1,115,748 matches
-
pentru cei ce o fac. 2. dacă nu cumva ar trebui reînviat Gorici, sanitarul de pe vremea lui Moș Gogu, si seringă lui? (Doamne, fă o minune și pentru noi, păcatoșii! Poate ne-o mai veni mintea la cap!) 3. În condițiile recirculării, dacă a mai rămas ceva din mine, omul căzut din dumnezeire? Mda! Greu de răspuns, mai ales la ultima întrebare și mai ales când ,,oglinda retrovizoare a unui eu” (ca să amintim de AMURGUL ZEILOR... OLOGRAFI - Marian Barbu, Ed. SITECH
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
școlii unde am înscris copiii pentru anul în curs, care, aflând că suntem noi veniți, a convocat comitetul de părinți și în 24 de ore ne-a fost mobilata casă cu tot ceea ce avem nevoie, desigur lucruri uzate, dar în condiții bune. Acest om de mare suflet a făcut același lucru pentru mulți alți emigranți și are un loc aparte în inimile tuturor celor ce l-au cunoscut. În țară lucrasem că electrician ceea ce aici mi-a fost de mare ajutor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
orori. Gusturile nu se discută, daca nu frizează calitatea, morală, la auzul unor versuri triviale. țoapa totdeauna trebuie să iasă în evidență cu ceva. Când trebuie să vorbească în șoaptă, ridică tonul pentru a fi observată. Se îmbracă țipător, în condițiile în care trebuie să se ducă la o adunare, în care abundă ținutele sobre. Gesticulează agresiv în anturajul celor cu o conduită exemplara. Își dezvăluie intimitățile într-un mediu care impune discreție și bun simț. Este ahtiata după scandal, ignorând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spus produce Creșterea economică de care aveam nevoie. Patronii la fel se împrumuta în bancă lei plus bonuri valorice, ca să reia procesul de producție.! Și am ieșit astfel în nici un an de zile din criză financiaro-bugetară în cele mai bune condiții, devenind mai bogați, fiind liniștiți și fericiți, fără să mai fim stresați, si sa facem greve, mitinguri și demonstrații, dezvoltându-ne și mai mult din punct de vedere economic. Altfel spus această Metodă descoperită de noi este atat de inteligență
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sa facem greve, mitinguri și demonstrații, dezvoltându-ne și mai mult din punct de vedere economic. Altfel spus această Metodă descoperită de noi este atat de inteligență încât nu numai că ne scoată de Criză financiaro-bugetară în cele mai bune condiții, nu numai că ne face mai bogați, DAR FOLOSEȘTE CHIAR CRIZĂ FINANCIAROBUGETARĂ ÎN FAVOAREA NOASTRĂ CA SĂ NE DEZVOLTĂM. Transforma Criză financiaro-bugetară și economică în Mijloc, în resursă, în strategie de dezvoltare! De aceea spun cei din Biroul de Viitorologie de la București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sinele cel mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv? Nu-i orb, ci-ntrezărire în cealaltă parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea morții ce-acum lucrează-n mine. Să nu îl doară golul edenului purtat Renaște-ne din tine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pronunțat caracter tezist, imaginarul dialog ceresc, reprezintă pentru poet o reală provocare chiar din partea lui Eminescu. Fiindcă este un poem, mai ales, pentru inițiați, eseul analizat devenind un ghid util și necesar pentru toți cei care vor să-și depășească condiția primară. „Trăind în cercul vostru strâmt Norocul va petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece”. E „ceva amar, un fel de obida” afirmă Ibrăileanu, considerând sfârșitul Luceafărului de prisos din punct de vedere al logicii afective
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au luat apartamentul. Ea nu mai posedă aproape nimic. Cutremurul le-a distrus toată agoniseală.. „Acum nu mai am nimic”, spunea doamna Tânta. E posibil ca fiica marelui artist Zavaidoc, și ea o artistă celebra, să trăiască în astfel de condiții? „Acum trăiesc în condiții cum nici un câine nu ar trăi. Poate după moarte o fi mai bine!” spunea artista, fiica celui care pe drept cuvânt este primul rapsod al țării, care și-a servit țară prin cântecul sau, prin muzică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu mai posedă aproape nimic. Cutremurul le-a distrus toată agoniseală.. „Acum nu mai am nimic”, spunea doamna Tânta. E posibil ca fiica marelui artist Zavaidoc, și ea o artistă celebra, să trăiască în astfel de condiții? „Acum trăiesc în condiții cum nici un câine nu ar trăi. Poate după moarte o fi mai bine!” spunea artista, fiica celui care pe drept cuvânt este primul rapsod al țării, care și-a servit țară prin cântecul sau, prin muzică lui lăutăreasca, reprezentând sufletul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nota: "Basarabia n-are biblioteci, e vitregită de circulația cărților bune, în librării, chiar nu cunoaște nici frământările pe care capitala le simte în preajma fiecărui nou eveniment literar. Provincia - continuă el - își înjumătățește astfel, fie prin alterare, fie prin nefuncționare, condițiile sale de creație". În astfel de condiții, continuă Laurențiu Fulga, creatorii basarabeni pierd "sensul imediat al lucrurilor". Nu le rămâne decât "să se reculeagă " în ceea ce au mai apropiat. "Față de inaderența oficialităților la entuziasmul constructivismului tineresc, față de lipsa de propagandă
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
de circulația cărților bune, în librării, chiar nu cunoaște nici frământările pe care capitala le simte în preajma fiecărui nou eveniment literar. Provincia - continuă el - își înjumătățește astfel, fie prin alterare, fie prin nefuncționare, condițiile sale de creație". În astfel de condiții, continuă Laurențiu Fulga, creatorii basarabeni pierd "sensul imediat al lucrurilor". Nu le rămâne decât "să se reculeagă " în ceea ce au mai apropiat. "Față de inaderența oficialităților la entuziasmul constructivismului tineresc, față de lipsa de propagandă culturală, față de toate aceste prejudicii morale îndeosebi
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
sunt ușor de evaluat, pentru că avem în față un savant de secol XIX, comparabil cu B. P. Hasdeu în complexitatea operei. Nu și în influența asupra lumii culturale românești. Dezavantajul canonicului de la Blaj a fost faptul că a activat în condițiile politice limitate ale românilor din Transilvania de dinainte de Unire și că filologia ardeleană era receptată dincolo de Carpați prin prisma exagerărilor latiniste, combătute virulent de Titu Maiorescu. Dar Timotei Cipariu a trudit ca un benedictin la tezaurizarea patrimoniului cultural românesc de
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
șapte volume de jurnal), Constantin Mateescu se dovedește un maestru al îmbinării celor două planuri. Așternînd innumerabile "notații simple, adesea semnificative", e perfect avizat de circumstanța că "istoria se scrie din detalii". "Zbenguiala" celor din urmă, aparent fortuită, reprezintă o condiție a verosimilității documentare (evidentă finalitate a întreprinderii), căci ea are loc pe liniamentele unor direcții nu doar lăuntrice ci și exterioare, disciplinîndu-se "în mers". Zumzăitoare asemenea unui stup, cartea revelă totuși o ordine, o coerență a înregistrării și judecății, a
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
fermecătoare, spirituală, fremăta de viață, trăia în miezul vieții mondene notată cu atîta acribie de Claymoor.(...) Cu toată ușurătatea cu care și-a jucat destinul, mărturisesc jenat că o mai iubesc și astăzi". în felul acesta, prozatorul se predă fără condiții poeziei... Hotărît lucru, Constantin Mateescu aparține clasei de scriitori incompatibili atît cu regimul comunist cît și cu cel postdecembrist, spre tăioasă deosebire de "abilii" care le-au slujit pe ambele ori de opozanții de dată recentă, exempli gratia un foarte
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
zloată lângă lada lui plină cu apă de ploaie, în care oricâte săbii ar fi infipt, n-ar fi ținut, în nici un caz, de foame? în același timp, artiștii restituiau în Grande Salle de la lucrări ce, probabil, nu se supuneau condiției răsăritului de soare. Prestația bufonului, în schimb, da: un răsărit pe care poți să-l descoperi atunci când cerul e senin sau, dimpotrivă, să-l ratezi dacă afară e înnourat. Ca în free-music, în care fie poți să te regăsești pentru
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
posturi călduțe, la unul dintre partidele tradiționale. Într-o discuție pe care am purtat-o acum zece ani la București, cunoscutul istoric și analist politic polonez Adam Michnik a susținut ideea că vechea distincție stînga-dreapta nu mai este funcțională în condițiile unei lumi tot mai globalizate. Pentru a nu pierde contactul cu ceea ce se întîmplă în jur, guverne socialiste sînt obligate să facă radicale reforme economice, iar regimuri pretins ultraliberale se văd puse în situația să recurgă la politici sociale. În
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
gîndul că matematica face uz de un limbaj metaforic. Altfel spus, metafora nu e unealta exclusivă a literaților, nu e perla stilistică a unei retorici ce-și face din elocvența artistică (deci neștiințifică) un merit exclusiv, ci metafora este o condiție esențială a matematicii. Cu marea deosebire însă că acolo unde cuvintele se dovedesc neputincioase, acolo simbolurile sînt menite a prelua conținutul intuitiv al gîndirii noastre. Un artist ale cărui metafore nu ia niciodată chipul cuvîntului, cam așa s-ar putea
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
al gîndirii noastre. Un artist ale cărui metafore nu ia niciodată chipul cuvîntului, cam așa s-ar putea defini în zilele noastre matematicianul. Un alt amănunt este că efortul pe care ți-l cere cartea lui Solomom Marcus este prima condiție a înțelegerii ei. De aici și forța ei modelatoare, sau mai bine zis de aici putința de a-ți stîrni cele mai neașteptate asociații de idei. E o constatare de bun-simț că, parcurgînd o carte de popularizare a științei, asociațiile
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
începând bineînțeles cu George Enescu. Una dintre manifestările cele mai recente a avut loc la Palatul Béhague din Paris, sediu în prezent al Ambasadei României din capitala Franței și monument istoric ce dispune de propriul său teatru, aflat acum în condiții precare, pentru care Mariana Nicolesco se gândește să elaboreze un program de restaurare. Concertul i-a oferit Marianei Nicolesco ocazia nu numai de a prezenta publicului francez tinere voci de valoare ale României, dar și de a face cunoscute pagini
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
reviste glossy sau de unii dintre poeții douămiiști - s-a impus și în România termenul de autoficțiune. E drept, el e preluat mai ales pe filieră franceză și acoperă o producție literară vastă: autobiografii, narațiuni și poeme biografiste, asta în condițiile în care genurile prozastice românești nu au un echivalent pentru franțuzescul récit - noțiune-valiză pentru orice fel de proză căreia nu i se potrivește subtitlul Ťromanť. 69 al lui Ionuț Chiva, ca și O vară în Siam a Claudiei Golea, Cum
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
Sorin Lavric Plecat din țară în 1989 și stabilit în SUA, în Silicon Valley, Ovidiu Hurduzeu întrunește toate condițiile unui intelectual recalcitrant: este lucid, radical și incapabil de obediențe ideologice. În plus, pare un spirit ale cărui rezerve de amăgire în privința lumii în care trăim s-au epuizat de mult. Are ceva din optica sceptică ale unui om căruia
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
ci ca să mergem la bibliotecă. Este adevărat că în 1956 și 1957, cînd am însoțit formația Teatrului Național la Paris și Veneția, ori în 1962 și 1963, cînd am participat cu cineaști români la Festivalul de la Cannes, am voiajat în condiții civilizate. Însă după ieșirea din Ministerul Culturii, pe care o revendicasem prin două cereri de demisie, dar care s-a produs doar atunci cînd "șefii" au socotit că e cazul, și a avut caracterul unei "dări afară", am reintrat în
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
civilizate. Însă după ieșirea din Ministerul Culturii, pe care o revendicasem prin două cereri de demisie, dar care s-a produs doar atunci cînd "șefii" au socotit că e cazul, și a avut caracterul unei "dări afară", am reintrat în condiția obișnuită oricărui compatriot. Cu două circumstanțe agravante: una, legată de statutul meu de intelectual, suspectabil prin definiție, a doua, mult mai serioasă, ținînd de propria-mi biografie. Îngăduiți-mi, aici, o paranteză. În urmă cu circa trei ani am aflat
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Îmi sînt citate judecăți despre "falimentul agriculturii colectiviste și ritmul înalt de industrializare, care ia din ce ar trebui acordat nivelului de trai", despre metodele represive și lipsite de transparență ale conducerii. Între multe altele, "aș deplînge adesea în discuții condițiile cineaștilor din țara noastră, comparativ cu cele existente în Occident" și aș considera că "numai lipsa libertății de creație determină valoarea redusă a producției cinematografice românești" etc. Pe lîngă asemenea delațiuni, redate în limbajul de lemn al turnătorilor, dar care
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
ori congrese peste hotare. Solicitările repetate în vederea obținerii unui post la unul din lectoratele de limbă și literatură română mi-au fost refuzate sistematic. La fel și onorarea unor invitații. De la un moment dat înainte, datorită "dezghețului" survenit după 1964, condițiile de călătorie s-au ameliorat și am început să primesc viza de plecare, însă în mod aleatoriu, uneori da, alteori ba, fără să fie vreodată clar de ce. Oricum, prima mea bursă în străinătate, de două luni, oferită de DAAD, am
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]