6,024 matches
-
societatea premodernă și cea modernă bazându-se pe opoziția între feudalism -capitalism și cea între țărănime-nobilime și proletariat-burghezie. Mai apropiat de actualitate, Robert Redfield pune sub semnul întrebării încercările clasicilor de a opune comunitatea de societate, ruralul de urban și concluzionează că între cele două tipuri polare sunt alte tipuri intermediare, în loc de opoziție existând mai degrabă un continuum. 2.2.2. Perspective teoretice actuale în cercetarea comunității După ce au debutat cu metode caracteristice monografiei (realizate de antropologi ca R. Redfield și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ședințele Primăriei și Consiliului local (0,518) Factorul 2 Ascultarea posturilor de radio locale (0,796) Informare indirectă, pasivă Urmărirea emisiunilor posturilor tv locale (0,793) Lectura ziarelor locale (0,586) Sursa: prelucrare prin analiză factorială după Eurobarometrul Rural 2005 Concluzionând, și acceptând premiza că o informare mai activă și directă înseamnă în același timp o implicare mai intensă în viața comunitară, se poate afirma că Banatul și zona centrală a Transilvaniei, manifestă o astfel de implicare intensă, în contrast cu zona etnică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identifică puternic cu faptul de a fi român, ei accentuând această identificare tocmai datorită dezavantajelor oferite de asumarea etniei lor. Comparând datele pe Tălmăcel și Ludoș, rezultă o identificare mai puternică a celor din Tălmăcel cu faptul că sunt români. Concluzionând se poate spune că: vârsta corelează pozitiv cu identificarea cu satul, regiunea sau națiunea, cu comunitatea de oameni a satului, cu religia, (în rândul tinerilor întâlnindu-se frecvent sentimente de indiferență, lipsă de implicare sau chiar rușine); ocupația corelează negativ
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rezultate prin calculul unor coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute doar categoriile pentru care VRA a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte variabile demografice și rămânând la nivelul ruralului, putem concluziona (în urma corelării acestor variabile cu cea referitoare la mândria de a fi român) că, tind să se declare "nu prea mândri" și "oarecum mândri" cei foarte tineri (18-24 de ani) și cei cu studii medii, în timp ce subiecții peste 65 de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2004: 10). O nouă lege funciară, Legea 1/2000 privind concentrarea terenurilor agricole, desființează fermele de stat și redistribuie proprietatea privată în limitele a 50 de hectare de teren arabil, astfel încât, se creează condițiile pentru ieșirea din economia de subzistență. Concluzionând, până în 2003 a fost redat în proprietate privată aproximativ 74% din teritoriul agricol al țării, 96% din proprietarii de teren intrând și în posesia titlurilor de proprietate. Care este calea de urmat pentru a realiza reforma agriculturii românești? Răspunsul la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ei câștigând venituri importante din cultura castraveților. În ambele sate ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei din țară. Sursele de venit principale sunt salariul de la stat sau particular, pensia de stat și pensia CAP. Ce se poate concluziona în urma acestei călătorii printre concepte și teorii sociologice și în urma acestei diversități de date empirice? Ca cele două sate trăiesc în două lumi diferite. Lumea Tălmăcelului este o lume în care oamenii, deși neferiți de dificultățile unui trai modest și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
eficiente iar folosirea lor nu mai poate fi ascunsă. De asemenea, trebuie luată în considerație problema utilizării somatotropinei bovine (BST) pentru creșterea producției de lapte. Un raport major al Comisiei Parlamentare pentru Evaluare Tehnologică din Germania (Isermeyer și colab., 1988Ă concluzionează că nu există efecte asupra sănătății vacilor în cazul utilizării BST, înregistrându-se un impact semnificativ asupra fertilității cu o reducere a ratei concepției de la 90 la 75%. BST este de asemenea criticat pentru că nu conferă capacitate ridicată de ingestie
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
management. Marketingul joacă un rol cheie în activitatea de planificare, informând firma despre modificarea variabilelor pieței și anume: produsul (ofertaă; prețul; consumatorii (cererea); concurența; promovarea; taxe și impozite; plasamentul (vânzarea). Pentru fiecare variabilă, decidentul de marketing va analiza, evalua și concluziona următoarele sub variabile: * pentru produs: sortimentul de produse (mărime, adâncime și mixt); caracteristicile produselor; calitatea produselor; ambalarea și prezentarea produselor. * pentru consumatori: comportamentul consumatorilor față de produse; venitul consumatorilor. * pentru preț: nivelul prețului; scontul (rabatul) prețurilor; politica de creditare; strategiile de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cât și pentru modificarea și diversificarea produsului în scopul poziționării lui pe piață. Pentru a atrage cumpărătorii, firmele îmbunătățesc atributele exterioare ale produsului și oferă un volum mai mare de servicii de marketing (transport, posibilitatea restituirii, modalitățile de plată etc). Concluzionând, un produs biologic reprezintă o „idee complexă“ care are în centru, pe lângă nevoile consumatorilor, și protecția mediului înconjurător. 8.3. Percepțiile consumatorilor privind produsele biologice Atitudinea consumatorilor privind nivelurile mari de grăsimi saturate, zahăr și sare din produsele alimentare, și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
De asemenea, amplasarea magazinelor în apropierea locuințelor consumatorilor, cât și deschiderea de reprezentanțe și filiale ale producătorilor pentru o mai bună servire a pieței, pot contribui la competiția în afara prețului. Considerând că prețurile sunt mai ridicate la produsele biologice, putem concluziona că interesate de acestea sunt grupurile de consumatori cu venituri mari. În Germania, unde s-au efectuat cercetări de piață mai detaliate, diferite sondaje au arătat că, cumpărătorii de produse biologice nu sunt neapărat grupurile cu venituri mari. Cumpărătorii în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ciclului de viață al produsului prin cercetarea permanentă a nevoilor reale ale consumatorilor, a potențialului pieței de a genera profit, a resurselor proprii și a posibilităților tehnice ale pieței de a menține sau a genera noi produse. Literatura de specialitate concluzionează că un produs prezintă 4 faze de viață, ale căror caracteristici determină rezultatele economice și strategiile de acțiune a fermelor pe piață. De asemenea, dimensiunea în timp a fiecărei faze de viață a unui produs pe piață diferă în funcție de natura
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
n-au reușit să demonstreze o diferență. De altfel, un efect care se dovedește statistic semnificativ, poate fi totuși atât de redus încât să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un rezultat negativ, cercetătorul nu trebuie să concluzioneze neapărat că efectul nu are nici o importanță. Dacă este valid că generalizarea de la eșantion la populație depinde de mărimea eșantionului și de reprezentativitatea acestuia putem spune că eșantionul are aceleași caracteristici ca și populația din care este extras și pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
n-au reușit să demonstreze o diferență. De altfel un efect, care se dovedește statistic semnificativ, poate fi totuși atât de redus încât să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un rezultat negativ, cercetătorul nu trebuie să concluzioneze neapărat că efectul nu are nici o importanță. Dacă este valid că generalizarea de la eșantion la populație depinde de mărimea eșantionului și de reprezentativitatea acestuia putem spune că eșantionul are aceleași caracteristici ca și populația din care este extras și pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
5% (0,05) ca diferența dintre grupuri să se datoreze întâmplării (sau o altă probabilitate mai mică de 5%), înseamnă că putem vorbi despre o diferență reală. Dacă probabilitatea ca diferența să se datoreze întâmplării este mai mare de 5%, concluzionăm că diferența nu este reală. Nu este obligatoriu să folosim un nivel de încredere de 5%. În funcție de precizia dorită putem utiliza și 10% (0,10) sau 1% (0,01). Oricum, în multe domenii de cercetare, se stabilește nivelul de semnificație
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
datorată întâmplării. Dar nu putem fi niciodată siguri. Întotdeauna există o posibilitate ca diferența găsită să fie datorată întâmplării, chiar și atunci când credem că putem spune că nu a fost. Pe de altă parte, putem găsi o diferență și să concluzionăm că nu este semnificativă (pentru că este datorată întâmplării sau variației în scoruri), dar de fapt diferența să fie reală. Deci, sunt două tipuri de erori pe care le putem face. Tipul I de eroare apare când respingem o ipoteză nulă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
149>0,05, acceptăm ipoteza că varianțele celor două sub-eșantioane sunt egale și citim valoarea testului t egală cu 1,128 (pe prima linie). Probabilitatea calculată fiind p=0,260, acceptăm ipoteza de nul a egalității celor două medii și concluzionăm că atât bărbații, cât și femeile utilizează la fel de mult e-mailul. Atunci când se testează diferențele între mai mult de două sub-eșantioane, pentru a evita toate combinările posibile, putem utiliza comparația dintre media fiecărui sub-eșantion și media totală. Să presupunem, de exemplu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cauza lui B. S-ar putea întâmpla ca amândouă să fie legate de un alt factor care produce variația ambelor variabile. De exemplu, absenteismul și satisfacția la locul de muncă sunt două variabile care corelează negativ, dar nu se poate concluziona că satisfacția profesională scăzută cauzează absenteismul; este posibil ca neprezentarea la locul de muncă să cauzeze insatisfacția. Corelația pozitivă dintre mărimea purtată la pantof și greutate nu înseamnă neapărat că cei care au mărime mare la pantof sunt și înalți
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
preferabilă celei anterioare, este testul de concordanță propus de HOSMER și LEMESHOW (Goodness of Fit Test). Acesta testează ipoteză că datele prezise de model se potrivesc cu cele observate. Dacă nivelul de semnificație este >0,05 acceptăm ipoteza de nul, concluzionând că datele estimate de model se potrivesc cu cele observate. 8.2.3. Exemplu de fișier de rezultate SPSS comentat (Barometrul de opinie publică, iunie 1998). În acest model de regresie logistică variabila dependentă este intenția de vot pentru CDR
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
numai pentru partea care depășeȘte menținerea puterii de cumpărare a capitalului. Perspectiva autorului este aceea de a înțelege menținerea capitalului în funcție de ceea ce urmărește investitorul. Din cele cinci tipuri de profit, pe baza analizei exemplului prezentat de autor în cadrul articolului, putem concluziona că doar profitul în cost curent din operații continue permite menținerea capitalului fizic al entității. Într-un articol ulterior, Sweeney (1988) definește capitalul ca fiind: „Avantajul prezent al dreptului de a primi un beneficiu economic așteptat”, definiție care se apropie
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
aceste sisteme diferă între ele și de alte roluri sociale, ceea ce conferă autonomie domeniului de interes al sociologiei educației. În fine, un ansamblu specific care sintetizează și combină rolurile celor educați și pe cele ale educatorilor este școala. Prin urmare, concluzionează Znaniecki, „funcția științifică primară a sociologiei educației este de a studia obiectiv și comparativ speciile distincte ale sistemelor sociale implicate în activitatea educațională” (1975, pp. 56-57). Sociologia educației este interesată de aspecte precum relațiile educaționale, rolurile educaționale, grupurile educaționale în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociologiei cunoașterii, cu care este înrudită nu numai prin domeniu, dar și prin personalități precum Karl Mannheim, teoretician al relațiilor dintre fenomenele sociologice și procesele de cunoaștere. În analiza evoluției postbelice a sociologiei educației din Marea Britanie, Roger Dale (2001) a concluzionat că temele, metodele și rezultatele acesteia nu pot fi înțelese căutând o „logică internă a dezvoltării disciplinei”, ci legând diversele curente, dezbateri sau opere de contextul politic, de condițiile de practicare și de temele de maxim interes de la un moment
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
premisele fundamentale ale multor studii din anii ’60-’70 ale reprezentanților școlii capitalului uman, care au susținut, folosindu-se de argumente teoretice și empirice, necesitatea investiției în educație pentru creșterea economică. Discut în cele ce urmează acest subiect pentru a concluziona că optimismul inițial referitor la posibilitățile educației a fost înlocuit în perioadele mai recente cu confuzie și, ulterior, cu o mare precauție în ceea ce privește: - importanța dinamicii rezultatelor școlare pentru dezvoltarea economică; - efectul politicilor de expansiune a educației asupra rezultatelor economice; - măsurarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copiilor. Astfel, în rezidențele americane bogate, deci la același status social - ridicat -, diferențele în realizările școlare ale copiilor sunt asociate cu atitudinea față de educație a copiilor și cu mărimea familiei. Raportul Plowden (1967), amintit de noi într-un capitol anterior, concluzionează că atitudinea părinților este mai importantă decât contextul material în determinarea rezultatelor școlare. Douglas (1968) subliniază și el interesul părintesc ca factor al reușitei. Pe baza rezultatelor empirice sistematice, dar și cu o bună doză de intuiție, asocierile de acest
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este doar un rezultat modest, materializat într-o ajustare temporară a formei, menită să elimine o parte din inconvenientele formei din momentul anterior. „Șansele de succes sunt mici, întrucât numărul de factori care trebuie introduși simultan în joc este enorm”, concluziona acum câteva decenii o somitate în domeniu, Christopher Alexander (1964, apud Vlăsceanu, 2003) 10.1.2. „Structura urmează strategia” tc "10.1.2. „Structura urmează strategia” " Dezvoltarea managementului strategic a extins aria cercetărilor privind structura și relația sa cu strategia
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
bine adaptate momentului. O schimbare structurală va fi strict personalizată de trecerea de la o situație inițială dată și unică la o situație dorită de perspectivă. Noua structură, ca și cea veche, are același caracter de unicitate. În consecință, se poate concluziona că adaptarea structurală rămâne o chestiune imperfectă și strict conjuncturală, utilizând o formulare de referință: „Structura cea mai bună este cea mai simplă structură cu care se realizează ce s-a dorit” (Drucker, 1974). 10.1.3. Particularități ale structurilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]