2,124 matches
-
care ne așteptau cu sufletul la gură, am făcut apelul tuturor precum și inventarierea lucrurilor. Am aflat astfel că șase persoane, cei mai în vârstă, patru femei și doi bărbați lipseau împreună cu bagajele grele, lăzi, cufere etc. Eram încremenit, dar mă consolam la gândul că rămăseseră în vagoane și că au ajuns deja la Curtici. Am rugat atunci pe șeful gării să-mi aprobe legătura telefonică cu gara Curtici. În sfârșit, avându-l la telefon pe șeful gării, l-am întrebat dacă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fideli. Sieyès poate fi îndrumător de opinie; șef de partid nu va fi niciodată. Spiritul lui este mai mult trufaș decât activ. E lipsit de suplețe; dacă nu i se face voia, stă îmbuf nat în colțul lui, unde se consolează cu gândul că cei care îl văd așa îl compătimesc. Nu are o fizionomie atrăgătoare; chipul lui are amprenta unui caracter dur și meditativ. Privirea lui este o privire de sus, semeață și nu se însuflețește decât atunci când zâmbește. Tenul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cu nume de ocară. Julie vorbea, așadar, despre iubire cu toată delicatețea și grația unei femei, însă cu înțelegerea și cu echilibrul unui bărbat. Am văzut-o nu o dată între doi îndrăgostiți, confidentă a suferințelor lor reciproce, am văzut-o consolând, cu o simpatie îndemânatică, pe femeia care își dădea seama că nu mai este iubită, arătându-i bărbatului mijlocul de a produce cât mai puțină durere cu putință, și făcându-le astfel bine amândurora. Julie nu avea credințe religioase, și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
deși înzestrată cu o sensibilitate profundă, un entuziasm sincer pentru tot ce e nobil și mare, nu simțea deloc nevoia să recurgă la acel ceva supranatural care ne ajută să îndurăm suferința pe care ne-o pricinuiesc oamenii și ne consolează de faptul că suntem siliți să-i disprețuim; însă educația ei, societatea care o înconjurase din prima tinerețe, legăturile strânse cu ultimii filozofi ai secolului al optsprezecelea o făcu seră inaccesibilă la toate temerile și la toate speranțele de această
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a aflat că un văr al ei, prieten din copilărie, adjutant al împăratului Alexandru, căzuse greu bolnav în Germania. Iată ceea ce explica voința glasului; nu mai încăpea îndoială că ea era chemată să-i ducă lumină acelui suflet, să-l consoleze pe acel prieten în suferință. A străbătut Tirolul, încurajată de senzațiile cele mai plăcute. A ajuns la Heidelberg, unde se găseau suveranii aliați; vărul ei rămăsese, bolnav, într-un alt oraș. A aflat unde se găsea și a plecat a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la fel ca el. Amândoi resimt aceeași vină. Pe de altă parte, Kuroda îl respinge pe Ono cu îndârjire și motivul îl aflăm abia la sfârșitul romanului. Ono l-a băgat pe Kuroda la închisoare, deși a făcut-o, se consolează el, fără să-și dea seama, fără să fie acest lucru în intenția lui. Pe când era membrul influent al unui comitet de stat, Ono l-a turnat pe Kuroda. La vremea aceea, Kuroda milita pentru direcția în care Japonia merge
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
strada și trecătorii de pe trotuarul de peste drum. O jumătate de duzină de femei în așteptarea procesului se aflau acolo: o coafeză din Transilvania, grasă și blondă, care m-a întâmpinat în cămașă de noapte, din pricina caniculei, și care m-a consolat asigurându-mă că, oricum, nu se stătea mult în închisoarea din Uranus; o bătrână țărancă (o fi fost oare chiar așa bătrână cum mi se părea în vremea aceea?) ghemuită într-un colț și murmurând rugăciuni; o țigancă cu rochie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
un voal care proteja ochii prea sensibili și lăsa plăcerea de a-l ghici; mîngîind prejudecățile cu abilitate pentru a le da lovituri mai sigure; neamenințînd aproape niciodată nici mai multe dintre ele deodată, nici chiar una singură în întregime; consolînd uneori pe dușmanii rațiunii, părînd a nu dori în religie decît o semi-toleranță, în politică decît o semi-libertate; menajînd despotismul atunci cînd ei combăteau absurditățile religioase și cultul atunci cînd se ridicau împotriva tiraniei; atacînd aceste două flagele pînă la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
primească un sfat, o povață. Ne-a făcut plăcere să-i avem în preajma noastră pe acești tineri minunați.“ Bunica Ana Luțcanu, Căminul de Pensionari Copou-Iași “Să fiți optimiști, să vă ajutați părinții, să aveți răbdare cu cei bolnavi, să-i consolați pe cei singuri și să nu uitați de Biserică și rugăciune!“ Bunicii Mihai și Constanța Radu, Căminul de Pensionari Copou-Iași “Activitățile desfășurate în unitatea noastră au contribuit la îmbunătățirea timpului liber pentru pensionari, dar și la satisfecerea unor nevoi personale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
păcatului mădularele trupului pentru a lucra fărădelegea? Haideți atunci să ne mărturisim cu gura, folosindu-ne de același instrument pentru risipirea păcatului. Ai fost lacom? Plătește. Te-ai apucat de beție? Postește. Ai fost trufaș? Smerește-te. Ai fost pizmaș? Consolează-te. Ai ucis? Suferă mucenicie sau suferă lucruri asemănătoare muceniciei. Iar apoi, după mărturisire, vei fi vrednic a cânta Domnului În psaltire cu 10 strune. Cu toate acestea, mărturisirea păcatelor necesită un doctor iscusit și experimentat. Deci, cu alte cuvinte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
sânge, În balada, sultanul, simbol al puterii obținute cu forța, al râului, este cel care cere sacrificiul lui Brâncoveanu pentru a-și demonstra loialitatea. Voievodul român asista neputincios și îndurerat la sacrificarea primilor doi copii și, Împietrit de suferință, se consolează doar cu credința În voia lui Dumnezeu: ,,- Doamne! Fie-n voia ta!". Suferință tatălui sexagenar Îl impresionează până și pe sultanul ucigaș care-și reînnoiește propunerea, dar aceasta este din nou respinsă cu demnitate de Brâncoveanu, a cărui credință În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
propunerea, dar aceasta este din nou respinsă cu demnitate de Brâncoveanu, a cărui credință În Dumnezeu este nestrămutata: ,,- Mare-i Domnu Dumnezeul/Creștin bun m-am născut eu,/Creștin bun a muri vreu...". În același spirit, Îl Încurajează și Îl consolează și pe cel mai mic dintre feciori, care este și el decapitat cu aceeași cruzime, de către turci. Acum paharul suferinței s-a umplut, domnitorul nu mai poate suporta și interioriza durerea și de aceea Își manifestă prin gesturi și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
Mahabharata un verdict la care ținea enorm: "Nodul destinului nu poate fi desfăcut; nimic pe lumea asta nu-i urmarea faptele noastre". În plus, simțea că dacă nu ne este dat să-l întîlnim pe Dumnezeu, atunci trebuie să ne consolăm, dacă putem, desigur, cu dezmățul temporalității, unul care îngăduie însă, de prea multe ori, căderea cu entuziasm în temporal. SINE IRA ET STUDIO Terapia exorcizării Într-un încă nescris manual sau tratat de psihopatologie a totalitarismului, se va găsi, probabil
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
război din postura de soție și mamă, soldat sau muncitor în spatele frontului, glorificate ulterior de propaganda comunistă: • Poziția de soție și mamă. După cum remarca Nira Yuval-Davis, "războaiele sunt percepute ca fiind duse de dragul principiului "femei și copii", iar bărbații se consolează cu ideea că "femeile lor" păstrează focul aprins în cămine și îi așteaptă să se întoarcă acasă"29. Clasicul poem al lui Konstantin Simonov din timpul războiului Să mă aștepți a înfățișat în mod elocvent soarta a milioane de femei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
atât de ispititori olfactiv! Traversează cu greu, aproape de disperarea rătăcirii un labirint de străzi (grupul și-l lăsase într-un anumit punct al orașului pe care nu-l mai regăsea). Pentru prima dată plânge. Un câine, devenit câinele lacrimilor, o consolează și o însoțește. Întâmplarea face ca ochii săi care văd să cadă pe un indicator inutil restului omenirii. Își amintește brusc care e ieșirea spre grupul său și ajunge cu mâncarea. Grupul soției doctorului ajunge în altă fază, începe regăsirea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
meselor oferite de prieteni în cinstea celor trecuți în altă dimensiune, chiar vizitelor la cimitir. Prietenul ei Andrei Bart, se stinge în timp ce încerca să dea un telefon, poate chiar ei. Un artist, bolnav de diabet, cu picioarele retezate, se stinge consolându-și soția, și glumind. Bătrânețea e timpul ieșirii. Moartea e spațiul întâlnirilor binecuvântate: „Încă un prieten a murit: sculptorul Erik Hoglund. Era vesel, lucid și generos. Își aștepta moartea consolând-o pe soția lui, pictoriță, cu cea mai mare tandrețe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Un artist, bolnav de diabet, cu picioarele retezate, se stinge consolându-și soția, și glumind. Bătrânețea e timpul ieșirii. Moartea e spațiul întâlnirilor binecuvântate: „Încă un prieten a murit: sculptorul Erik Hoglund. Era vesel, lucid și generos. Își aștepta moartea consolând-o pe soția lui, pictoriță, cu cea mai mare tandrețe. Erik era prieten cu Andrei. Sper ca cei doi bărbați, plini de înțelepciune și umor, se vor întâlni prin labirintele subtile ale lumii de dincolo.” Notează la 27 ianuarie 1998
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
trăit cu toții încă un mare mit, care a făcut, la fel, în treacăt fie spus, poate tot atât de mari ravagii, sau aproape: Vin americanii !. L am trăit din plin după 1945, apoi în închisoare, pe Bărăgan etc. Unii nu s-au consolat nici până azi. Și totuși cei mai lucizi dintre noi începeau să presimtă, să vadă în față realitatea: fusesem definitiv abandonați la Moscova, apoi la Yalta, când s-au stabilit sferele de influență. Corneliu Coposu, la curent cu aceste culise
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și a culturii de adopție, scriitori prin excelență bilingvi. Așa cum am susținut nu o dată (de văzut cu cât... succes) și în recenta pledoarie Pentru Europa. Dacă ea ar cădea încă în gol... vina nu va fi neapărat a noastră. Ne consolăm, în orice caz, de pe acum, că astfel de idei, în Europa, în Italia de pildă, cum am arătat mai sus, sunt din plin îmbrățișate, apărate și documentate cu toată convingerea. Cât despre implicațiile lor imediate, nu mai puțin foarte importante
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totuși autorii dialogului trag, îndrăzneț, toate concluziile. Cine a făcut experiența carcerală, a trecut prin Gulag, știe că au existat și mici momente de evaziune, de izolare totală de mediu, de recluziune spontană pură. Dar aceste momente rarisime pot să consoleze și să compenseze ravagiile unui întreg sistem penitenciar, terorist și totalitar? Poate fi acceptat și un raționament ca acesta: dacă lumea este iremediabil condamnată, ce mai contează dacă... cedezi, colaborezi sau nu (p. 188)? Sau că implicațiile etice sunt secundare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al limbii române, o singură mare Enciclopedie românească (pe care alții, vecini, din aceeași zonă, le au de mult) și alte asemenea lucrări indispensabile, ceva nu este totuși în ordine. Ne putem dispensa senin de astfel de lucrări fundamentale și consola doar cu vitalitatea poeziei? N-am crede. A avea propriile noastre lucrări de referință și instrumente de lucru reprezintă o obligație și o datorie culturală strict indispensabilă. Nu încercăm nici o satisfacție nici când observăm plutitul etern peste toate valurile, accidentele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cultă, citadină etc. n ar fi și ea românească), sentimentul românesc al ființei etc. etc. De ce, atunci în definitiv, n-ar exista și un sentiment paraguayan al ființei, vorba lui E.M. Cioran? Ca și al insulelor Azore, Madeira etc.? Ne consolăm că al... Insulei Șerpilor, cel puțin, a fost surprins literar de Alexandru Macedonski, și încă din 1906, în Le calvaire de feu. De fapt toate aceste complexe se reduc la alte două, esențiale, care se justifică și se compensează reciproc
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
câtă am, am mai mult în mâini. Dar, pentru a adăsta în neclintirea unui rost, ceea ce mâna dibuie trebuie smuls, încă înfiorat de palpitații, din preajma-i fremătând de viață și-așezat ca-ntr-un cavou între contururi bine măsurate; folosul consolează lucrurile de moarte. Pompe funebre ce îngroapă pietrele de vii, iată arhitectura fără meșteșug! Măsurătorile exacte ale formei sunt riturile funerare prin care pacificăm conținutul de retezarea venelor suferită prin limitare; și nu întotdeauna bântuirea-i încetează. Dar tot mâinile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în care să se împreuneze cu taurul lui Poseidon, iar el avea s-o construiască atât de meșteșugit încât ea să păstreze urma hierogamiei chiar după împlinirea faptului, asemeni unui instrument muzical cu vibrație nefiresc de prelungă. Furând secretul ne consolam de limitările propriei spontaneități. Își zise că, dacă un animal avea să preia trupul reginei acordat muzical de el cu atâta pasiune, măcar ulterior umilita-i ureche de artist să se împărtășească din neomeneștile armonii astfel stârnite. Căuta el inspirație
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu e vorba numai de bani. Și eu mă simt afectat de zădărnicirea frauduloasă a unui act civic în care m-am implicat nu în primul rând financiar. La urma urmei, suma nici nu e foarte însemnată. − Dacă te poate consola, gândește-te că, oricum, materialele vor folosi altor nevoiași, mai avansați pe scara evoluției decât victimele în ce privește tehnicile de supraviețuire și, prin urmare, mai calificați pentru un loc în lumea viitorului... Cum zicea von Kleist în Duelul? "A-i învrednici
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]