat într-una nesigură și simplăsimtă" pe Dumnezeu, rațiunea își va crea o imagine falsă despre El, așa numiții "idoli" ai minții, pe care

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
dragostea și dorința s-au transformat în mânie și poftă, forțe iraționale care robesc raționalul. Mintea s-a despărțit de inimă, iar rațiunea, separată de puterea cunoscătoare-intuitivă, s-a ridicat cu trufie la cârma minții. Cunoașterea, care până atunci era comuniune în iubire, a devenit o simplă observație, o concentrare de informații, o bucurie intelectuală. S-a transformat într-una nesigură și simplă [51] , de suprafață, care rămâne în cadrul lucrurilor sensibile, neputând transcede în cele spirituale. Mai mult, dincolo de îngâmfarea pe

DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838

și o pregătește ca să devină o rațiune credincioasă, în slujba caracterului formativ al ecologiei spirituale” [20] . De amândouă, de credință și rațiune, avem nevoie pentru a demonstra sensul pe care îl dobândește creația, prin prefacera ei euharistică, în eveniment de comuniune, adică de adevărată comuniune, pe care o realizează Hristos Domnul cu natura, fundamente care au rădăcini antropologice în Întruparea lui Dumnezeu. El Însuși Și-a asumat conținutul rațional și material al lumii, când a transformat natura stricăcioasă și nemuritoare a

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
devină o rațiune credincioasă, în slujba caracterului formativ al ecologiei spirituale” [20] . De amândouă, de credință și rațiune, avem nevoie pentru a demonstra sensul pe care îl dobândește creația, prin prefacera ei euharistică, în eveniment de comuniune, adică de adevărată comuniune, pe care o realizează Hristos Domnul cu natura, fundamente care au rădăcini antropologice în Întruparea lui Dumnezeu. El Însuși Și-a asumat conținutul rațional și material al lumii, când a transformat natura stricăcioasă și nemuritoare a cărnii și sângelui în

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
El Însuși Și-a asumat conținutul rațional și material al lumii, când a transformat natura stricăcioasă și nemuritoare a cărnii și sângelui în subiect de viață veșnică. Dimensiunea euharistică a ecologiei spirituale își află (re)sursa în dimensiunea euharistică a comuniunii divine. De aceea se cuvine a spune că o cunoaștere a acestei dimensiuni pretinde implicarea unui mod teandric de înțelegere, mai presus de simpla înțelegere, este înțelegere inspirată de sus, cu alte cuvinte, din Miracolul Euharistic [21] Intervenția divină în

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
sunt mugurii dinamici ai transformării întregii creații, constituind resortul existențial al unei noi prezențe divine în lume: „sacralitatea euharistică” [23] . Mai trebuie să precizăm și aceea că „prefacerea euharistică”, această înnoire a lumii și devenire a ei în eveniment de comuniune divină, nu aduce cu sine pentru creștin o simplă îmbogățire sufletească de trăire a unei noi atitudini pe care omul o dobândește față de creație, ci înseamnă ceva mult mai profund. Fundamental, ea are rădăcini ontologice în întruparea lui Dumnezeu. Întâlnirea

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
în întregime, este trupul extins al omului. Este trupul care îl susține, îl adăpostește și îl hrănește pe om, dar care, în același timp, are nevoie de îngrijirea și dragostea lui. Lumea se descoperă a fi și un mod de comuniune a omului cu Dumnezeu, nu mai puțin a oamenilor între ei, un loc de afirmare a vieții spirituale, comune și oneste, o lume readusă la unitatea creaturală. Tot ce se petrece în interiorul omului își pune amprenta pe întreaga lume, dar

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
în „Trupul lui Hristos”, creștinul este investit cu harul de a fi și de a acționa, precum Iisus Hristos, drept preot al creației. Întemeiați fiind pe această credință, creștinii ortodocși sunt constituiți într-o comunitate teandrică care, prin binefacerile acestei comuniuni ce-i revine, în lumea zidită, aduce ofrandă lui Dumnezeu darurile creației, reprezentate toate de pâine, vin și apă, oferindu-le prin cuvintele, pomenite și mai sus: „ale Tale dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
decât prin cuminecarea cu Sfintele Taine” [27] . Euharistia este, așadar, fărâma de drojdie care face să dospească din punct de vedere sacramental aluatul întregii creații, întrucât transformă, pe de o parte, lumea ca zidire a lui Dumnezeu în eveniment de comuniune divino-umană, reliefând și împlinind „logosul” creației iar, pe de altă parte, suprimând atât lipa de rațiune cât și absurditatea supraviețuirii unei existențe autonome, aparținătoare unor culturi și civilaziții, sortite de fapt desființării prin moarte. Sigur și esențial, dumnezeiescul dar al

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
sine a unei întregi lumi rezidite în Iisus Hristos [28] . Fiind vorba despre un asemenea dar suprem conferit persoanei umane în Biserică, și numai în Biserică, se cuvine a preciza imediat adevărul și realitatea că persoana, spre deosebire de individ, aparține totdeauna comuniunii de persoane, ea însăși structurată organic în cercuri concentrice: căsătorie, familie, neam și ecumena - omenirea personalizată în Hristos prin a doua creație a lumii Fiind vorba despre un asemenea dar suprem conferit persoanei umane în Biserică, și numai în Biserică

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
omenirea personalizată în Hristos prin a doua creație a lumii Fiind vorba despre un asemenea dar suprem conferit persoanei umane în Biserică, și numai în Biserică, se cuvine a preciza imediat adevărul și realitatea că persoana, spre deosebire de individ, aparține totdeauna comuniunii de persoane, ea însăși structurată organic în cercuri concentrice: căsătorie, familie, neam și ecumena - omenirea personalizată în Hristos prin a doua creație a lumii [29] . În perspectiva acestei viziuni, comunitatea apare ea însăși ca una din cele mai profunde realități

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
cu perceperea unuia din cele mai însemnate principii ale ecologiei spirituale. Din păcate însă, și în altă ordine de idei, nu ne permitem ca într-o succintă prezentare, precum cea de față, să arătăm cum se creează această comunitate drept comuniune de persoane, începând cu Taina Căsătoriei și cum intervenția euharistică îi rezidește în har pe cei doi soți într-un paradis cosmic al vieții căsătoriale, căci am fi obligați a ne referi la comuniunea etnică, mult mai pe larg. Căci

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
cum se creează această comunitate drept comuniune de persoane, începând cu Taina Căsătoriei și cum intervenția euharistică îi rezidește în har pe cei doi soți într-un paradis cosmic al vieții căsătoriale, căci am fi obligați a ne referi la comuniunea etnică, mult mai pe larg. Căci într-adevăr, această comuniune, cunoscută mai mult cu denumirea de neam este, într-un fel sau altul, mai bine definită de integrarea fraților de-un sânge harismatic într-un spațiu sacru, iar pe de

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
cu Taina Căsătoriei și cum intervenția euharistică îi rezidește în har pe cei doi soți într-un paradis cosmic al vieții căsătoriale, căci am fi obligați a ne referi la comuniunea etnică, mult mai pe larg. Căci într-adevăr, această comuniune, cunoscută mai mult cu denumirea de neam este, într-un fel sau altul, mai bine definită de integrarea fraților de-un sânge harismatic într-un spațiu sacru, iar pe de altă parte se află asemenea unui stâlp al comunității umane

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
asemenea, vom susține în încheiere, constatarea că Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenței, marile potențialități umane care semnifică și simbolizează ceea ce trebuie să devină lumea adică o dăruire și un imn de laudă adus neîncetat, Creatorului; o comuniune universală în Trupul lui Iisus Hristos, o împărăție a dreptății, a iubirii și a păcii în Duhul Sfânt, pentru unitatea și mântuirea tuturor în Hristos Domnul și prin Hristos, ajungând, astfel, la desăvârșirea noastră cu ajutorul Sfintei Euharistii căreia îi descoperim

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
79. [12] Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, traducere de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, în “Filocalia”, vol. 3, Editura Humanitas, București, 1997, p. 329. [13] Arhiepiscop Lazăr Puhalo, op. cit., p. 67. [14] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate și Comuniune în Liturghia Ortodoxă, ediția a II - a, E.I.B.M.B.O.R, București, 2004, p. 465. [15] Arhiepiscop Lazăr Puhalo, op. cit., p. 66-67. [16] Pr. Prof . Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 487. [17] Cf. Cuvânt înainte, Edouard Bonnefons, op. cit., p. 2. [18

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
Arhid. Dr. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1994, p. 75-85. [29] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, op. cit., p. 297. [30] Idem, Teologia iubirii, vol. II, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 1996, p. 135. [31] Pr. Prof. Dr., Spiritualitate și comuniune..., p. 490. Referință Bibliografică: Despre dimensiunea euharistica a creatiei in raport cu problemele ecologiei si misiunea / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 86, Anul I, 27 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839

sens larg și nu a sărit dincolo de Iisus Hristos și de Taine.[ 3] Rugăciunea permanentă a creștinului ca persoană aparte presupune o încălzire prealabilă și des repetată a lui prin rugăciunea făcută împreună cu alții. De spiritualitate ține în mod necesar comuniunea. Viața fiecăruia sporește în legătură cu alții, îi vine de la alții. Spiritualitatea aceasta vie, creând comuniunea, se întreține/primește în Liturghia ortodoxă o pecete proprie. „Chiar dacă, spune Părintele Stăniloae, există și un urcuș individual al credincioșilor spre Dumnezeu prin curățirea de patimi

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
permanentă a creștinului ca persoană aparte presupune o încălzire prealabilă și des repetată a lui prin rugăciunea făcută împreună cu alții. De spiritualitate ține în mod necesar comuniunea. Viața fiecăruia sporește în legătură cu alții, îi vine de la alții. Spiritualitatea aceasta vie, creând comuniunea, se întreține/primește în Liturghia ortodoxă o pecete proprie. „Chiar dacă, spune Părintele Stăniloae, există și un urcuș individual al credincioșilor spre Dumnezeu prin curățirea de patimi, prin dobândirea virtuților și prin contemplarea rațiunilor creației, acest urcuș n-ar putea avea

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
unit cu credincioșii prin Sfânta Împărtășanie.”[ 4] Astfel, Sfânta Liturghie poate fi socotită și ca un mijloc de transcendere a oamenilor de la viața închisă în egoism și în lume la viața de comuni(-une)care, ca Împărăție a Lui. Iar comuniunea realizată între credincioși în ambianța Sfintei Treimi este una cu Împărăția Sfintei Treimi. În atmosfera spirituală a Sfintei Liturghii se prelungește atmosfera Noului Testament, trăită în preajma Mântuitorului de Sfinții Apostoli. Cine rămâne în izolare și nu trăiește în comuniunea Împărăției

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
Iar comuniunea realizată între credincioși în ambianța Sfintei Treimi este una cu Împărăția Sfintei Treimi. În atmosfera spirituală a Sfintei Liturghii se prelungește atmosfera Noului Testament, trăită în preajma Mântuitorului de Sfinții Apostoli. Cine rămâne în izolare și nu trăiește în comuniunea Împărăției, care pe pământ are forma Bisericii și se trăiește în gradul suprem în Liturghie, nu are parte de mântuire. Liturghia înseamnă în grecește slujire comună.[5] În acest context poate fi ușor sesizată importanța prezenței comunității - „sfințirea treptată a

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
necesar față de tendințele spiritualiste eretice.”[ 28] 5. Despre Asceză și Liturghie. Nominalism[29] liturgic - asceză fără Euharistie versus formalism sau magism euharistic - Euharistie fără asceză Reafirmarea sensului pascal-eshatologic al Duminicii la „colivari”[30] era strâns acompaniată de redescoperirea sensului de comuniune euharistică al Liturghiei și de apologia împărtășirii continue/frecvente [synechōs, sychna] ca realizare concretă a acestor sensuri într-un etos pascal-eshatologic-euharistic. Cele două tabere își disputau două concepții despre Tradiția: una „teoretică”, alta „pragmatică”. Grupul tradiționalist al „colivarilor” susținea respectarea

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
pe penitență și pe o devoțiune față de prezența reală a lui Iisus Hristos în Euharistie care a început să fie adorată vizual, expusă unei venerații a privirii, unei atitudini contemplative, nu unui consum sacramental. Liturghia însăși pierzându-și caracterul de comuniune în favoarea celui de alegorie rituală a vieții lui Iisus Hristos.[43] Sensul pledoariei euharistice a „colivarilor” este sesizat în echilibrul menținut cu grijă între asceză și Liturghie, între Spovedanie și Împărtășire, între care aceștia refuză să opteze unilateral. Astfel, prima

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
lui: „Spiritualitatea lui este una a inimii, fără a fi materialistă, și a minții, fără a fi intelectualistă” (Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, Editura Deisis, Sibiu 2002, p. 172). [4] D. Stăniloae, Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă., EIBMBOR, București 2004, p. 7-8. [5] Ibid., pp. 9-10, 16 [6] Ibid., pp. 663-665. [7] Nicolae Cabasila, Tâlcuirea dumnezeieștii Liturghii, EIBMBOR, București 1997, p. 7. [8] Ene Braniște, Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila, în N. Cabasila

CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]