41,330 matches
-
omagii de prietenie și admirație primite de la aproape toți scriitorii, mari și mici, celebri sau mai putin celebri, din primele decade ale veacului nostru și Lovinescu le rînduia cu pietate în biblioteca să că pe niște testimonii ce-i flatau conștiința și-i îndulceau existența. Cu părul alb că spumă laptelui, cu obrajii emaciați de reflexele luminii de sub abajurul ce nu lipsea niciodată de pe birou, alături de coupe-papier-ul din fildeș pentru desfoitul cărților, cu priviri ușor melancolice și parcă ostenite de atîta
Biroul si biblioteca maestrului by Pericle Martinescu () [Corola-journal/Journalistic/18197_a_19522]
-
de formare a identității umane pe care-l promovează prin intermediul instituțiilor (educație, mass-media, organizare socială etc.). În Occident, pîna mai ieri (sfîrșitul perioadei Reagan), modelul dominant a fost șlefuit de valorile și idealurile unui ANUME tip de individualism, cel impus conștiinței occidentale de revoluția franceză din 1789 și raționalismul Epocii Luminilor. În epoca să de glorie, secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, acest individualism a creat individualități puternice, care au impus omenirii întregi, spre bine sau spre
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
iar pictorii sînt: Horia Bernea, Constantin Flondor, Mihai Horia, Horea Pastina, Mihai Sârbulescu și Vasile Ulian. Indiferent de generația din care fac parte și de stilistica lor individuală, cei șase artiști au în comun un orizont spiritual profund și o conștiință artistică de tip creator, afirmativ sau, altfel spus, o conștiință din care lipsesc deopotrivă scepticismul în fața lumii vizibile și denunțurile revoltate în fața deriziunii cotidiene. Și tocmai aceste dominante au fost valorificate firesc la întîlnirea lor cu peisajul Munților Apuseni și
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
Pastina, Mihai Sârbulescu și Vasile Ulian. Indiferent de generația din care fac parte și de stilistica lor individuală, cei șase artiști au în comun un orizont spiritual profund și o conștiință artistică de tip creator, afirmativ sau, altfel spus, o conștiință din care lipsesc deopotrivă scepticismul în fața lumii vizibile și denunțurile revoltate în fața deriziunii cotidiene. Și tocmai aceste dominante au fost valorificate firesc la întîlnirea lor cu peisajul Munților Apuseni și comunicate nemijlocit în spațiul expoziției. Fără a face eforturi speciale
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
se transformă, în viziunea sa, într-o imagine blîndă și cordiala în care agresiunile dispar și luminile se estompează pînă la limita palida și misterioasă a liricului. Mihai Sârbulescu oscilează între tentația unui voluntarism al expresiei dense și carnale și conștiința picturii că o formă a posesiunii mistice, ca un act al bucuriei în fața unei desăvîrșiri care trece dincolo de orice subiectivitate. Oarecum singular prin vitalitatea lui livresca, prin spiritul analitic și, în același timp, prin inocentă privirii, Constantin Flondor vede simultan
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
mai fidele și mai devotate reacționează în mod natural în fața eșecului social al bărbaților lor, chiar cînd îi iubesc în chipul cel mai dezinteresat, neacceptînd insuccesul... (că un fel de ratare sexuală, parcă). v v v O pioșenie isvorînd din conștiința unei îndelungi ticăloșii. v v v - Du-te la tac^ tu! îi spuse femeia copilului cu o duioșie răgușita, turburătoare. Urechea lui prinse pasiunea triviala din vocea ei, si avu brusc o erecție ușoară. (La schița refuzată, din cauza acestei propoziții
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
ce-i imprimă, așa cum a admis ulterior însuși autorul sau, "un caracter ocazional în timp de război". Accentele antibolșevice sînt grăitoare și ele îi pot speria încă pe cei slabi de înger: "cărturarii și oamenii de vocație ne-au luminat conștiința comunității de limbă; este acum rîndul ca să se întroneze în etnicul nostru conștiința comunității de destin prin eroismul acelora ce pot purta o armă pentru apărarea hotarelor în contra barbariei năvălitoare dinspre Răsărit. Nu sîntem la prima năvălire de barbari. Românii
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
în timp de război". Accentele antibolșevice sînt grăitoare și ele îi pot speria încă pe cei slabi de înger: "cărturarii și oamenii de vocație ne-au luminat conștiința comunității de limbă; este acum rîndul ca să se întroneze în etnicul nostru conștiința comunității de destin prin eroismul acelora ce pot purta o armă pentru apărarea hotarelor în contra barbariei năvălitoare dinspre Răsărit. Nu sîntem la prima năvălire de barbari. Românii au fost doar de veacuri o veșnică santinela, pusă să apere în acest
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
rînduri nu sînt profetice pe termen lung:"După înfrîngerea Germaniei nu urmează o epocă de înfrățire între popoare pe baza principiilor democrației, urmează organizarea unei viitoare dominații"? Să vedem acum care e concepția ca atare a lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est a conștiinței de comunitate specifică. Aceasta are trei componente: conștiința de origine, de limbă și de destin. Conștiința de origine se bizuie pe un substrat afectiv și pe recunoașterea tradiției, fiind cea dinții în ordine istorică. Societățile
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
termen lung:"După înfrîngerea Germaniei nu urmează o epocă de înfrățire între popoare pe baza principiilor democrației, urmează organizarea unei viitoare dominații"? Să vedem acum care e concepția ca atare a lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est a conștiinței de comunitate specifică. Aceasta are trei componente: conștiința de origine, de limbă și de destin. Conștiința de origine se bizuie pe un substrat afectiv și pe recunoașterea tradiției, fiind cea dinții în ordine istorică. Societățile care rămîn exclusiv la treaptă
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
epocă de înfrățire între popoare pe baza principiilor democrației, urmează organizarea unei viitoare dominații"? Să vedem acum care e concepția ca atare a lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est a conștiinței de comunitate specifică. Aceasta are trei componente: conștiința de origine, de limbă și de destin. Conștiința de origine se bizuie pe un substrat afectiv și pe recunoașterea tradiției, fiind cea dinții în ordine istorică. Societățile care rămîn exclusiv la treaptă ei sînt sortite însă degenerescentei și pieirii, așa cum
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
democrației, urmează organizarea unei viitoare dominații"? Să vedem acum care e concepția ca atare a lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est a conștiinței de comunitate specifică. Aceasta are trei componente: conștiința de origine, de limbă și de destin. Conștiința de origine se bizuie pe un substrat afectiv și pe recunoașterea tradiției, fiind cea dinții în ordine istorică. Societățile care rămîn exclusiv la treaptă ei sînt sortite însă degenerescentei și pieirii, așa cum se întîmplă cu multe din colectivitățile de sălbatici
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
un substrat afectiv și pe recunoașterea tradiției, fiind cea dinții în ordine istorică. Societățile care rămîn exclusiv la treaptă ei sînt sortite însă degenerescentei și pieirii, așa cum se întîmplă cu multe din colectivitățile de sălbatici care vegetează pînă în prezent. Conștiința comunității de limbă are în plus vectorul intelectual. Înlesnind comunicarea între membrii societății, limba face posibilă cultură, îl incită pe om la inovații: "inteligență membrilor societății cîștiga aripi ca să se înalte; cuvîntul, prin virtualitățile lui de a crea convingeri, spiritualizează
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
comunicarea între membrii societății, limba face posibilă cultură, îl incită pe om la inovații: "inteligență membrilor societății cîștiga aripi ca să se înalte; cuvîntul, prin virtualitățile lui de a crea convingeri, spiritualizează tot ce întîlnește în jurul lui. Societatea prinde prin limba conștiința unității sale". Pe fundamentul comunității de limbă, iar nu pe acela de origine, a luat naștere conștiința popoarelor europene că entități distincte, avînd o năzuința spre suveranitate. Conștiința de destin, condiționată, în chip aparte, de factorul cultural, reprezintă încununarea trăsăturilor
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
cîștiga aripi ca să se înalte; cuvîntul, prin virtualitățile lui de a crea convingeri, spiritualizează tot ce întîlnește în jurul lui. Societatea prinde prin limba conștiința unității sale". Pe fundamentul comunității de limbă, iar nu pe acela de origine, a luat naștere conștiința popoarelor europene că entități distincte, avînd o năzuința spre suveranitate. Conștiința de destin, condiționată, în chip aparte, de factorul cultural, reprezintă încununarea trăsăturilor naționale. Ea e precipitata de războaie și se întrupează în vocația unor conducători cu o capacitate vizionara
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
crea convingeri, spiritualizează tot ce întîlnește în jurul lui. Societatea prinde prin limba conștiința unității sale". Pe fundamentul comunității de limbă, iar nu pe acela de origine, a luat naștere conștiința popoarelor europene că entități distincte, avînd o năzuința spre suveranitate. Conștiința de destin, condiționată, în chip aparte, de factorul cultural, reprezintă încununarea trăsăturilor naționale. Ea e precipitata de războaie și se întrupează în vocația unor conducători cu o capacitate vizionara: "Națiunile amenințate în existența lor prin războaie au trebuit să-și
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
aparte, de factorul cultural, reprezintă încununarea trăsăturilor naționale. Ea e precipitata de războaie și se întrupează în vocația unor conducători cu o capacitate vizionara: "Națiunile amenințate în existența lor prin războaie au trebuit să-și asigure viitorul printr-o nouă conștiința de comunitate. Aceasta este conștiința comunității de destin. Originea și limba nu sînt de aci înainte uitate, dar cad pe al doilea plan; pe primul plan vine voința națiunii de a trăi, înfruntînd războiul. Membrii comunității de destin sînt aceia
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
încununarea trăsăturilor naționale. Ea e precipitata de războaie și se întrupează în vocația unor conducători cu o capacitate vizionara: "Națiunile amenințate în existența lor prin războaie au trebuit să-și asigure viitorul printr-o nouă conștiința de comunitate. Aceasta este conștiința comunității de destin. Originea și limba nu sînt de aci înainte uitate, dar cad pe al doilea plan; pe primul plan vine voința națiunii de a trăi, înfruntînd războiul. Membrii comunității de destin sînt aceia cari, avînd conștiința vieții lor
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
Aceasta este conștiința comunității de destin. Originea și limba nu sînt de aci înainte uitate, dar cad pe al doilea plan; pe primul plan vine voința națiunii de a trăi, înfruntînd războiul. Membrii comunității de destin sînt aceia cari, avînd conștiința vieții lor primejduite, sînt hotărîți la orice sacrificiu". Nu s-ar putea afirmă că aci transpare, dincolo de principiul alianțelor din războaiele mondiale, și cel al... Pactului Nord-Atlantic? Al integrării europene și mondiale în temeiul unui program defensiv al lumii democratice
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
o apărare comună și astfel vor intra împreună în același spațiu vital. Ele vor trebui să recunoască deasupra suveranităților o organizare juridică supranaționala, cerută de legea propriei lor conservări". Sau: " În viața politică a Europei viitoare, știința etnicului, largînd orizontul conștiinței de comunitate,va reuși să găsească, pentru asigurarea viitorului unei națiuni, mijloace mai solide de apărare decît acelea de pînă acum. Prin respectul reciproc ce și-l vor păstra între ele, de o parte, etnicul națiunii majoritare, de altă parte
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
toate națiunile care merg pe linia aceluiași destin". Sau: Aceasta este marea răscruce de drum, înaintea căreia, dimpreună cu multe alte popoare europene, ne găsim noi românii, astăzi. Etnicul nostru român va putea sau nu să suporte această transformare în conștiința lui de comunitate? Fi-va el o armatura puternică pentru apărarea viitorului românesc?". Întrebări care se pun, turnate în aproape aceeași terminologie, si generațiilor actuale. Poate șocă, sub condeiul, totuși, ponderatului C. Rădulescu-Motru, o anume propensiune spre autoritarism. Neîndoios, ea
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
s-ar putea decela o mai rezonabilă origine în concepția mai veche a personalității exemplare, a conducătorului înțelept. Depășind clișeele fals-colectiviste ale ideologiei comuniste, ne putem gîndi nu doar la Joseph Goebbels sau la Alfred Rosenberg, ci și la Plutarh: "conștiința comunității de destin este cea mai sensibilă și deci cea mai expusă. Ea este condiționată de rațiune, adică de prezență, în mijlocul poporului, a unor conducători de prevedere excepțională. Lipsesc acești conducători, în momentul cînd ei sînt necesari, destinul poporului este
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
cu chemarea lui Ion Iliescu adresată „oamenilor de bine" să facă ordine și curățenie în Piață Universității", mai scrie senior-editorul Gândul. "Împingerea unor mase de civili împotriva altora, pe deasupra și pe dedesubtul legilor și instituțiilor statului, este un procedeu specific conștiinței totalitare. Ea se bazează întotdeauna pe o înșelătorie mediatică de proporții - în cazul Antenă 3, interzicerea funcționarii acestei televiziuni, de care n-a fost vorba niciun moment, aș fi protestat fără ezitare, scris și oral, în fața unei asemenea măsuri. Lucrătorii
CT Popescu: Apelul Antena 3, echivalent cu chemarea lui Ion Iliescu adresată „oamenilor de bine" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21344_a_22669]
-
traseu al reflecției - de la poetica structuralista inițială către acele "morale ale istoriei" în descifrarea cărora omul "depayse" care este Tzvetan Todorov s-a angajat în ultimii ani cu o pasiune exemplara pentru epoca pe care o traversam și pentru o conștiință de intelectual ce înțelege să rămînă lucid-interogativ în față provocărilor istoriei. (I.P.) - Aș dori să începem dialogul nostru cu o întrebare privind evoluția scrisului Dv. din ultimii vreo douăzeci de ani. Aveți un trecut prestigios de teoretician al literaturii, de
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
la o situație destul de ciudată, privind atitudinea intelectualilor angajați de partea comuniștilor - de exemplu, în Franța -, care refuză nu să constate căderea, evidență, a comunismului, ci să accepte o anumita înfrîngere, care ar fi, la urma urmelor, înfrîngerea propriei lor conștiințe intelectuale. Cum vedeti Dv. din Franța această situație, revenită în actualitate cu ocazia apariției Cărții negre a comunismului, care a repus în discuție anumite lucruri ușor de acceptat de o parte, și foarte greu de acceptat de către cealaltă parte... - E
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]