6,940 matches
-
de la Sol’s Liquors din districtul Silverlake de pe data de 9 iunie. Proprietarul magazinului și fiul său au fost Împușcați mortal În timpul jafului, iar martorii oculari i-au plasat pe Stensland și Burns la locul infracțiunii. Curînd va Începe interogarea concentrată a suspecților și ne așteptăm ca astfel să rezolvăm și un număr de alte jafuri nesoluționate.“ Stensland, Burns și Miciak nu s-au opus arestării. Ei au fost duși la penitenciarul Palatului de Justiție, unde Stensland a trebuit să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
decât cel mult o istorie. O istorie care s-a povestit odată și pe care n-o cunoaște pe de-a-ntregul decât cel care a trăit-o, adică mama, și care ar mai suporta, eventual, să fie povestită încă o dată, concentrată și redusă la esențele ei. Sursă de putere numai în sensul ăsta al repovestirii eventuale sau al scrierii, dar nu și altminteri. Altfel ne-am sufoca între surse de putere. Câți crezi că vor fi gândind ca tine?“ „Are vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cafeaua călduță și am aranjat cu grijă grămada grețoasă de slănină și plăcinta cu brânză pe o farfurie soioasă. Am intrat În vârful picioarelor și am așezat totul pe colțul biroului, așa fel Încât să nu o deranjeze. Ea scria concentrată ceva pe o hârtie Dempsey and Carroll cu antet și mi s‑a adresat cu voce atât de scăzută, că aproape că n‑am auzit‑o. — Ahn‑dre‑ah, trebuie să discutăm ceva despre petrecerea de logodnă. Adu‑ți bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
putea să tacă. Văzînd că nu se poate distra cu Duncan, Începu să strîngă bucăți de ceară rămase; Duncan Îl urmări cum Începe să le preseze modelîndu-le și dîndu-le forma unui chip de femeie. Lucra cu multă pricepere, Încrețindu-și concentrat fruntea și răsfirîndu-și buza inferioară. Figurina deveni mai netedă și mai rotundă În mîinile lui. Îi făcu piept și șolduri supradimensionate, și păr ondulat. I-o arătă mai Întîi lui Duncan. — E doamna Alexander. Apoi se răzgîndi și strigă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o dăm În bară În aceeași măsură.) Pe scenă, un lamento tremurat de bandă Înregistrată anunță ultima colindă. Îngerașul meu e al treilea de la stânga de pe ultimul rând. La ocazii importante cum e aceasta, Emily are aceeași privire Întunecată și concentrată, aceeași căutătură Încruntată și Întrebătoare pe care a avut-o și În momentul În care s-a născut. Îmi amintesc cum privise roată În sala de nașteri timp de câteva minute, ca și când ar fi spus: „Nu, nu-mi spuneți, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
permite asocia(iei determinarea ofertei (i deci planurile de produc(ie de respectat. Odat( concentrat( produc(ia, APA va proceda la încadrarea ei pe clase de calitate, va efectua o eventuală conservare, preg(tire (i/sau condi(ionare a ofertei concentrate, autoriz(nd, dac( este cazul, v(nzarea individual(. V(nzarea individual( nu semnific( v(nzare liber( deoarece nu ar putea fi atins unul dintre obiectivele esețiale care justific( înființarea APA, și anume, concentrarea ofertei pentru a dob(ndi o mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ar fi șters de pe fața lui, dar părea liniștit și Împăcat cu sine Însuși cînd Îmi oferi un zîmbet amabil și o strîngere de mînă, iute Întreruptă de polițistul care Îl păzea. Nu participă cu nimic la audieri, dar ascultă concentrat tot ce-i spunea translatorul, dînd din cap aprobator pe anumite pasaje ca să sublinieze, pentru judecător, rolul principal pe care-l jucase În evenimentele descrise. CÎnd ieși din sală, Îmi făcu un semn de Încurajare, de parcă mă pregăteam să intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
devreme, pregăteați ceva pe-acolo. Trăncăneați despre școală, nimic special, însă m-au mirat spusele tale. îmi place cum gândești. Ai o minte ascuțită ca briciul și foarte clară. îmi place mintea ta. Clara minte din această noapte! îl privesc concentrată, încercând să înțeleg dacă se joacă, amu zat, cu cuvintele. Dar pare foarte serios. Oare vorbește despre mine? — Aș vrea să te mai văd, rostește Eduard zâmbitor (habar nu am de ce mi-a displăcut zâmbetul lui la început). Mâine... Ce
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
începe să-mi tremure vocea. Am rostit totul fără să mă uit la el, privind cu încăpățânare tot înainte. De-abia acum, când tac, îmi întorc privirea spre ochii lui cenușii. Degeaba mă ironizezi, îmi spune Eduard, cu aceeași mină concentrată cu care m-a privit adineauri. Ploaia la care am asistat eu până să vii nu a avut nimic spectaculos. — Eu am văzut o ploaie torențială, în ropote, asta e! repet eu, cu obstinație. Tocmai de asta mi-a și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un glas mai răspicat, îmi plac dezlănțuirile naturii. Nu suport stările călduțe, superficiale, de moleșeală și „lasă-mă să te las“, care te prostesc și în cele din urmă te anihilează ca individ. Eduard tace și mă privește în continuare concentrat. Dă la o parte savarina din față și își încrucișează mâinile pe măsuța metalică, pătrățoasă și șchioapă, vopsită în alb. Se apleacă ușor înainte, așteptând să-mi continui destăinuirea. îmi regăsesc cu greu răsuflarea. Oare e adevărat ce mi se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
care m-au sărutat aseară. Apoi, însă, mă scutur (nu e cazul să zăbovesc acum cu gândul la seara trecută, îmi spun) și revin cu ochii în sus, în ochii lui. Nu, nu pare să fi simțit ceva deosebit. Merge concentrat și absent, dar în momentul în care simte că-l privesc se uită și el la mine, cu ochii lui cenușii în care nu pot citi deocamdată ceva clar. Nu-mi zâmbește, dar nici nu se uită prin mine. Se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
serioasă, ca o școlăriță la un exa men - mai ales că eram în uniformă. Cel mai mult îmi place Niebelungenslied. Și-a ridicat privirea din farfurie și s-a uitat pentru prima oară cu atenție la mine. M-a studiat concentrat. Chiar m-am simțit stânjenită sub privirea lui. — Cum spuneai că te cheamă? m-a întrebat, brusc. — Clara. Clara Martin, i-am răspuns, tot ca o școlăriță. — Clara... Clara Martin..., a repetat el, răspicat, lăsând fur culița și cuțitul să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
impetuo zitate anevoie reținută și o extraordinară energie. Pielea ei emana o luminozitate transparentă, de un roz palid, ca un abia întrezărit răsărit de soare. în hăul ochilor ei mari și aproape negri te puteai prăbuși amețit dacă îl priveai concentrat și nu te opreai la obstacolul incolor și superficial al ochelarilor. Părul învolburat, aproape negru și el, îi încadra orgolios trăsăturile de licate, care ascundeau în același timp multă forță. în ziua când Clara venise la el acasă disperată, să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Cine-i ăsta, Bobo? Un tip din gașcă, nu? Mi aduc aminte de el. Umbla cu o cămașă largă, lungă și în degrade peste niște blugi spălăciți. Mi s-a părut cam încrezut. — Ma-ca-rie, îi răspunse Bobo, căznindu-se, foarte concentrat, să nu se bâlbâie. E văr ccu Paul. Ar fi vrut să-i povestească despre discuția lui neașteptată cu Macarie, de aseară. Dar Eduard se ridică cu greu de pe pătură și se îndreptă spre țărm. Macarie era student în ultimul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mamă! Doamna Martin își mușcase buzele și se întorsese spre du lap, începând să strângă cu dexteritate umerașele cu haine și să le așeze într-un geamantan care părea să o aștepte pe pa tul din dormitor. Clara o privea concentrată, urmărind cum se golea dulapul. — E uluitor câte lucruri pot să iasă dintr-un șifonier și să intre într-un geamantan! Ce ușor se poate transfera un obiect..., murmurase ea, mai mult pentru sine. Doamna Martin se oprise în mijlocul dormitorului
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
am dus și ne-am aruncat pe spate în zăpadă! Era cu puțin înainte de majoratul tău, țin minte perfect! stărui Clara, tulburată de scena care prindea contur din ce în ce mai limpede în mintea sa, pe măsură ce i o descria Georgianei. Georgiana se uită concentrată la ea și clătină din cap, cu îndoială. — M-am întors în trecut, cum ai zis, da’ zău că nu-mi amintesc! Poate-ai fost cu Leni, sau cu Ani... Ce mai contează? continuă, în timp ce își lua și ea o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dincolo, unde scotoci, spăsit, în pachetul de țigări. Alese, îndelung, una mai moale, o îmbălă cu limba și și-o puse, pe îndelete în gură, aprinzând-o, cu dichis. Pâcâi din ea de câteva ori, cu o atenție atât de concentrată, de parcă pentru asta ar fi venit acolo la pârleaz, să tragă un tutun, în fundul grădinii lui Nicanor. Suflând un nour prelung, începu, înecându-se de fum: Au dat caii în bostănărie... Toată noaptea i-am alungat... Dar năboiau din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
știi care-i agerimea razei de Lună? Dacă nu o știi, ascultă! Află că agerimea razei de Lună este graba de o clipă în care ea străbate întinderea de la Marea Stăpână a nopții până la Pământul cel binecuvântat. Îmbătat de înțelesul concentrat, de revelația surprinzătoare, de savoarea misterioasă a concisei balade, Profesorul se precipită spre o tufă de ghimpe din marginea luminișului cu arborele-candelabru de argint. Smulse dintr-un ram țepos un spin ascuțit și lung și împinse cu hotărâre vârful atroce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
modificase culoarea într-un arămiu închis, așa cum se întâmplă blonzilor care petrec mult timp în aer liber, curbura molatică a bărbiei se asprise, iar ochii albaștri, pierduți între cearcăne, nu mai exprimă căutătura galeșă din trecut. Au ceva din fixitatea concentrată, plină de periculozitate, a unui animal de pradă. "S-a schimbat. Cel puțin ca exterior. Dar oare mă mai iubește?". Odată masa terminată, doamna Hagiaturian își aprinde o țigară înfiptă într-un lung țigaret de argint. Cu un aer amuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
care miros a sânge în acest moment al apropierii frontului de România. Poate urma ceva deosebit de grav. Astfel de oameni sunt periculoși chiar și pentru compatrioții lor. Marius privește rotativ imensa încăpere. Bărbați, femei, multe chipuri joviale, numai foarte puține concentrate sau absente. Într-un colț mai retras, o pereche interesantă. Ea, un chip matur, frumos, cu ochii triști ai unui suflet care plânge. Bărbatul de lângă ea, mai degrabă băiatul tânăr ca un paj, vorbește repede, cu nervozitate. Evident cu gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
instantaneu cu foștii camarazi de școală militară, doar sus, pe peretele din spate, două portrete înrămate sobru. Al Regelui 59, și alături de el, al mareșalului Antonescu 60. Așezat la masa de lucru plină cu documente rânduite cu pedanterie, colonelul studiază concentrat ultimul raport privind dotarea și echiparea noilor subunități de recruți din componența regimentului. Pe măsură ce parcurge datele prezentate în maniera lucidă și realistă proprie șefului său de stat major, maiorul Moga, chipul său exprimă foarte clar îngrijorare extremă. Sunetul dogit specific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
praf, fum și miasme felurite părând instalată definitiv în atmosfera supraîncălzită. Sub haina ușoară a costumului de șantung, aerul static, fierbinte, lipește cu un strat gros de transpirație cămașa pe spinarea lui Marius. Indiferent la senzația neplăcută, continuă să privească concentrat, atent la tot ce se petrece afară. Experiența anilor de front îl învățase să aibă în primul rând răbdare. Și capacitatea de a nu da atenție multor disconforturi. Manfred, așezat pe scaunul șoferului, privește și el în aparență la fel de calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-l urmeze, modul desfășurării plutoanelor, diversiunile necesare susținerii atacului, cine să conducă asaltul principal. Fața arsă de ger a căpitanului își recapătă trăsăturile hotărâte dintotdeauna, doar ochii albaștri trădează vag neliniștea ce-l bântuie. Scoate din porthart mai multe fotografii. Concentrat, le răsfiră pe pământ. Alege una dintre ele. Azi dimineață, cercetașii noștri au localizat pe această înălțime, o baterie grea inamică. Mai mult ca sigur adusă ieri noapte. Capturarea acestor tunuri este esențială deoarece pot îngreuna sau face chiar imposibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Străduindu-se să facă cât mai puțin zgomot, își presează echipamentul pe corp. Acolo, în spatele zidului întunecat al trunchiurilor groase, se ascunde bateria. Locotenentul ridică brusc pumnul sus, semn de oprire. La nici câțiva metri depărtare, nemișcată, o santinelă ascultă concentrat, cu capul ușor aplecat într-o parte. Nervii tuturor sunt încordați la maximum. "Oh, Doamne, nu! Nu se poate sfârși totul acum!". Spre ușurarea lor, neamțul saltă arma pe umăr și continuă să patruleze, ba chiar își aprinde liniștit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se pierde în masa compactă a soldaților. Foooc! Instantaneu, toate armele încep să tragă ca turbate. Gloanțele șuieră și apar primele goluri în linia de atac. Sângele împroașcă, se aud țipete. Cei aflați în spate continuă să înainteze în ciuda rafalelor concentrate, sărind peste cei căzuți la pământ. De pe clădire, mitralierele seceră fără încetare. În fața ripostei furibunde, elanul atacatorilor pare să șovăie. Trântiți la pământ, continuă să tragă dar împușcăturile lor nu au nici un efect. Carol ochește, trage, se ferește. Cei atinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]