11,716 matches
-
dărîmat, iar pe vechea lui temelie se dă frîu liber apelor. Cei ce trăiesc în sat, bătrîni și tineri, sînt somați să-și părăsească locuințele și să plece la oraș, unde îi așteaptă o altfel de viață, cu obiceiuri și "conforturi" pe care nu le înțeleg și nici nu le doresc. Însă drama lor nu este pur și simplu una a strămutării, căci Rasputin nu construiește un personaj colectiv al țăranilor care-și pierd matca firească, ci mai degrabă o dramă
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
Stockholm trăiește simultan, datorită acestor proiecții facilitate de vise în diverse vîrste, trecutul și prezentul. Pentru ea timpul nu curge inexorabil înainte, ci se contorsionează în reflecție, introspecție și auto-descoperire. Dar o descoperire care nu aduce nimic bun, nu oferă confort spiritual, ci dimpotrivă, o uriașă neliniște și chiar o înstrăinare de sine. Alunecînd, prin vis și amintire, în vîrsta copilăriei sau a primei tinereți, femeia se rătăcește de sine, de cea care locuiește prezentul. Fără să vrea, eroina caută această
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
reacționează și mulți dintre scriitori la ideea de revizuire critică. Gheorghe Grigurcu li se înfățișează ca o apocaliptică femeie de serviciu, care vine cu un măturoi într-o mână și cu o găleată zdrăngănitoare în cealaltă să le strice lor confortul. Exercițiul critic ca polemică Textele pe tema revizuirii au fost scrise în circumstanțe diferite și publicate în reviste diferite. Ele s-au amestecat în conștiința cititorilor cu texte de altă natură semnate de Gheorghe Grigurcu în aproape toate publicațiile de după
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
sunt o raritate, o mînă de cunoscători răsfățați de ofertă și atît. Administrația teatrului a înlesnit traducerea la cască a spectacolelor. Se pare că nici această inițiativă nu convinge suficient. Totodată, existența cotidiană e departe de a favoriza starea de confort interior, acel ceremonial mental care să ne permită dispoziția adecvată ieșirii din casă și îmbrățișarea ideilor dezvoltate pe scîndurile scenei. Epuizați de minimum două slujbe prestate pentru supraviețuire, oamenii se adună în apartamentele-dormitoare unde în cel mai bun caz cinează
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
se insinuează pe nesimțite, fără ca satira să-și slăbească vigoarea, ci dimpotrivă, dobîndește accente de cruzime. Bărbatul pleacă în plină euforie a noii sale identități civile, femeia rămîne la discreția brutal-senzuală a pețitorilor orgiatici. Bunurile la care rîvniseră cîndva, ispita confortului ce-i mînase spre "aventura" conjugală lasă loc doar femeii, abia acum pe deplin solitară și confuză. Gogol nu are verbul ambiguizat de reziduuri romantice. Nici un sentiment, în afara plictisului, al vidului cînd nu este al avidității. Servitorul Stepan (Orban Atilla
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
acea imaginație care, în cuvintele unui moralist francez, "transformă neantul într-un munte"; ea necesită un surplus de energie și acel dar ceresc, acea sublimă generozitate, care, singură, îți dă posibilitatea să nu-ți precupețești eforturile pentru bunăstarea, mulțumirea și confortul celuilalt. ( Bineînțeles că e de preferat ca acest "celălalt" să nu fie un fiștecine, un terchea-berchea. Se cuvine ca el să merite eforturile tale, să fie în stare să-ți ofere, la rîndu-i, niște compensații, niște mici satisfacții care să
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
membri ai Programului în casa unei familii bogate. Casa era construită în mijlocul unei păduri sălbatice. Prin pereții de sticlă se vedeau copacii, poienele, pădurea. Așa ceva nu mai întâlnisem. Să locuiești în mijlocul unei păduri, ca un om sălbatic, bucurându-te de confortul casnic cel mai sofisticat. Probabil că și asta declanșase în mine un resort ascuns... Fapt e că târziu de tot, noaptea, după cină, mă strecurasem singur afară, într-un fel de poiană-grădină, căutând un loc mai ferit, să nu fiu
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
am putea uita că unii din corifeii sus-numiți ai ideologizării au sucit mințile multor promoții de studenți, că au rămas, vorba frumoasă a basmului, "pînă la adînci bătrîneți", la catedre universitare, că s-au bucurat nu numai de condiții de confort personal, ci și de măgulitoare poziții în viața culturală? Unul din ei a trecut cu arme și bagaje în tabăra putrefactului Occident, după ce se străduise a-și șterge amplul trecut propagandistic, așa cum fac anumiți indivizi cu amprentele lor de pe clanțele
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
ne eliberăm de câteva complexe agresive, redobândind ceva din spiritul comunitar; să ne permitem o excursie la un muzeu din oraș, vizitându-ne pe noi înșine ca orice turist; să fim atenți cu fondurile publice, spre a beneficia de un confort pentru care plătim. Să dobândim sensul concret, determinat al vieții noastre. Aceștia sunt banii reali. Ei înseamnă întotdeauna atitudini. Nu e nevoie să fii prea perspicace pentru a observa că de fapt acestea sunt cele care ne influențează viața și
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
mici aranjamente temporare cu oboseala. Odihna adevărată e în fapt cea care te eliberează de propriile energii, pregătindu-te numai în subsidiar pentru repaus. Acesta, precum în fizică, reprezintă un moment particular al mișcării. Voluntariatul, singur, dă o apreciere realistă confortului. Confortul occidental înseamnă nu nemișcare ghiftuită, ci prospețimea efortului. Contrar clișeelor, nici cel oriental nu înseamnă altceva. 10. Potrivit unor speculații etologice, absența provocărilor majore în condițiile de abundență, suprasecurizare și aplatizare reacțională ale vieții contemporane determină o scădere drastică
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
aranjamente temporare cu oboseala. Odihna adevărată e în fapt cea care te eliberează de propriile energii, pregătindu-te numai în subsidiar pentru repaus. Acesta, precum în fizică, reprezintă un moment particular al mișcării. Voluntariatul, singur, dă o apreciere realistă confortului. Confortul occidental înseamnă nu nemișcare ghiftuită, ci prospețimea efortului. Contrar clișeelor, nici cel oriental nu înseamnă altceva. 10. Potrivit unor speculații etologice, absența provocărilor majore în condițiile de abundență, suprasecurizare și aplatizare reacțională ale vieții contemporane determină o scădere drastică a
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
de idei din Europa Occidentală. Din corpul mare al generațiilor care au devenit active în deceniul șapte, se selectează spontan toate palierele existenței artistice: unii pictori rămîn credincioși zonei neutre a expresiei, în care își asigură un anumit gen de confort tocmai din pricina absenței atitudinilor tranșante, alții constituie materialul de manevră al noilor proiecte oficiale, în vreme ce o categorie mai restrînsă, dar foarte puternic motivată moral și estetic, descoperă spațiul experimental și îmbină, distribuind accentele în așa fel încît echilibrul să rămînă
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
atractiv, iar el face cruce speriat simțind că nu poate ține piept unei asemenea situații. Într-un cuvânt, Johnny Răducanu e un singuratic. De geniu. Ce face el acolo, în cămăruța lui de la etajul 7 al unui bloc de garsoniere confort I din Bd. Banu Manta, de nu-l reclamă nici un vecin, ține probabil de miracol. Pentru că el deranjează, de dimineață până seara, bunăstarea blocului. Odată urcând la etajul 7 cu un lift nesigur mai ales între etaje, cineva care locuia
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
de romane îl situa în chiar centrul creației beletristice. Tânărul își întemeiază o familie, pe temeiul afecțiunii și afinității, devine părinte și-și petrece vacanțele studioase la Miorcani, moșia părintească din nordul Moldovei, unde află tihnă și mediul ideal de confort spiritual, pentru scris. Este un intelectual nu numai prin înzestrare genetică, dar și printr-o neobosită muncă de informare, acea lărgire a cercurilor ca într-o îndrăgită poezie a lui Rilke, din care, de altfel, Dinu Pillat a și tradus
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
o intempestivă inaderență. Ecourile reacției alergice de atunci au rămas până și în versuri. Iată, ca exemplu, poemul La Londra, elogiu ironic, intenționat pueril al modului de viață londonez: " La Londra, domnilor, ce aer/ ce spleen, ce străzi și ce confort/ ce lume bună, ce metrouri/ ce mirodenii din import!// portarii toți știu să se poarte/ nu vezi o scamă pe peron/ nu vezi un câine fără zgardă/ nu vezi un domn fără baston." Această caracterizare se potrivește însă perfect chiar
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
nu vezi un domn fără baston." Această caracterizare se potrivește însă perfect chiar poeziei lui Matei Vișniec. Am putea-o folosi ca pe o caracterizare critică ludică: " În textele lui Vișniec, domnilor, ce aer/ ce spleen, ce străzi și ce confort/ ce lume bună, ce metrouri/ ce mirodenii din import!// portarii toți știu să se poarte/ nu vezi o scamă pe peron/ nu vezi un câine fără zgardă/ nu vezi un domn fără baston." Sugestia de eleganță a poemelor este dată
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
de material documentar, de la cunoscutele fișe din cataloagele tradiționale, la dicționare de toate felurile, bibliografii și pînă la resursele electronice (internet, cataloage electronice). Redactînd textul pe ciornă stabilim publicul-țintă și felurile în care îl putem motiva (apelînd la dorința de confort, de fericire, de independență, de putere, de prietenie, de recunoaștere, de siguranță, la curiozitate, grija pentru alții, etc.). Învățăm cum să tratăm un public ostil, indiferent sau entuziast, cu alte cuvinte, cum să ne adaptăm lui, să-i reținem atenția
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
în metabolismul creației. Din corpul mare al generațiilor care au devenit active, de exemplu, în deceniul șapte, se selectează spontan toate palierele existenței artistice: unii pictori rămîn credincioși zonei neutre a expresiei, în care își asigură un anumit gen de confort tocmai din pricina absenței atitudinilor tranșante, alții constituie materialul de manevră al noilor proiecte oficiale, în vreme ce o categorie mai restrînsă, dar foarte puternic motivată moral și estetic, descoperă spațiul experimental și îmbină, distribuind accentele în așa fel încît echilibrul să rămînă
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
nerecunoscut. *** Mi-e dor de "iarna" aceea de demult, pictată de Craiu: om și cal, în același pas, prin zăpada proaspătă, grea, purificatoare. Eterna zăpadă a pămîntului românesc. *** Alintării lui Arthur Rimbaud: "Mi-e teamă de iarnă pentru că e anotimpul confortului", i-aș putea juxtapune propria-mi alintătură: " Nu mi-e teamă de iarnă pentru că e anotimpul disconfortului". De parcă aș vorbi în idiomul nostru, al obișnuiților cu disconfortul. De parcă ivirea unei ierni confortabile din toate punctele de vedere ne-ar lua
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
precaritate și, în ciuda acestei împrejurări, te simți iremediabil precar din pricina fatum-ului tău. * Evident, boala dezaprobă eul. Însă o poate face cu atîta iscusință, încît să-l flateze. * Vechiul adagiu: "există bolnavi iar nu boli" constituie lirismul funciar al medicinii. * Confortul trebuitor inteligenței pentru a-și păstra integritatea, începînd cu acea tihnă grecească a anticilor (otium graecum). * Tușa energică de care ai nevoie spre-a da expresie convingătoare pînă și lipsei de energie pe care o mărturisești. * Acea gelozie a mediei
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
privește epoca mai dincoace. Deja telefonul a dat o lovitură grea corespondenței. Deceniile din urmă, cînd aproape fiecare familie poseda un astfel de instrument de comunicare, nici prea scump, pînă deunăzi, n-aveau cum să fie favorabile înfloririi genului epistolar. Confortul convorbirii telefonice duce la rărirea scrisorilor. Noi citim și scriem din ce în ce mai puțin. De cîțiva ani, poșta electronică (e-mail-ul) a pus capac genului epistolar. Gata, nu mai scriem scrisori adevărate, ci surogate electronice, de cîteva rînduri și care nici nu se
Specii pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16549_a_17874]
-
lor. Mesajul lui Iona, "E invers. Totul e invers!" și "Răzbim noi cumva la lumină!", a devenit mesajul civic al intelectualilor de mare performanță, care, la rândul lor, și-au pus în pericol carierele, s-au smuls din ispita și confortul și siguranța formulelor de-a gata ale literaturii comuniste, s-au despărțit de drum, spărgând burțile ideologice ale epocii, uneori cu prețul propriilor burți, și și-au individualizat căutările ca vis de lumină. Criteriul moral al generației șaizeci este refuzul
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
simplă, reconfortantă. Tot sub semnul lipsei de pretenții stă și subiectul: o familie de elvețieni în vîrstă e nevoită să-și părăsească apartamentul devenit prea scump și să se mute într-o țară mai ieftină, Spania. El, Vincent, tînjește după confortul elvețian, nu înțelege nimic din solara Spanie, nu poate și nici nu vrea să se adapteze. Ea, Florence, pare că își regăsește în noua țară o viață pe care a ignorat-o ani de zile, viața de scriitoare. Ea e
Din liniștita Elveție by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16591_a_17916]
-
Merită să menționez aici o dată în plus cele mai interesante cărți apărute în ultimul timp care au avut pe copertă numele a doi poeți: Mircea Ivănescu și Rodica Braga - Commentarius perpetuus 2 (Editura Imago), Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu - Confort 2 îmbunătățit (Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate) și Robert Șerban cu Dan Mircea Cipariu - Timișoara în trei prieteni (Editura Brumar). Și pentru că am menționat deja Editura Brumar, îmi exprim din nou admirația pentru munca timișorenilor Adrian Bodnaru și Dan Ursachi
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
apa curentă), cu ceilalți, nu duce - ceea ce ar fi anulat meritul romanului - la o contrapunere schematică, cu o concluzie univocă, dimpotrivă, face ca ambele stiluri de viață să-și arate limitele, capcanele, chiar ridicolul. În condițiile-limită în care ajung, împătimiții confortului și idealului modern de existență ajung să apeleze la ajutorul disprețuitelor gazde (considerate o adunătură de dezaxați, de primitivi, și nu fără dreptate, de cabotini, imitatori ai eroilor de filme western), dar și să măsoare cu alt metru propriile realizări
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]