2,206 matches
-
stare" face referire la trei principii lupasciene actualizarea A, potențializarea P și terțul inclus T subiacente "principiului antagonismului". Pe plan formal, e și non-e au astfel trei indici: A, P și T, ceea ce îi permite lui Lupasco să-și definească "conjuncțiile contradicționale" sau cuante logice, intro-ducînd șase termeni logici indexați: actualizarea lui e este asociată cu potențializarea lui non-e, actualizarea lui non-e este asociată cu potențializarea lui e, iar terțul inclus al lui e este, în același timp, terțul inclus al
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
intro-ducînd șase termeni logici indexați: actualizarea lui e este asociată cu potențializarea lui non-e, actualizarea lui non-e este asociată cu potențializarea lui e, iar terțul inclus al lui e este, în același timp, terțul inclus al lui non-e3. Această ultimă conjuncție arată situația particulară a terțului inclus. Acest terț este un terț unificator: el unifică e și non-e. Vom vedea în capitolul următor sensul profund al acestei unificări non-fuzionale, care e imposibil de înțeles fără noțiunea de "niveluri de realitate". Cele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
e și non-e. Vom vedea în capitolul următor sensul profund al acestei unificări non-fuzionale, care e imposibil de înțeles fără noțiunea de "niveluri de realitate". Cele trei cuante logice lupasciene sunt direct inspirate de fizica cuantică. Ele înlocuiesc cele două conjuncții ale logicii clasice, făcînd să intervină patru termeni logici indexați: "dacă e este "adevărat", non-e trebuie să fie "fals" "și" dacă e este "fals", non-e trebuie să fie "adevărat". Înțelegem astfel, dacă facem efortul să citim cu atenție primele unsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ales analiști din alte discipline. Privirea unui istoric nu e poate superfluă în tentativa de a contura mai exact momentul. Mi-ar plăcea să se vadă în aceste pagini o preocupare constantă de a sesiza, în plin mers al istoriei, conjuncția dintre valorile durabile, degajate de tradiție și nevoia de primeniri esențiale în toate domeniile. Sunt pagini scrise sub presiunea evenimentelor și sub dicteul conștiinței proprii, ceea ce le conferă, poate, și un caracter de mărturie. Deși materia comportă o anumită unitate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în situația de a căuta "apele ascunse" ale culturii, manifestările autentice și durabile ale acesteia, convinși că în cultură avem de-a face întotdeauna cu un proces, cu o devenire, nu cu o stare definitivă, și imuabilă. Ea presupune o conjuncție permanentă cu trecutul, cu ceea ce Eminescu numea "suma întregii vieți spirituale", dar și prospectivă, stimularea elanului creator, dincolo de orice "mimetism ieftin al formelor", dacă e să reluăm cunoscuta expresie pârvaniană. Trauma produsă și în cultură de regimul comunist nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat utilității practice a cercetărilor de dinamică a limbii (concluziile rezultate din monitorizarea principalelor posturi de radio și de televiziune), restul capitolelor
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
Ansablul pozițiilor Lunii sau planetelor față de Soare, văzute de pe Pământ. Se disting următoarele configurații astronomice: în opozitie cu Soarele când elongația este 180 0 , în conjucție cu Soarele când elongația este de 0 0 . (planetele interioare pot fi numai în conjuncție). Un astru este în cuadratură estică sau vestică cu Soarele atunci cand elongația este 90 0 sau 270 0 CONSTANTA ATRACȚIEI UNIVERSALE(k) Constanta care apare în expresia forței gravitaționale și a accelerației gravitaționale a cărei valoare a fost determinată experimental
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de revoluție siderală este durata de timp după care o planetă din punctul de vedere al unui observator ipotetic aflat pe Soare revine la poziția inițială pe bolta cerească. Perioada de revoluție sinodică este perioada de timp scursă între două conjuncții sau două opoziții între Soare Pământ și planete. PERIOADĂ DE ROTAȚIE Perioadă de timp necesară unui corp ceresc să efectueze o rotație completă în jurul axei proprii. PETE SOLARE Zone întunecate de pe suprafața Soarelui în comparație cu restul fotosferei solare. Temperatura unei pete
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
înmulțiți și împărțiți adunați și scăzuți rămânem aceiași... Pieri din mintea mea! Revino-mi în inimă! (Nichita Stănescu, Altă matematică) 1.Transcrie doi termeni din câmpul semantic al matematicii. 2.Precizează tema textului și un motiv literar. 3.Explică rolul conjuncției adversative dar. 4.Motivează prezența verbelor la modul imperativ din final. 5.Menționează două mărci ale prezenței eului liric. 6.Comentează, în 4-6 rânduri, versurile strofei a doua. 7.Prezintă semnificația titlului, în raport cu textul literar. 8.Argumentează, prin două caracteristici
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
simplul rol de spectator al happening-urilor tehnicii etc.). Privilegiind valorile euforice (fericirea, bunăstarea, bucuria de a trăi la joie de vivre), mesajul publicitar diseminează valorile de integrare socială, de non contestare ale unei societăți de consum situate sub semnul conjuncției SI (cf. C. Noica, 1993: 160), al adiționării materiale permițînd identificarea cu un model, vis, fantasmă, dacă nu chiar supunerea necondiționată în fața acestui "stupefiant minor" (E. Morin), înghițit zilnic în doze variabile de text (" Dacă vrei, poți Adidas Torsion"), muzică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opera cu diferența nu cu omogenitatea, cu temporalitatea, nu cu spațialitatea, cu fisiunea, nu cu fuziunea" (L. Hutcheon, 1994:107). Într-o nouă logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul unicității securizante, trăind relația și nu opoziția, multe tensiuni creatoare de conflicte ar putea deveni "complexități
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
-lea substitutul "operei literare" redusă la "urmă" (expresie) a unei scriituri. Semioticienii în general (Lotman, Barthes) și textualiștii în particular (Kristeva, Solles, Baudry) accentează "literalitate" și "jocul" textului și intertextului . TIP Categorie abstractă ce subîntinde multitinea actualizărilor discursive (de pildă conjuncția coordonatoare "și" actualizată de n ori într-o pagină de text). Opoziția tip/ocurență apare la Peirce sub forma type/token, iar la Pike etic/emic. Tabla de materii Cuvînt înainte.................................................................................. 7 PARTEA ÎNTII. SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
altor științe sociale, nu doar a Economiei, cum ar fi psihologia, în diferitele ei expresii, antropologia, sociologia, dar și ramuri speciale ale cunoașterii socialului și individualului de genul psihologiei, logoterapiei, ca și cu ajutorul oricăror metodologii dezvoltate de alte științe în conjuncție cu Economia (econometria, econofizica, economia neuronală etc.). Dincolo de universul cunoașterii mecanismelor acționale și cognitive implicate în răspunsul cotidian la nevoile subzistenței și supraviețuirii - adică decelarea proceselor din teritoriul condiției umane -, Economia se angajează într-o aventură pe care nu o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
frumusețea, armonia, lumea multicoloră, paradisiacă, dar efemeră; " [ ... ] e un simbol pasiv, e un receptacul al forțelor și al darurilor uraniene ce vin spre ea sub forma razelor solare, a ploii sau a picăturilor de rouă. Înflorirea ei e rezultatul unei conjuncții dintre apă (stihie feminină) și foc - principiu activ, masculin. Fecundarea (polenizarea) este, din nou, o reuniune a principiilor polare: aici, rolul fecundator poate fi atribuit unei păsări sau unei insecte [ ... ]." Ca să-și apere fata de ispite, un rege o închide
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este în echilibru grație astrelor; 2. Fiecare astru are o seamă de calități specifice care pot influența pozitiv sau negativ ființele sau evenimentele; 3. Acțiunea și influența astrelor diferă în funcție de poziția lor pe cer; 4. Evaluările au în atenție întotdeauna conjuncțiile și combinațiile geometrice ce se stabilesc între astre. Nu ne propunem aici să contabilizăm teoriile și rețetele astrologice furnizate de diverse lucrări. Un exercițiu de acest gen (o inventariere a lucrărilor vremii) a fost realizat de Fabricius în Bibliotheca Graeca
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dintre caracteristicile cele mai evidente, fie că ne raportăm la discursul unei singure persoane, fie că este vorba de mai multe. Clișeele se regăsesc în diverse situații: la nivelul formulărilor verbale (de exemplu: "drum lung", "drum la ceas de seară", "conjuncție favorabilă", "adunare cu succese", "necaz și ceartă", "pagubă în casă", "realizări frumoase" etc.); la nivelul explicativ (mai toate evenimentele neplăcute din viața cuiva au la origine răul, invidia sau au alte cauze suspecte). Deși discursul este repetitiv, el nu incomodează
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acestea, totuși, sar putea obiecta că...), finalitatea (pentru aceasta, având în vedere, în acest scop, în vederea, în sfârșit) sau concluzia (în consecință, ca urmare a acestui fapt, pe scurt, astfel încât, prin urmare; În concluzie, pot afirma că...) etc.; - conectori argumentativi: conjuncții, prepoziții, adverbe de mod, substantive și locuțiuni corespunzătoare (deoarece, fiindcă, întrucât, datorită, căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin Eros; morminte - cunoaștere absolută, prin Thanatos) și pentru toate regnurile ce alcătuiesc lumea fizică (regnul vegetal și mineral, regnul viețuitoarelor și specia umană). În următoarele două secvențe, imaginarul poetic este structurat pe opoziția cunoaștere rațională - cunoaștere poetică, evidențiată prin conjuncția adversativă „dar“. Metafora simbol a luminii este valorizată dublu, negativ și pozitiv, prin antiteza lumina mea/lumina altora și prin opoziția semantică a verbelor: alții sugrumă vraja nepătrunsului ascuns / în adâncimi de întuneric / dar eu / eu cu lumina mea sporesc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și Miorița, în care s-a urmărit originea și frecvența cuvintelor. S-a operat exclusiv cu acele cuvinte pline (cele cu sens lexical), eliminând din analiză articolul, numeralul, pronumele, verbele a fi și a avea cu valoare auxiliară, prepoziția și conjuncția, al căror sens este exclusiv gramatical. Cercetarea aceasta este făcută pe baza a patru categorii de statistici, analizând frecvența și originea cuvintelor separat pentru fiecare poezie, comparativ la amândouă și totale. Analiza statistică a celor două poezii duce la următoarele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Remitent sau Destinatar). ¶Courtés 1976; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972; Hénault 1983; Scholes 1974. Vezi și PERSONAJ. actor [actor]. Concretizarea unui ACTANT la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii. Actorul, care rezultă din conjuncția a cel puțin unui ROL ACTANȚIAL și unui ROL TEMATIC, e reprezentat de o unitate echivalentă unei expresii nominale și individualizat în asemenea mod, încît să constituie o figură autonomă a universului narativ. Nu-i cazul ca actorul să apară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
una politică și tot așa. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975; Chatman 1978; Pratt 1977; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și METONIMIE, NARAȚIUNE, INTRIGĂ. căutare [quest]. Conturarea, la nivel discursiv, a mișcării SUBIECTULUI doritor spre OBIECTUL dorit. Scopul unei căutări este CONJUNCȚIA Subiectului și Obiectului. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982: Hénault 1983. centrul narației [focus of narration]. VOCEA și PUNCTUL DE VEDERE care guvernează situațiile și evenimentele prezentate. Brooks și Warren disting patru SITUAȚII NARATIVE, patru tipuri naratoriale corespunzînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Lupta în care sînt angajați ACTORII. Ei pot lupta împotriva Destinului, împotriva mediului lor social sau fizic, sau pot lupta unul cu altul (conflict extern), sau chiar pot lupta împotriva lor înșiși (conflict intern). ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și NARATIVITATE. conjuncție [conjunction]. Împreună cu DISJUNCȚIA, unul din cele două tipuri de bază ale JONCȚIUNII, sau relației între SUBIECT și OBIECT ("X este cu Y", "X are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. consonanță [consonance]. Fuziunea între un NARATOR și conștiința personajului despre
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DISCURSUL REPRODUS (DISCURSUL DIRECT) și DISCURSUL NARATIVIZAT, discursul transpus este, în concepția lui Genette, unul din cele trei moduri esențiale de reprezentare a enunțurilor și gîndurilor verbale ale personajelor. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și TIPURI DE DISCURS. disjuncție [disjunction]. Împreună cu CONJUNCȚIA, unul din cele două tipuri de JONCȚIUNE sau relație între SUBIECT și OBIECT ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. disonanță [dissonance]. Distanțarea naratorului de conștiința personajului despre care povestește (Moartea la Veneția
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983.Vezi și SANCȚIUNE. încercare hotărîtoare [decisive test]. Una din cele trei ÎNCERCĂRI care caracterizează mișcarea SUBIECTULUI în SCHEMA NARATIVĂ canonică. Presupusă de ÎNCERCAREA GLORIFICANTĂ și presupunînd ÎNCERCAREA CALIFICANTĂ, încercarea hotărîtoare (sau principală) duce la CONJUNCȚIA SUBIECTULUI și OBIECTULUI. ¶Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și PERFORMANȚĂ. încercare principală [main test]. Vezi ÎNCERCARE HOTĂRÎTOARE. închidere narativă [narrative closure]. O concluzie care dă senzația că o narațiune sau o SECVENȚĂ narativă a ajuns la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se folosește adesea în legătură cu narațiunea cinematică (Cetățeanul Kane, Fragii). ¶Chatman 1978; Prince 1982; Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. J joncțiune [junction]. O relație care leagă SUBIECTUL de OBIECT și produce ASERȚIUNI STATICE. Există două feluri de bază ale joncțiunii: CONJUNCȚIA ("X este cu Y", "X are Y") și DISJUNCȚIA ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. judecată [thought]. 1. Împreună cu PERSONAJUL (ETHOS), una din cele două însușiri esențiale pe care le are un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]