2,314 matches
-
este chel. Din moment ce nu există nici un obiect care să fie regele actual al Franței, înseamnă că propoziția "Regele actual al Franței există" este falsă și, la rândul ei, propoziția "Regele actual al Franței este chel" este falsă, din moment ce este o conjuncție în care intervine o propoziție falsă 193. Observăm cum rezolvă Russell problema descripțiilor hotărâte care în aparență, datorită formei lor, denotă ceva. Dacă sunt luate izolat acestea nu pot fi eliminate, acest lucru se poate face incluzându-le în propoziții
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
abstractizarea. “Evoluția limbajului de-a lungul mileniilor a fost solidară cu dezvoltarea gândirii, în mare, categoriile limbajului corespund categoriilor intelectului. Substantivele indică în special substanțe, adjectivele și numeralele vizează peoprietăți, verbele se referă la fenomene și activități, iar prepozițiile și conjuncțiile desemnează relații. Totuși gramatica - logica vorbirii - nu e atât de strict cum e aceea a gândirii. Limba a evoluat în sensul favorizării comunicării dintre oameni și mai puțin în sensul elucidării adevărului”. Limbajul reprezintă modul în care limba este asimilată
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Competențe specifice la nivelul morfologic - sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexical; - sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învățate; - sesizarea abaterilor de la normele gramaticale Conținuturi asociate a) Clase lexico-gramaticalesubstantive, pronume, numeral, articol, adjectiv, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție - și categoriile lor gramaticale (folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire învățate b) Acordul gramatical - utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții; - sesizarea organizării morfologice și sintactice a textelor citite (nonliterare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și propoziția secundară; fraza; - înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; - utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație; elemente de relație în frază (conjuncțiile simple și compuse); coordonarea (copulativă și prin juxtapunere) și subordonarea; - părți de propoziție: predicatul (verbal și nominal), subiectul (exprimat și neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană și număr; atributul, complementul; - organizarea propoziției și a frazei; - semnele de punctuație (punctul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau grupul de cuvinte, propoziția sau fraza. Exemple: alcătuirea unor propoziții în care adverbul predicativ să aibă funcție sau să fie incident; scrierea unor propoziții în care un cuvânt dat să îndeplinească toate funcțiile posibile, să alcătuiască fraze în care conjuncția „dacă” să introducă o subiectivă și o completivă directă etc. Exercițiile de exemplificare sunt frecvent utilizate în orele de limba română, adeseori stereotipe, urmărind mai ales corectitudinea gramaticală și mai puțin expresivitatea, variația, depășirea orizonrului proxim în exemplele elevilor. Pentru că
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sinonimele expresiilor: de florile mărului, la urma urmelor, își luă inima în dinți. 2. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele: vârf, broasca, foc să fie utilizate cu sensuri diferite de cele din context. 3. Identifică în text un substantiv și o conjuncție folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele a trei substantive din text care denumesc ființe. 5. Desparte în silabe cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: nuiaua, logodnicele, înlănțuită
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
hepatică, acesta este dificil de diferențiat de nodulii displazici sau de parenchimul hepatic fibrotic din vecinătatate doar pe baza acestor secvențe [13-15]. De aceea, secvențele de difuzie trebuiesc integrate în protocolul complet de examinare al ficatului și trebuiesc interpretate în conjuncție cu imaginile T1 și T2 și cu examenul dinamic cu contrast [9]. Achizițiile dinamice după administrarea intravenoasa a agenților de contrast permit o mai bună detecție și caracterizare a CHC. Agenții de contrast extracelulari - chelații de Gadolinium (Gd) - difuzează rapid
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
fratelui meu, mașina") în care locutorul desparte tema/temele frazei sale. În general, locutorul nu utilizează o sintaxă elaborată, bazată pe subordonare (sau hipotaxă); el preferă să recurgă la juxtapunerea frazelor (parataxă), fără o explicitare a legăturilor dintre ele prin conjuncții de coordonare sau de subordonare cu sens precis. Este și cazul acestui dialog între scriitorul Georges Simenon și Bernard Pivot în emisiunea televizată "Apostrophes": B.P.: Dar într-o zi povestiți această scenă G.S. Într-o zi ea ne-a găsit
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru ca în cele din urmă să elaboreze, împreună cu cercetătoarea germană Elisabeth Piirainen, o metodologie culturalistă de analiză a expresiilor idiomatice. În U.R.S.S., dimensiunea culturală a expresiilor idiomatice începuse să fie abordată încă de la sfârșitul deceniului opt, ca urmare a conjuncției dintre frazeologia "clasică" și cercetările de semiotică a culturii ale Școlii de la Tartu. Ceea ce aduce nou tandemul Dobrovol'skij-Piirainen în raport cu acestea este o fundamentare pe baze cognitiviste a cercetării, manifestată prin recursul la teoria modelelor cognitive (TCM) și la teoria
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
între filologi români și germani. Actele colocviului de la Cluj-Napoca 24-26 mai 2002/ Deutsche und rumänische Philologen in der Begegnung. Akten des gleichnamigen Kolloquiums in Cluj-Napoca vom 24.-26. Mai 2002, Clusium, Cluj-Napoca, pp. 66-78. Borcilă, Mircea, "Blaga și Coșeriu. O conjuncție pentru eternitate", în Caietele "Lucian Blaga", Societatea Culturală "Lucian Blaga". Zilele "Lucian Blaga", ediția a XIII-a, 12-13 mai 2003, pp. 5-6. Borcilă, Mircea, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16, nr. 1-3, 2006, pp. 43-49
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Întâlniri între filologi români și germani. Actele colocviului de la Cluj-Napoca 24-26 mai 2002/ Deutsche und rumänische Philologen in der Begegnung. Akten des gleichnamigen Kolloquiums in Cluj-Napoca vom 24.-26. Mai 2002, Clusium, Cluj-Napoca, pp. 66-78. Idem, "Blaga și Coșeriu. O conjuncție pentru eternitate", în Caietele "Lucian Blaga", Societatea Culturală "Lucian Blaga", Zilele "Lucian Blaga", ediția a XIII-a, 12-13 mai 2003, pp. 5-6. 176 V. în acest sens Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. Carmen Vlad
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1996, pp. 28-39. Idem, "Dualitatea metaforicului și principiul poetic", în Mircea Borcilă (ed.), Eonul Blaga. Întâiul veac, Albatros, București, 1997, pp. 263-283. Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii". Idem, "Blaga și Coșeriu. O conjuncție pentru eternitate". 179 Idem, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei". 180 Rodica Marian, "Lumile" Luceafărului, Remus, Cluj-Napoca, 1999. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Clusium, Cluj-Napoca, 2001. Lolita Zagaevschi Cornelius, Zagaevschi Cornelius, Lolita, Funcțiile metaforice în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dinți din față”, de M. Sorescu); Poate fi corelat (uneori) cu: 1. un anumit eveniment din viața scriitorului („Pădurea spânzuraților”, de L. Rebreanu); 2. preocupările, afinitățile (etc.) autorului („Niște țărani”, de Dinu Săraru); (uneori) titlul poate fi: a. dublat (prin conjuncția „sau”, „ori” etc. : „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi - Vodă”, de Mihail Sadoveanu; „Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică”, de N. Filimon); b. susținut: 1. de un subtitlu; 2. de o explicație ce începe cu „în care este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
într-un anumit context istoric. Limitele libertății umane nu pot ieși din dimensiunea istorică a realului, a actualului, căci am asista astfel la o încălcare a planurilor. Libertatea umană este redusă la sfera actualului, a legităților terestre, neputând intra în conjuncție cu libertatea lui Dumnezeu. Parafrazând titlul unei lucrări memorialistice a lui Victor Ioan Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, putem afirma că libertatea este un alter divin, consubstanțial ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
altul, reprezentat de scolastica medievală. Al treilea moment corespunde constituirii fizice moderne de Galilei și Descartes care au corectat erorile aristotelice, continuând intenția lui Toma d'Aquino referitoare la valoarea rațiunii ca mijloc de acces spre adevăr. Ca urmare a conjuncției între gândirea empiristă și rigoarea iconoclastă a raționalismului apare pozitivismul. Istoricismul și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind o notă specifică demersurilor analitice, structurale, stilistice în conjuncție cu cele sintetice, spirituale. Demersul domnului Mihail Diaconescu capătă contur în măsura în care categoria fundamentală și indefinisabilă a frumosului pe care se fundează estetica Ortodoxiei se subsumează acestor ipostaze specifice: frumosul divin, frumusețea lumii (în care autorul discută viziunea pancosmică și pancalică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de creație, în conjuncție deplină cu tradiția patristică. Această parte se vrea a fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a semnificațiilor frumosului în ipostazele variate ale artei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că substantivul pe care îl substituie este pe deplin cunoscut de elevi; redați relațiile cauză-efect într-o formă cât mai simplă; evitați elementele de legătură mai rar utilizate (de exemplu: cu toate acestea, drept urmare, în ciuda faptului că etc.) și folosiți conjuncții simple; reduceți la minimum expresiile ce conțin condiționalul și care influențează sensul unei propoziții (de exemplu: presupunând că, gândindu ne că, cu condiția să etc.); dacă un cuvânt dificil nu poate fi evitat, includeți o scurtă explicație între paranteze, dar
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și transformările prin care a ajuns ideea echilibrului reflectiv la Rawls și cum se folosește White de procedeul extinderii pragmatice a tezei Duhem- Quine. Teza holistă spune că "nici o ipoteză nu poate fi tratată în mod izolat, ci doar în conjuncție cu alte ipoteze, în ansambluri teoretice sau unități corporative", ceea ce este valabil și pentru judecățile morale. Analiza permite mai buna situare a teoriei lui Rawls în raport cu paradigma holistă din științele sociale; în special criticii comunitariști i-au imputat lui Rawls
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unul, recunoaște în mod implicit acuratețea unui întreg ansamblu de teorii (ensemble de théories)"42. În esență, Duhem consideră că un fizician care desfășoară sau descrie un experiment, acceptă în mod implicit acuratețea unui ansamblu de teorii, constituit dintr-o conjuncție de enunțuri 43. Astfel, Duhem subliniază faptul că un fizician nu deduce niciodată o predicție a unui fenomen dintr-o propoziție izolată. Așadar, dacă fenomenul anticipat nu se produce, atunci trebuie examinată întreaga conjuncție de enunțuri care constituie ansamblul de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ansamblu de teorii, constituit dintr-o conjuncție de enunțuri 43. Astfel, Duhem subliniază faptul că un fizician nu deduce niciodată o predicție a unui fenomen dintr-o propoziție izolată. Așadar, dacă fenomenul anticipat nu se produce, atunci trebuie examinată întreaga conjuncție de enunțuri care constituie ansamblul de teorii admise de fizician. Teza lui Duhem are așadar un caracter holist. Experimentul nu poate infirma o propoziție izolată, ci poate doar să arate că "printre propozițiile utilizate pentru a prezice fenomenul și a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
propozițiile utilizate pentru a prezice fenomenul și a determina dacă se va produce, există cel puțin o eroare; însă unde se află această eroare este tocmai ceea ce el nu ne spune"44. Duhem adaugă că, atunci când o întreagă teorie sau conjuncție de enunțuri este confruntată cu ceea ce Willard Van Orman Quine avea să denumească ulterior "experiență recalcitrantă"45 (recalcitrant experience), fizicianul nu are nici un principiu absolut care să îi indice cum să revizuiască conjuncția. În unele cazuri, fizicianul poate să își
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
adaugă că, atunci când o întreagă teorie sau conjuncție de enunțuri este confruntată cu ceea ce Willard Van Orman Quine avea să denumească ulterior "experiență recalcitrantă"45 (recalcitrant experience), fizicianul nu are nici un principiu absolut care să îi indice cum să revizuiască conjuncția. În unele cazuri, fizicianul poate să își păstreze conjuncția de enunțuri cu valoare ipotetică, prin adăugarea unor precizări suplimentare. În alte cazuri, enunțurile suplimentare pot crește gradul de complexitate al unui ansamblu de teorii într-o asemenea măsură, încât fizicianul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
enunțuri este confruntată cu ceea ce Willard Van Orman Quine avea să denumească ulterior "experiență recalcitrantă"45 (recalcitrant experience), fizicianul nu are nici un principiu absolut care să îi indice cum să revizuiască conjuncția. În unele cazuri, fizicianul poate să își păstreze conjuncția de enunțuri cu valoare ipotetică, prin adăugarea unor precizări suplimentare. În alte cazuri, enunțurile suplimentare pot crește gradul de complexitate al unui ansamblu de teorii într-o asemenea măsură, încât fizicianul poate decide să modifice sau chiar să renunțe la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
lui filosofică a păstrat "vestigii" ale raționalismului, consideră White. Însă, în măsura în care Duhem a apelat la "temeiuri pe care rațiunea nu le cunoaște", el a recurs la considerații care au de-a face, în ultimă instanță, cu eleganța sau simplitatea unei conjuncții de enunțuri. White arată că perspectiva lui Duhem referitoare la ansamblurile teoretice a fost etichetată ulterior ca "holistă sau corporatistă"47. În plus, o analiză evoluționistă a schimbării conceptuale, realizată într-o manieră similară modelului propus de Stephen Toulmin 48
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]