7,879 matches
-
primelor, organizațiile ar fi recompensate În funcție de eficiență, de performanța În coordonarea proceselor de muncă și, prin obținerea unui raport competitiv preț/calitate, de satisfacția clienților. În al doilea caz, organizațiile operând În medii preponderent instituționale ar fi recompensate În măsura conformării la regulile și credințele social Împărtășite, indiferent de eficiența acestora În cadrul organizației. În primele cazuri, ar exista o tehnologie de producție justificată pe considerente de eficiență, În celelalte ar exista o tehnologie socială, justificată prin Înțelegerile Împărtășite Într-un anumit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai degrabă rezultatul socializării, Învățării, formării de deprinderi și obișnuițe și acumulării unui anumit tip de capital cultural În anumite condiții sociale ale dezvoltării individuale, dar și sociale. Meyer și Rowan (1991) folosesc conceptul de eficiență, opunându-l celui de conformare instituțională. În mediile tehnice, spun ei, organizațiile sunt recompensate În funcție de eficiența producerii bunului schimbat pe piață. Tehnologiile sunt, așadar, reificate, considerate date, rezultate ale legilor naturale. Cu cât tehnologiile sunt mai elaborate, cu atât crește incidența organizațiilor (capitalizând câștigurile realizate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
implicat În rețele de relații, ce prezintă astfel determinări mai degrabă structural-relaționale decât strict utilitariste, normative sau cognitive. Acțiunea implicată În relații se manifestă diferit În instanțe sociale diferite În funcție de modul de constituire a rețelelor de relații, chiar dacă presiunile de conformare reglatorii, normative sau cognitive sunt aceleași. În cele ce urmează vom introduce În analiza cooperării social-economice elemente structural-relaționale, pentru a dezvolta În ultimul capitol, un model teoretic integrativ. Un astfel de model acordă o mai mare importanță acțiunii sociale față de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de așteptări ce iau forma asigurării, În timp ce rețelele realizează același lucru consolidând Încrederea Între parteneri. Fiind generată de o instituție formală cu caracter general, asigurarea este impersonală și universală În raza de aplicare a instituției și, prin inducerea stimulentelor de conformare, determină patternuri predictibile de acțiune. Pe de altă parte, Încrederea este un substitut funcțional al asigurării, iar rețelele Îndeplinesc funcții similare instituțiilor, diferența constând În particularizarea și contextualizarea structurală a rețelelor. Încrederea este distribuită neomogen În rețelele sociale particulare (Mihăilescu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să interpreteze acțiunile celorlalți și o reflecție (socială - M.P.) a felului În care este structurată piața. (1996:658)” Ea poate fi Înțeleasă ca o „cunoaștere locală” (Geertz, 1983). O concepție asupra controlului legitimează raportul de forțe pe respectiva piață, producând conformare cognitivă la nivelul câmpului organizațional. Ea constă Într-o instituire a mediului la nivelul organizației prin care anumite grupuri preiau controlul organizației sub pretextul deținerii informației strategice pentru supraviețuire, dar difuzează la nivelul Întregii piețe instituind câmpul organizațional (actori și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Într-o fenomenologie a sociabilității, pe baza studiilor empirice realizate, D. Sandu concluzionează că „[...] relațiile, Încrederea generalizată și toleranța tind să acționeze segmentar, să Își structureze tipuri sociale specifice” (2003:127); aceasta dă substanță diferenței teoretice cu care operăm Între conformarea instituțională generalizată (În virtutea normelor, valorilor) ce generează așteptări și Încredere (În sensul de asigurare) și comportamentele pro-sociale derivate din implicarea În rețele de relații concrete. Sandu diferențiază astfel Între sociabilitatea interpersonală și sociabilitatea centrată pe instituții. Este de așteptat ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
situație), crearea unor concordanțe Între ceea ce a văzut, dobândit, admis și ceea ce se cere individului. Actul integrării nu poate fi realizat În totalitate dacă nu este precedat de o adaptare privită ca un proces pregătitor și anterior integrării. Adaptarea solicită conformare, acceptare, În timp ce integrarea presupune modificarea, Însușirea, asimilarea unor norme și valori. Adaptarea poate apărea ca un proces mai simplu, spontan, În timp ce integrarea este mai complexă, presupune o anumită pregătire și se realizează Într-un timp mai Îndelungat. Fără a exercita
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
din starea de izolare impusă În condițiile școlii speciale. Frecventarea școlilor din comunitate face ca tipul de socializare să se schimbe. În general, În actul socializării copilul Își pune În joc Întreaga personalitate, apelând la imitații, identificare, substituire, inhibiții, hotărâre, conformare etc. Socializarea are loc numai Într-un grup (familie, grupă de grădiniță, clasă școlară), care ajută copilul să-și rafineze conduitele și achizițiile, să-și creeze idealuri și aspirații ajustate În permanență la solicitările lui și ale mediului. Pentru elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prezintă dificultăți de Învățare, prin observarea și depistarea unor semnale sau conduite atipice În evoluția școlară și a comportamentului elevilor În diferite situații de Învățare: evoluție școlară sinuoasă a elevului (În salturi, cu stagnări sau cu regrese), dificultăți mari de conformare/răspuns adecvat la cerințele psihopedagogice ale școlii, prezența unor afecțiuni de natură medicală, hiperactivitate, slabă capacitate de concentrare a atenției, orientare confuză În spațiu și timp, incapacitatea de a urmări instrucțiunile orale, dificultăți În efectuarea unor gesturi/activități uzuale (prinde
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
asemănarea și discrepanța dintre aceasta și grupul de referință (reperul valoric, normativ al indivizilor), care poate coincide sau nu cu cel de apartenență. Este vorba aici nu atât de ceilalți membri ai grupului, cât de normele grupului. Tendința indivizilor de conformare la normele grupului acționează ca un factor important în schimbarea de atitudini: dacă sursa (și mesajul) sunt în discordanță cu valorile și normele grupului de referință, e puțin probabil ca persuasiunea să aibă loc. Schimbarea atitudinală e mai pronunțată când
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca și în tulburarea de anxietate generalizată. Atacurile de panică și fobiile sunt în mod simplu expresiile unei extreme vulnerabilități care le face pe femei să devină anxioase. Agorafobia poate fi un alt mod de exprimare a vulnerabilității și de conformare la un rol pasiv pentru femei. Această teorie populară și intrigantă nu a fost studiată considerabil în cercetările empirice. O perspectivă diferită referitoare la aceasta, este rolul fiecărui sex în procesul de socializare și influențarea felului cum bărbații și femeile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
schimbarea de la nivelul preferințelor sale de bază. Pearson adoptă o evaluare mai rezervată. În timp ce observă că există semne că implicarea economică modelează coalițiile politice și economice interne chineze conform normelor regimurilor economice internaționale, autoarea subliniază, de asemenea, că gradul de conformare a fost cel mai ridicat atunci când regimurile internaționale coincid cu interesele comerciale interne, astfel slăbind afirmația potrivit căreia implicarea are o influență socializatoare. În mod similar, Johnston și Evans notează că există foarte puțin cazuri, sau chiar nici unul, de instituții
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
realiste a schimbării, pentru exact aceleași condiții în cadrul cărora aceasta fusese formulată. Dacă ne aflăm într-o situație de non-regim, "în care nu există norme și proceduri acceptate sau în care excepțiile de la regulă sînt mai importante decît cazurile de conformare" (Keohane și Nye 1977: 20), atunci se poate emite o explicație specifică, în termeni de putere. În acest caz, asumpțiile realiste asupra politicii susțin în primul rînd că statele sînt cei mai importanți (și unitari sau coerenți) actori; în al
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
procesul de recompensare, dar și cel de pedepsire, întărește cele învățate prin expunere selectivă și modelare. Atât comportarea cât și manifestarea atitudinilor pot fi recompensate ori pedepsite de agenții socializării. Grupurile de similaritate, spre exemplu, au moduri variate ca să recompenseze conformarea și să pedepsească nonconformarea. O invitație la o petrecere a grupului poate fi o recompensă care aprobă o acțiune sau punct de vedere ce corespunde modelului grupului. Invers, aceste grupuri pot fi foarte aspre în pedepsirea nonconformării cu regulile sale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nefamiliară, birocrații încearcă adesea s-o adapteze la una pentru care au instrucțiuni. Această tendință de a "forța" situațiile pentru a se potrivi instrucțiunilor, de a le înghesui într-un pat al lui Procust, în parte rezultă din înclinația spre conformare care se manifestă în grupuri și organizații. Astfel, deși organizațiile birocratice pot fi raționale și eficiente în rezolvarea situațiilor familiare, ele adesea nu se adaptează bine la schimbare. Situațiile noi cer moduri noi de rezolvare a pro-blemelor, dar vechile moduri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tind să respingă această motivație deoarece aceasta ignoră originile sociale ale devianței și, implicit, normele ce guvernează viața socială. Pentru a putea explica sociologic formele de comportament dezaprobate social, trebuie mai întâi să prezentăm termenul polar de referință al devianței, conformarea. În sociologie, termenul conformare definește atașamentul la normele sociale și valorile culturale. Reprezentând, într-o anumită măsură, o "imitație" voluntară a modurilor prevalente de acțiune socială, conformarea nu este numai o proprietate a comportamentului individual, ci și a celui social
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
motivație deoarece aceasta ignoră originile sociale ale devianței și, implicit, normele ce guvernează viața socială. Pentru a putea explica sociologic formele de comportament dezaprobate social, trebuie mai întâi să prezentăm termenul polar de referință al devianței, conformarea. În sociologie, termenul conformare definește atașamentul la normele sociale și valorile culturale. Reprezentând, într-o anumită măsură, o "imitație" voluntară a modurilor prevalente de acțiune socială, conformarea nu este numai o proprietate a comportamentului individual, ci și a celui social, facilitând ordinea și stabilitatea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dezaprobate social, trebuie mai întâi să prezentăm termenul polar de referință al devianței, conformarea. În sociologie, termenul conformare definește atașamentul la normele sociale și valorile culturale. Reprezentând, într-o anumită măsură, o "imitație" voluntară a modurilor prevalente de acțiune socială, conformarea nu este numai o proprietate a comportamentului individual, ci și a celui social, facilitând ordinea și stabilitatea societății în ansamblul său sau a unui grup particular. Subliniem că conformarea se deosebește de conformism, care constă în acceptarea mecanică a unor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
anumită măsură, o "imitație" voluntară a modurilor prevalente de acțiune socială, conformarea nu este numai o proprietate a comportamentului individual, ci și a celui social, facilitând ordinea și stabilitatea societății în ansamblul său sau a unui grup particular. Subliniem că conformarea se deosebește de conformism, care constă în acceptarea mecanică a unor obiceiuri și comportamente împotriva propriilor convingeri ale individului. Nonconformarea sau devianța apare atunci când normele nu sunt respectate. Atunci, putem afirma că devianța se referă la comportamentele sau trăsăturile care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inovatoare sau revoluționare. În acest al doilea sens, devianța constituie o încercare de a face lucrurile altfel decât în mod tradițional sau a schimba ordinea socială recunoscută. Putem spune, în ideea celor arătate, că funcționarea societății este o mixtură între conformare și devianță, astfel că amândouă pot să ajute la prezervarea stabilității sociale și, în egală măsură, la dezvoltarea acesteia. 7.1. Relativitatea devianței În contextul acestei probleme vom răspunde la cea de a doua întrebare: De ce un comportament este considerat
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ele există cât decât, sunt un răspuns la condițiile sociale cum ar fi șomajul, sărăcia și inegalitatea. Astfel, ultima cauză a comportamentului deviant se găsește în aceste condiții. Teoria prețuirii de sine. Această teorie sugerează că oamenii aleg devianța sau conformarea depinzând care din acestea va spori prețuirea și considerația de sine. (Kaplan și alții, 1986). Pentru cei mai mulți oameni prețuirea de sine este sporită și susținută prin conformare. Părinții, profesorii, rudele, vecinii și colegii noștri ne recompensează, formal și informal, pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
condiții. Teoria prețuirii de sine. Această teorie sugerează că oamenii aleg devianța sau conformarea depinzând care din acestea va spori prețuirea și considerația de sine. (Kaplan și alții, 1986). Pentru cei mai mulți oameni prețuirea de sine este sporită și susținută prin conformare. Părinții, profesorii, rudele, vecinii și colegii noștri ne recompensează, formal și informal, pentru ce facem și cum ne comportăm în raport cu așteptările lor față de noi. Dar unii oameni nu primesc ase-menea recompense. Cei care nu obțin recompense pentru eforturile lor în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nu obțin recompense pentru eforturile lor în școală sau în sport (aici poate le lipsește abilitatea necesară) și oamenii care nu primesc recompense acasă (deoarece poate părinții lor îi neglijează sau se comportă abuziv față de ei) nu vor descoperi recompensa conformării. Pentru acești oameni, devianța devine o alternativă atractivă în căutarea unui feedback pozitiv. Dacă apare o oportunitate de manifestare deviantă, aceștia mult mai probabil o aleg decât cineva a cărei prețuire de sine este sporită prin conformare. Această teorie poate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vor descoperi recompensa conformării. Pentru acești oameni, devianța devine o alternativă atractivă în căutarea unui feedback pozitiv. Dacă apare o oportunitate de manifestare deviantă, aceștia mult mai probabil o aleg decât cineva a cărei prețuire de sine este sporită prin conformare. Această teorie poate explica într-o anumită măsură de ce unii oameni aleg grupuri de prieteni devianți și de ce alții nu fac acest lucru. Teoria prețuirii de sine crește rolul individului în opțiunea sa de a fi sau nu deviant. Teoria
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
îl văd ca fiind represiv. Instituțiile familiei, religiei, educației și guvernării, care concură la socializarea indivizilor, se prezintă acestora ca având o consistență morală bine definită. Sub impactul acțiunii acestor instituții, oamenii ajung să se evalueze ei înșiși în termenii conformării cu așteptările culturale. Ei dobândesc plăcerea psihologică de a realiza lucrurile "drept" și experimentează vinovăția când ei violează normele sociale. În acest fel, controlul social devine autocontrol și datorită acestui lucru în multe circumstanțe oamenii se conformează așteptărilor sociale deoarece
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]