11,789 matches
-
a citocromului C din mitocondrii e împiedicată de câteva proteine „paznic“. Una dintre cele mai cunoscute în prezent este BCL-X (L), pusă în evidență în 1999 de către o echipă japoneză condusă de S. Shimizu. În continuarea procesului distructiv al celulei condamnată „la sinucidere“, citocromul C, ieșit din mitocondrie în citoplasmă, formează un complex cu enzima APAF-1 . Acest complex, în alianță cu caspaza 9 (caspază inițiatoare), formează apopto zomul care activează caspaza 3 - „călăul“ propriu-zis al celulei condamnate. La dezmembrarea celulei nervoase
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
procesului distructiv al celulei condamnată „la sinucidere“, citocromul C, ieșit din mitocondrie în citoplasmă, formează un complex cu enzima APAF-1 . Acest complex, în alianță cu caspaza 9 (caspază inițiatoare), formează apopto zomul care activează caspaza 3 - „călăul“ propriu-zis al celulei condamnate. La dezmembrarea celulei nervoase condamnate la pieire, mai contribuie și un alt factor, nu intervin caspazele, ci un mecanism bazat pe proteina inductoare de apoptoză, AIF (engl. = Apoptosis Inducing Factor-1), al cărui sediu natural este spațiul dintre cele două membrane
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ci un mecanism bazat pe proteina inductoare de apoptoză, AIF (engl. = Apoptosis Inducing Factor-1), al cărui sediu natural este spațiul dintre cele două membrane care învelesc mitocondria. Rolul AIF este acela de „cuțit molecular“: el facilitează fragmentarea ADN-ului celulei condamnate (Cande și colab., 2002). În opera de distrucție prin apoptoză, un rol important îl joacă și proteinele SMAC-DIABLO, care neutralizează proteinele IAP (inhibitoare ale apoptozei). În ce privește strategiile adoptate de celulele canceroase pentru a evita distrucția lor prin apoptoză, acestea sunt
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
moarte oarecare, ci doar una cu sens, continuă să vadă în Ahile mirele ursit și crede că nunta lor se va săvârși în cer. Și de data aceasta ea reușește să atribuie o semnificație simplei înșelătorii plănuite de oameni obișnuiți, condamnați să nu-și poată depăși condiția terestră. Ifigenia îi jură fidelitate eternă lui Ahile, dar atunci când eroul crede că fata vorbește de o unire pământească, ea îi arată că vor fi alături doar în cer. Ideea că moartea se poate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
te jertfești... ca să alini o suferință care... e cu totul alta decât crezi - III 13). Speriată și mai nefericită decât oricine (III 10), Casandra, figura cea mai luminoasă a piesei, singura care merită zile senine, este și ea o ființă condamnată (Cântărind în mâini fericirea, mi s-a scurs printre degete - IV 7). La banchetul final - constată gardienii care preiau parțial rolul corului antic - eroii beau și tac fiecare în felul lui și totuși cu un aer de familie : Agamemnon bea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sens, prezicerea lui s-a dovedit exactă. Bugazul, ca și voi toți, prietenii și frații mei, m-ați redat mie însumi. După niște rătăciri ale căror urmări tragice mă copleșesc, am descoperit adevărata, marea, inepuizabila iubire. Este pesemne incredibilă sau condamnată să rămână fără urmare o dragoste între o fetiță și un tânăr bărbat de douăzeci și șase de ani. Nu asta este convingerea mea și nici, evident, dorința mea. Nu te mira, frate, o asemenea iubire există și va dura
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
principiul ideologic în slugoii acestui regim și dușmanii lui. Cei ce s-au conformat mașinii comuniste de persecutare a românismului erau promovați în funcții, premiați, decorați, avansați la serviciu și evident invers, cei ce nu acceptau compromiterea erau înjosiți, arestați, condamnați, eliberați din serviciu. Astfel au fost schilodite atâtea destine, destrămate familii, copii rămași orfani, bătrâni neajutorați etc. Excesiva politizare a societății a sporit exodul populației, fiind încurajați să părăsească baștina vorbitorii de limbă română. Poliția, mass-media, biserica, sindicatele involuntar au
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
cu o decorație abundentă și destul de pompoasă. Muzica este și ea pusă la punct, un mare geniu muzical ca Prokofiev sfîrșind pînă la urmă prin a compune în 1939 partitura unei "Ode lui Stalin". în sfîrșit, istoria este rescrisă, psihanaliza condamnată, științele umaniste orientate în direcția doctrinei marxist-leniniste. Evident, cinematograful nu este nici el neglijat, exceptînd sfîrșitul acestei perioade cînd, în acest domeniu, se produce o renaștere remarcabilă prin filmele istorice ale lui Petrov (Petru cel Mare) și a lui Eisenstein
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
viață și nici cel mai slab contact direct cu ei. El nu cunoaște decît siguranța de sine dată de bogăție, doar tautologia puterii, pe care le extinde la dimensiunea întregii națiuni, dacă nu chiar a întregii lumi. Săracii sînt astfel condamnați să fie uitați, abandonați, sînt pur și simplu condamnați la dispariție. Aceasta este logica după care săracii trebuie să iasă din scenă. Mai apoi, Baudrillard ia în discuție prăbușirea lor într-o zonă a lumii a patra, ca și cum "sfîrșitul Lumii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Radu Mihai nu poate descoperi pe autori. Dar trei nenorociți, printre care unul anume Vacă sunt arestați, anchetați, torturați și osândiți la ocnă pe viață. Câteșitrei osândiții protestează zgomotos despre inocența lor, însă, cu toată lipsa de probe, preveniții sunt condamnați. Douăzeci de ani mai târziu, pe o noapte de iarnă vijelioasă, preotul de la Obor este deșteptat prin bătăi grăbite în poartă. Preotul se deșteaptă, își trage pantalonii și deschide fereastra: — Ce este? Cine bate? Un om comunică preotului că vrea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Capșa, pui fripți, ouă proaspete, sticle cu vin, duzini de butelii cu șampanie. La ora dejunului și la ora prânzului o mare masă era întinsă în camera mea - fiindcă erea cea mai mare - și aci mâncam cu toții, plus doi militari condamnați cari-și făceau osânda la Văcărești, plus Luca Manovici, prieten al nostru, al tutulora. Am spus că Luca Manovici erea un tip. Foarte inteligent, foarte isteț, foarte boem, foarte original, dar și foarte vițios. Nu făcea sat nicăieri, ori în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pustiu, moartea mă cam lasă fără replică, aproape-mi vine să cred că relațiile dintre oameni sînt doar de compătimire, aproape-mi vine să cred că atunci cînd strîngem femei în brațe e ca și cum am spune: "hai să ne amăgim, condamnate sînteți și voi; o, rahatul n-a fost niciodată pasăre... dii, dii..."! Mi-a murit încă un mare prieten. Puști fiind am avut, cred, cinci mari prieteni. Trei dintre ei au murit deja. Unul, de curînd, pe aeroportul din Tulcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de cele mai multe ori, revoltător de indiferente. Se făcuse liniște deplină. întunericul era stăpânul de necontestat, misterios și discreționar al întregului spațiu cuprins între pereții vagonului. Ambele familii își dormeau somnul încrâncenat și înfiorat de tresăriri bruște, necontrolate, ca ale celor condamnați irevocabil de un tribunal anonim și sinistru. Nicio speranță. Sentința fusese de mult pronunțată și executată rapid, cu îndemânare și meticulozitate. "Sabia lui Damocles" lovise din plin și retezase la modul figurat capetele acestor "vinovați fără vină", aruncând în coșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acela al gongorismelor oficiale. Mai mult încă: Securitatea bolșevică începuse urmărirea și apoi arestarea organizatorilor și participanților la amintita aniversare a lui Ștefan Vodă. Organizatorii, în frunte cu Alexandru Zub, Dumitru Vacariu și Aurelian I. Popescu, au fost arestați și condamnați. Noi, cei mărunți, urma să fim trimiși la detașamentele disciplinare de muncă. Ne-a scăpat decanul de atunci, profesorul Gavril Istrate. Dar pe dosarele noastre, care ne însoțeau pretutindeni unde mergeam la muncă, a fost pusă o ștampilă necruțătoare și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
gulagul românesc sunt tar‑ div aduși în fața justiției. A.M.P. : Ăsta e un exemplu încurajator, pentru că îi scot la vedere și-i găsesc pe torționarii care mai sunt în viață. E un gest pedagogic, nu trebuie băgați în pușcărie, doar condamnați public, ca să priceapă ceva generațiile tinere. Eu nu l-am înțeles pe Iliescu niciodată în chestia asta. E absolut normal că au crescut bănuielile contra lui și s-a ajuns să se spună că el a pus și a tras
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
germanoovreiești au fost condamnați de Curtea Marțială la recluziune de câte 510 ani. Recursul acestora înaintat la Curtea de Casație începe a se dezbate astăzi 1 octombrie 1919. La 4 ianuarie 1920 se anunța: „Au fost puși în libertate ziariștii condamnați: Slavici, Theodorescu, Arghezi, Grossman și Karnasat. Se vorbea și despre întoarcerea în țară a poetului Cincinat Pavelescu: „Maestrul Cincinat Pavelescu s-a retras din Paris, unde a lucrat neobosit în folosul cauzei naționale, organizând în timpul războiului un birou de presă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai sus". La această oră, cînd inclusiv proiectul de lege a lui Ticu Dumitrescu de deconspirare a Securității ca poliție politică este sabotat de parlamentari, nu se cunoaște și nu a fost comunicat oficial numărul total al persoanelor judecate și condamnate și nici al celor reținuți administrativ. Dacă pînă în 1989 exista o motivare în păstrarea acestui secret, folosit drept instrument suplimentar de teroare asupra victimelor prezente sau viitoare, după, păstrarea cu încăpățînare a secretului, inclusiv minimalizarea numărului celor trecuți prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au fost condamnați la moarte și executați; ofițerii de securitate, gardienii, comandanții de închisori implicați n-au avut de suferit mare lucru; la scurt timp au fost eliberați. Adevărații vinovați n-au fost nici atunci, nici după Revoluție judecați și condamnați. Vinovații reali de cele întîmplate la Pitești, cum precizează Virgil Ierunca în Fenomenul Pitești și aproape identic Costin Merișca în Tragedia Pitești, au fost autoritățile comuniste, cei din conducerea Securității, inițiatorii demascărilor și, în al doilea rînd, grupul celor vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cărora s-a menținut trează conștiința națională a românilor. Condamnarea comunismului înseamnă implicit condamnarea instrumentelor ce i-au făcut posibilă perpetuarea: Partidul Comunist Român și Securitatea. Incriminarea PCR exclude marea masă a membrilor de partid simpli plătitori de cotizații; instituția condamnată este "partidul conducător", nomenklatura și Securitatea instituție esențială în susținerea statului totalitar comunist, ilegitim și criminal. Pe lîngă admirație și elogiere a luptătorilor anticomuniști șeful statului, de la aceeași tribună, declară: "În numele statului român, îmi exprim regretul și compasiunea pentru victimele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sovietic, dacă nu cea mai ridicată în opinia cercetătorului englez. Într-un interviu acordat revistei "22", nr. 5/2007, Ana Blandiana aprecia că din cercetarea arhivelor, atît cît a fost posibil, rezultă "că există peste 600.000 de deținuți politici condamnați. Cărora li se adaugă 200.000 de reținuți administrativ (fără proces), zeci de mii de oameni trimiși în domiciliu obligatoriu (strămutați, deportați sau duși acolo ca să-și completeze pedeapsa). Sute de mii de țărani ei sînt și cei mai numeroși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și al nondiscriminării pentru victimele tuturor regimurilor totalitare. Sîntem încă departe de realizarea acestei egalități. În timp ce victimele holocaustului beneficiază de constantă și vizibilă mediatizare, iar călăii, la atîția ani după căderea nazismului, sînt, pe bună dreptate, în continuare urmăriți și condamnați, victimele gulagului se știe, cu mult mai numeroase sînt și astăzi stigmatizate, iar torționarii acestora se plimbă nestingheriți printre noi, unii sînt și foarte activi politic... Iată și o solicitare care ar responsabiliza pe aliații contra nazismului, pe cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
depășit 300.000 de morți: 147.000 pe frontul de răsărit, 167.000 pe cel din apus. Pe timp de pace, au avut de suferit, din motive politice, peste 2.000.000 de persoane: reținuți, anchetați, condamnați prin sentințe judecătorești, condamnați administrativ, internați în colonii de muncă sau în clinici psihiatrice, deportați. Dintre acestea, au pierit în celule sau în lagăre de exterminare cam 300.000. Dacă așa stau lucrurile, prin ce a fost pacea mai bună decît războiul? Să facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
împiedica o tragedie. Scriitorul, în stilul său, s-a împotrivit vehement. Copii privilegiați ejaculau amenințări unul altuia în drum spre convoiul mașinilor de teren care îi așteptau. Camerele de luat vederi îi urmăreau pe băieți. Fiii. Tații vor fi întotdeauna condamnați. Ghiozdanul lui Robby atârna pe un umăr, cămașa scoasă din pantaloni și cravata în dungi gri-roșii desfăcută la gât: parodia unui om de afaceri. Robby se zgâia la Porsche și la bărbatul de pe locul șoferului. Robby îl privea întrebător, de parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și „comode” pentru oportuniștii viguroși și primitivi ai vremii. (Și pentru acest lucru, într-unul din interviurile date mai târziu, am afirmat că, într-un fel sau altul, noi, intelectualii de vârf, sub comuniști, eram „evreii acelei vremi”: victime judecate, condamnate dinainte, ținte ușoare - și necesare!, se pare, mai ales în stalinism, după ideologia stalinistă în care, în ciuda „progreselor societății și ale cetățenilor, lupta trebuia să se ascută”! De fapt - lucru ce se uită de mulți dintre cei care-au trăit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
între toate" unde "lupul va sta laolaltă cu mielul, iar leopardul se va culca lângă ied". Și unde, nu-i fie cu supărare lui Isaia, ei continuă să se mănânce ca mai înainte. Ruguri, ghetouri, torturi, veșmântul galben al celor condamnați să fie arși de vii: creștinătatea e un poncif, n-a făcut onoare doctrinei fondatorului său. Acestui "scandal" de care teologul îl exonerează pe Dumnezeul său, preferând să i-l impute unei creaturi lamentabil păcătoase, nu-i lipsește nimic pentru
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]