8,042 matches
-
Abstract The common belief that person’s behavior is cross-situational stable was challenged in the past by the empirical research which could not support it. This paper presents a brief discussion of the paradox consistency and then is introducing some conceptual clarification on perspectives, acceptations and types of consistencies in personality. Key words: consistency paradox, cross-temporal stability, cross-situational consistency, coherence 1. Paradoxul consistenței Identificarea unui mod unitar, integrat de operaționalizare și definire a personalității, universal acceptat, a constituit multă vreme unul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de la introducerea candidaturii acesteia pentru acordarea statutului de disciplină academică validă. Așa cum vom vedea, abia de curând cercetările interacționist dinamice au început să dea un contur clar definit problemei. Blocajul în acest demers a fost determinat de incapacitatea vechilor modele conceptuale de a demonstra la nivelul cercetării empirice atributul definitoriu cardinal al personalității - consistența comportamentală. O asumpție universal acceptată, atât la nivelul simțului comun, cât și de către teoreticieni și practicieni, a fost aceea că persoanele sunt caracterizabile printr-o serie de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
variabilitate stă la baza acestei concepții. Întrucât neînțelegerile dintre susținătorii existenței consistenței de manifestare la nivelul structurilor de personalitate și criticii lor au fost prilejuite, de cele mai multe ori, de lipsa unui cadru de referință care să sprijine clarificarea perspectivelor, accepțiunilor conceptuale și formelor vehiculate în paralel, în continuare ne vom ocupa tocmai de acest lucru. 3. Perspective în definirea consistenței Chiar dacă inițial problema consistenței personalității a fost reprezentată în mod haotic, divergent, cu timpul, pe baza analizării și organizării elementelor reținute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de cele mai multe ori la un adevărat „dialog al surzilor” între specialiștii domeniului, fapt care a accentuat situația de criză. Cercetările recente (Shoda, Mischel & Wright, 1994; Shoda, 1999; Shoda & Mischel, 2000) au adus o serie de amendamente severe, atât de ordin conceptual, cât și de ordin metodologic, în baza cărora, după aproape 30 de ani, se poate spune că paradoxul consistenței se apropie de sfârșit. Bibliografie Alker, H.A. (1972), „Is personality situationally specific or intraphysically consistent?” în N.S. Endler & D. Magnusson (eds
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pp. 276-289. Larsen, R.J. (1989), „A process approach to personality psychology: Utilizing time as a facet of data” în D.M. Buss, N. Cantor (ed.) Personality psychology: Recent trends and emerging directions, Springer, New York, pp. 177-193. Lerner, R.M. & Tubman, J.G. (1989), „Conceptual issues in studying continuity and discontinuity in personality development across life”, în Journal of Personality, nr. 52, pp. 343-373. Levy, L. (1970), Conceptions of personality: Theories and research, Random House, New York. Mischel, W. & Peake, P.K. (1983), „Some facets of consistency
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conservare, supraviețuire; sentimente puternice precum frica de moarte corelată cu sentimentul de speranță în salvare sau viață veșnică; sentimentele de inferioritate, capabile să închidă omul în sine, să zdruncine autoacceptarea și sentimentul de bine cu sine însuși; contraste, contradicții, revendicări conceptuale, negări, revendicări pentru a câștiga un drept; apelul la nevoile estetice, care creează omului tendința de a căuta frumosul în viață. Sunt utilizate concepte care își pierd semnificația inițială, sunt reinterpretate, se creează un nou sistem noțional care conduce uneori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
implicit, diversificarea ariei problematice și a ramurilor științifice de profil. Printre cele mai noi domenii și ramuri ale acestui proces de diversificare, dar cu ascendența cea mai viguroasă, se numără psihologia organizațional-managerială. Diferențierea și structurarea ei din punct de vedere conceptual și metodologic s-au realizat progresiv în decursul celei de-a doua jumătăți a secolului XX, prin delimitarea de psihologia muncii și de psihologia socială aplicată la industrie. În prezent, îi este unanim recunoscut statutul de disciplină distinctă veritabilă, cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
folosește cu iscusință patternul ciclic al febrei și frisoanelor, care ajung la un punct critic, urmat de o liniște Înșelătoare. Pe de altă parte, pentru alte subiecte, bazele de cunoștințe pot fi limitate, iar literatura disponibilă nu oferă un cadru conceptual sau ipoteze notabile. O asemenea bază de cunoștințe nu se pretează la dezvoltarea de afirmații teoretice de calitate, iar orice nouă investigație empirică e susceptibilă de a căpăta caracteristicile unui studiu „explorativ”. Cu toate acestea, după cum se exemplifică prin cazul
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
individual (vezi ca exemplu caseta 12). CASETA 12 Două studii „pe două cazuri” 12a. Cazuri contrastante despre consolidarea comunității Chaskin (2001) a folosit două studii de caz pentru a exemplifica strategii contrastante În consolidarea comunității la nivel de vecinătăți. Cadrul conceptual general al autorului, care a constituit tema principală a investigației, a afirmat că ar putea exista două abordări pentru a consolida comunitatea - folosind o organizație colaborativă pentru (a) Întărirea rețelelor existente de organizare comunitară sau (b) crearea unei noi organizații
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cei care conduc interviurile În sondaje. Aici nu au loc discuții, ci se pune accent mai ales pe itemii de chestionar sau pe terminologia ce trebuie folosită, iar ședințele sunt intensive și scurte. Mai mult, instruirea evită preocupările globale sau conceptuale ale studiului, deoarece intervievatorul nu este Încurajat să Înțeleagă mai mult decât mecanica instrumentului de sondaj. Rareori se fac lecturi despre aspectele de interes, iar În general, intervievatorul nu știe În ce fel vor fi analizate datele sondajului sau ce
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
procedurilor ce trebuie respectate. În această privință, este important să observați că un test-pilot nu este un test de pregătire. Cazul-pilot este mai mult formativ, ajutându-vă să stabiliți direcții relevante ale Întrebărilor - poate chiar oferindu-vă și unele clarificări conceptuale pentru designul de cercetare. Spre deosebire de acesta, un test de pregătire este o ocazie pentru o repetiție finală, În care se folosește planul de colectare a datelor ca plan definitiv, cu cea mai mare fidelitate posibilă. Studiul-pilot poate fi o etapă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Huebner, 1992). Complexitatea rezultă din faptul că multe etape pot exista pe durata unei Îndelungate perioade de timp. Folosirea modelelor logice este o tehnică analitică ce constă În potrivirea evenimentelor observate empiric cu evenimentele prezise teoretic. Din punct de vedere conceptual, o puteți deci considera ca pe o formă diferită de pattern matching. Cu toate acestea, ca urmare a existenței etapelor sale secvențiale, tehnica modelelor logice merită să fie diferențiată. Joseph Wholey (1979) s-a aflat În fruntea celor care au
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să fie singura lor audiență. În aceste condiții, ar trebui ca raportul fundamental să Încerce să comunice direct cu respectiva comisie. O tactică recomandată este de a integra În lucrare cercetări anterioare ale membrilor comisiei, creând o mai mare suprapunere conceptuală (și metodologică) și mărindu-i astfel potențiala comunicabilitate față de respectiva audiență. Oricare ar fi audiența, cea mai mare greșeală pe care o puteți face este să compuneți un raport dintr-o perspectivă egocentrică. Această greșeală va apărea dacă vă Întocmiți
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mai bun exemplu este cel deja amintit al lui Allison și Zelikow (1999) despre criza rachetelor din Cuba (vezi capitolul 1, caseta 1). În cartea lor, autorii repetă de trei ori „faptele” studiului, de fiecare dată În legătură cu un alt model conceptual. Scopul repetărilor este de a arăta măsura În care evenimentele se potrivesc fiecărui model, ilustrând de fapt cum funcționează o tehnică de pattern matching. O abordare similară poate fi folosită chiar dacă studiul are obiective descriptive, nu unele explicative. Același caz
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
activitatea culturală a exilaților români la Paris Între 1945 și 1956, cu precizarea că a existat o legătură constantă Între dimensiunea politică și cea culturală a exilului, astfel Încît analiza uneia ar fi trunchiată fără referiri la cealaltă. 1. Cadrul conceptual Relativismul este unul dintre cuvintele-cheie ale reflecției contemporane asupra istoriei și a scrisului istoric. Riscul principal pe care această abordare Îl presupune este dispariția referințelor axiologice ale fiecărui domeniu, a liniilor de demarcație dintre domenii, dintre discipline, dintre știință și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
artă, și nu de respectarea canoanelor, științele sociale se confruntă azi cu probleme asemănătoare. Astfel, o expresie a Începutului de drum al cercetării acestei teme este faptul că, lipsit de cercetări sistematice, exilul românesc nu dispune nici de un cadru conceptual și teoretic de analiză. Mai mult, este nevoie de o precizare metodologică clară, indiferent de domeniul dinspre care vine cercetătorul, Întrucît multe dintre lucrările publicate nu dispun de un sistem de referințe aplicat sistematic, de completări sau rectificări plauzibile, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
credibilă că, În condițiile În care majoritatea istoricilor nu prea sînt atrași de exercițiul scrisului (p. 39), „clarificările critice din interiorul disciplinei istorice au Întîrziat” nepermis de mult (p. 38). Lipsește o reflecție teoretică sistematică (p. 40) care favorizează arhaismul conceptual și metodologic (p. 44). Nu este de mirare că istoria se află Într-o „izolare cvasi-deplină față de celelalte discipline socio-umane” (p. 42), iar „istoricul nu este Îndeobște obișnuit și pregătit să facă incursiuni În domeniul științelor socio-umane” (p. 53). CÎt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau mai puțin cauzal, dar atunci „argumentația” Își pierde din „coerență”. Argumentul ultim, un veritabil deus ex machina, este acela că realitatea este prea complexă pentru a fi rezumată În cîteva cuvinte. Complex este cuvîntul-cheie care relevă insuficiența argumentativă și conceptuală a respectivului text/discurs. Un al doilea motiv este lipsa conceptelor istoriografice. Textul istoriografic este În Întregime deconceptualizat, iar limbajul este comun. Nu este vorba aici de a acuza istoricii că nu folosesc un limbaj excesiv de conceptualizat, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
îi sunt urmărite consecvent aspectele esențiale și îi sunt făcute vizibile reliefurile. Acest spațiu, devenit un topos identitar, lume aflată tipologic la granițele, câteodată imperceptibile, dintre Orient și Occident, determină marca stilistică a traducătoarei. Cu totul speciale prin pertinența echivalării conceptuale sunt și transpunerile de cărți teoretice. De la subiectivismul de tip Georges Poulet la formalismul naratologic al lui Jaap Lintvelt, M. propune și un alt chip al traducătorului. Dacă în cazul transpunerii operei literare se poate vorbi despre crearea unui punct
MARTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
Papadat-Bengescu, F. Aderca, V. Voiculescu, Sextil Pușcariu, Al. Sahia ș.a. Ceea ce atrage cu precădere atenția este modul în care autoarea izolează și (re)interpretează acele elemente care conferă actualitate operelor, plasându-le într-un cadru mai vast, de amplă respirație conceptuală. Din Principiile criticei ale lui Radu Ionescu și din teoriile despre capodoperă ale lui Mihail Dragomirescu sunt reținute aspectele care prefigurează o viziune structuralistă avant la lettre, bazată pe identificarea unor reguli raționale de creație. Discutând poetica lui G. Călinescu
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
anunță tentația psihologiei abisale, fascinația valorilor arhetipale. Vocația teoretică brutal exprimată și voluptatea discuției privind construcția romanesca fragmentează excesiv textul. Studiul Corola de minuni a lumii (1975), o „interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga”, exprimă un efort conceptual demn de toată atenția. Noosfera, primul capitol al cărții, se sprijină pe aceste propuneri: „Câmpul semantic, concept fundamental care ne va ghida, este înțeles de noi că totalitatea dinamică a conotațiilor unui termen într-o anumită opera poetica, prin care
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
pe autonomia esteticului. Antimaiorescian, I. susține intenția de satirizare a societății „burgheze” din comediile lui I.L. Caragiale, respinge operele lui Urmuz, din pricina „comicului lor gratuit”, se pronunță împotriva sentimentalismului romantic și a „concepțiilor idilice”. Autorul este preocupat de surprinderea nuanțelor conceptuale care ar trebui folosite în construcția noilor tipuri de eroi; astfel, considerând ca imperativă „necesitatea eroului romantic revoluționar”, el constată falsa incompatibilitate a romantismului cu realismul, semnalând, totodată, că depășirea schematismului personajelor și a didacticismului situațiilor, prin care se „înlocuiesc
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
particularitatea de a se constitui ca opere artistice, latura estetică reușind să prevaleze. În examinarea prozei românești și universale din primele trei sferturi ale secolului al XX-lea autorul consideră că perspectiva care guvernează expunerea conținutului într-o scriere, denumită conceptual punct de vedere (cu variații terminologice: unghi narativ, optică, viziune), este un element esențial, cu o „productivitate” „insuficient explorată”. Această „mobilitate” a perspectivei determină introducerea de noi procedee și strategii compoziționale, subtil analizate de I. în desfășurarea diacronică a genului
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
nevoite să modifice formatele), sistemele actuale oferă diverse soluții pentru obținerea ieșirilor în formatul dorit. Sunt utilizate instrumente de proiectare third-party pentru flexibilitate în definirea ieșirilor. Majoritatea oferă facilități grafice, pentru utilizarea însemnelor firmei (logo/antet specific). Un alt element conceptual de bază al sistemelor ERP îl constituie fluxurile de procese sau fluxuri de tranzacții (workflow). Ele ilustrează desfășurarea unui anume proces funcțional, cum ar fi calculul, înregistrarea și plata salariilor în cadrul sistemului ERP. Aplicațiile workflow se referă la modul în
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
popularizat teoria sistemic), dar a și ocultat-o (1970, p. 73). Lucrarea să e mai mult o abordare și o taxonomie, decât o teorie. Ins) abordarea e atat de înțesat) de neclarit)ți, încât, din pricina contradicțiilor și a inadecv)rilor conceptuale, cititorul nu o poate descifra. Din aceleași motive, taxonomia nu e de mare folos. În rezumat, si avansând în ordinea importanței, ies în evident) urm)toarele trei dificult)ți: 1. Identificând principalul s)u sistem, cel al balanței de putere
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]