190,047 matches
-
dacă nu cumva perspectiva unei infinități de alte acte posibile, în locul celui petrecut, nu este iluzia pricinuită de situația noastră obiectivă față de fenomenul ce-l observăm. Vizavi de ceea ce se întîmplă, este cert că noi sîntem liberi. Liberi de a constata că fenomenele se petrec univoc în mod necesar sau că ele... (lipsește) (1953). Lecturi filozofice intense. Teama de... * Anii 1954 și 1955 anteriori revoluției maghiare din 1956, cînd Ion Negoițescu era sigur că vom fi eliberați,... că va veni regele
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
a impactului său asupra percepției identității evreiești. Trecînd rapid în revistă diverse viziuni asupra fericirii, începînd cu "eudaimonia" lui Aristotel și sfîrșind cu definiția lui Ambrose Beirce (fericirea este acea senzație plăcută pe care o simțim contemplînd nefericirea altora), Gilman constată că în secolul al XVIII-lea se petrece o importantă modificare de perspectivă: de la fericirea concepută ca scop al unei colectivități se produce trecerea la fericirea ca proprietate a individului. Autonomia făpturii umane se definește, începînd cu Iluminismul, și prin intermediul
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
totuși cîteva observații. Nu înainte de a spune că, în toți anii în care m-am lăsat prins în jocul politic, n-am lipsit din literatură. Fără să mai țin cronică literară, am fost prezent în critică. Dl Popescu a putut constata și personal acest lucru. Ceea ce m-a deranjat în viața politică, pînă la a mă simți ca peștele pe uscat (spre deosebire de cum s-a simțit Llosa, care și-a intitulat amintirile din campania prezidențială Peștele în apă), a fost să
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
și personal acest lucru. Ceea ce m-a deranjat în viața politică, pînă la a mă simți ca peștele pe uscat (spre deosebire de cum s-a simțit Llosa, care și-a intitulat amintirile din campania prezidențială Peștele în apă), a fost să constat, zi de zi și ceas de ceas, valabilitatea celebrei formule prin care Machiavelli atrăgea atenția lumii moderne că politica își are morala proprie pe care morala n-o recunoaște: și anume că, în politică, scopul scuză mijloacele. Aceasta explică probabil
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
cercetătorul clujean István Almási și cu mine. Chiar dacă Grupul, în principiu și-a lărgit sfera de cuprindere deschizându-se și către culturile muzicale extraeuropene cu întregul lor complex de forme (muzici de cult, de curte etc.) deocamdată - așa cum am putut constata - preocupările au rămas centrate totuși pe Europa, mai ales pe zona centrală și sud-est europeană unde materialul muzical de sorginte etnică este încă vital. Cele două teme propuse spre discuție au avut ca idee centrală transformările stilistice ale repertoriului și
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
fel de deznădejde patetică, dramatică, rostită pe o scenă imaginară, cu o mînă la piept, cu un pas schițat îndărăt: " Și cum, Costică, așa vorbești tu cu mine de-o viață?!"... * Declarația unui moralist. Domnule, mi se adresează el, eu constat de la o vreme că devin mazochist, că am tendința de a mă ataca mereu și ponegri singur numai pe mine. De aceea, un doctor, un psihiatru mi-a spus să nu mai dau în mine, să dau totdeauna în alții
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
etic. D-sa e un anticomunist fervent, nedispus a înclina steagul poziției adoptate nici în fața valorilor "consacrate" care au comis compromisuri, nici, cu atît mai puțin, în fața colaboraționiștilor mediocri, care, decenii în șir, au slujit "linia" oficială în literele românești. Constatăm la acest poet-critic o remarcabilă luciditate ce nu poate tolera contrafacerile, indiferent de marca sub care sînt livrate. Conștient că amnezia e un factor nociv, care aduce servicii impostorilor și abuzivilor, Cassian Maria Spiridon nu pierde din vedere proletcultismul, acea
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
Adina Bră (Patru documentare din Republica Moldova) Se constată din ce în ce mai des, în ultimul deceniu, faptul că filmul documentar are nevoie - la nivel financiar - de televiziune pentru a supraviețui, în timp ce, paradoxal, aceeași televiziune ucide stilistic demersul documentar, aplatizându-l, impunându-i din ce în ce mai restrictiv formate prestabilite, limitându-i la maximum timpul
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
și de azi. Motivul e că în Evenimentul zilei e publicată o anchetă neconvenabilă d-lui Voiculescu, patronul Jurnalului și al Antenei. Nu vom cita schimburile de replici, la distanță, între cele două ziare, dar nu ne putem împiedica să constatăm că Jurnalul național vrea să-l facă pe Nistorescu drept agent al Securității, pre- și post-decembriste, recurgînd la foarfeca citatelor scoase din context. În privința răspunsurilor pe care Cornel Nistorescu le dă celor de la Jurnalul național, credem că acestea sînt excesiv de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
coșmar din care Oliver Stone încearcă să se trezească." Părere întreținută și de cartea autobiografică A Child's Night Dream la care scenaristul-regizor s-a referit mereu, deși a încredințat-o tiparului abia în 1997, cînd i s-a putut constata natura joyce-iană, narațiunea alambicată fiind sincopată și cu diverse variații stilistice. Argumente indirecte pentru susținerea unei filmografii doar aparent eteroclite care s-ar putea subsuma etichetei de "exorcizare a coșmarurilor existenței cotidiene". După un Ocol primejdios, mai degrabă obscură metaforizare
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
ele se remarcau prin ținuta intelectuală și păreau... nelalocul lor. Era ca și cum într-o crâșmă plină de inși dezmățați și de fum de țigară ar fi intrat un domn cu costum și cravată. Citindu-le acum pe toate, cu atenție, constatăm însă că nu erau chiar nelalocul lor. Dincolo de stilul prețios și de selecta bibliografie folosită, există o vulgaritate de fond, o plăcere suspectă de a batjocori tot ceea ce inspiră altora respect. Dan Petrescu îndeplinește riguros protocolul exprimării elevate, al citării
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
jos o batistă cît un cearceaf, așeză pe ea doi sfanți, apelă și la portărel și începu să strige la trecători întru ajutorarea țăranului. Nu trecu multă vreme și batista se umplu de bani, pe care îi întinse portărelului, el constată că depusese chiar, cu treizeci de lei vechi, peste datoria țăranului. Vaca fu eliberată de sub sechestru și de ispravă se bucură nu numai țăranul cu pricina dar și Cilibi Moise. Și așa procedă și cu doi evrei năcăjiți, arestați ca
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
înalt funcționar. Întrebat dacă cei doi îi sînt rude, Cilibi Moise răspunse domnitorului în trecere pe acolo: "Cilibi Moise nu se roagă numai pentru rude, o știi tu bine... Dar ei sunt ovrei și cînd lovești un ovrei plîng toți...". Constatînd hazul și larma tot iscată de vorbele sale de duh îi veni patima autorlîcului. Era analfabet (Moses Schwarzfeld, care i-a alcătuit o primă ediție în "Biblioteca pentru toți", credea că omul lui știa să citească în limba ebraică.), căuta
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Schwarzfeld, la prima reeditare a operei lui Cilibi Moise (1899) a avut ideea, pentru a pune ordine în masa acelor vorbe de duh, de a le ordona după criterii tematice. Ideea nu e rea, deși, adesea, din acel material rebel, constatăm că tematica nu poate fi cu strictețe respectată, trecînd lesne dintr-o secțiune la alta, cînd nu se repetă sub altă înfățișare, de-a dreptul. Dar un criteriu ordonator trebuia găsit și e bine că a fost cel tematic. Vorbele
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
chiar se actualizează exprimări mai vechi sau populare, cum ar fi "mai an": "niscai lorzi invitați acasă la "Omenia", mai an" ("Evenimentul zilei" = EZ 2327, 2000, 10). (Fenomenul de multiplicare a expresiilor impreciziei prin pătrunderea registrului colocvial în scris se constată și în cazul altor forme populare devenite adevărate ticuri stilistice în presa actuală, precum niscai, oarece ș.a.). Avantajul lui mai din construcțiile citate (care, ca formule fixe, refuză analiza logică și nu pot fi pur și simplu substituite: mai ieri
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
și nu i-a vînat picioarele, ci voia mingea. Dacă l-a nenorocit pe Conte, scoțîndu-l din joc, Hagi n-a făcut-o ca un terminator. Atacul său la minge a întîrziat cu o fracțiune de secundă, așa cum se poate constata privind reluările. Dar oricîte i-ar fi pus în cîrcă CT Popescu lui Hagi, el nu l-a numit nicăieri "ucigaș", cum afirmă cel de-al doilea într-o scrisoare de adio adresată suporterilor. încercare lui Hagi de a dribla
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
o ființă ultimă/ sînt templul/ tuturor limbilor/ în glorie sunînd/ Dacă-a trecut/ cuvîntul peste ape/ eu sînt rostire/ sînt întregul cînt" (Sînt o ființă ultimă). Scufundat într-un uragan al beției de sine, soarbe vampiric sîngele lui Crist și constată că-n făptura-i demonizată s-au spart arterele lui Iahve: "Văzduh! Văzduh!/ Sînt beat în trei văzduhuri/ inund/ mă sparg/ pulsez în flori de prun -/ cu tot ce-i transă-n/ spații mă cunun/ sorb sîngele lui Crist/ mă
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
în special la ierarhiile literare, succes și marje de eroare în exercițiul "cotării", demitizări și reevaluări etc. Scriitorii invitați să răspundă la aceste întrebări formulate provocator au, firește, opinii diferite, în special în ceea ce privește scara axiologică în literatura română de azi. Constatînd că, pentru publicul de la noi, "contează încă enorm prejudecata canonului", Dumitru Chioaru scrie: " După zece ani de emancipare dintr-o societate totalitară care ne-a impus canonul ei pe criterii ideologice, s-au produs unele revizuiri critice ale acestuia, nesemnificative
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
consimțământului colectiv greșit. Luate ca un ansamblu, aceste legitimări românești ale puterii cuprind într-un fel sau altul, o axiologie politică pătrunsă de un relativism înțelept, de un umanism deschis, binevoitor. Mutațiile actuale ale puterii În perspectivă actualizantă, trebuie să constatăm că epoca noastră stă sub semnul consimțământului, e dominată de exuberanța lui în continuă și surprinzătoare instituționalizare. Menționăm numai trei procese capitale pe care le trăim zi de zi. 1. La nivelul cel mai înalt al puterii, consimțământul realizează o
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
pe la spate, că au fost bătuți bestial locuitori ai Capitalei pentru vina de a fi fost sau de a fi părut studenți sau intelectuali, că în societatea românească s-a produs o primejdioasă ruptură cu binecuvântarea președintelui de atunci, România, constată Ziarul financiar, a ieșit din jocul european. De atunci, spune același ziar, alte mineriade cu sau fără mineri au fost organizate în același scop. Ultimele două mineriade al căror scop mărturisit de Miron Cozma era acela de a dărâma guvernul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
proiectul semiotic nu a reușit, dar nici nu pot pretinde că nu știu nimic despre eșecul lui". Și cu o pagină mai înainte, observă: "Privesc cu un zîmbet tot ce ține de utopia explicației teoretice universale - semiotica, inclusiv naratologia..." Apoi constată resemnat: "Teoriile vin și trec, ca și noi, ca și dragostele, ca și evenimentele, "epifania" care (credeam că) ne determină viața. Nu rămîne decît fascinația textului". Azi, distinsul nostru autor nu mai este decît adeptul postmodernismului, deși despre acest concept
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
Stere modelul rusesc n-a fost narodnicismul ci ideologi liberali ca Struve, Tugan, Baranovski. Și aceștia, împreună cu Stere, Haret, Take Ionescu, chiar Gherea în Neoiobăgia, "se regăsesc pe aceleași poziții, luptînd în același timp contra oligarhiei și a marxismului revoluționar". Constat că am acordat poate prea mult spațiu celor două studii despre junimism și populism (dar aceste teme m-au preocupat și încă mă mai preocupă), nedreptățind, astfel, pe celelalte, cu deosebire cele, importante, despre Eliade și Cioran. Dar înaintea lor
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
poate în proză. În acest domeniu exemplul cel mai ilustru și la îndemînă îl oferă Proust: prin mica arie a lui Vinteuil el a conferit însă și profunzime analogiei. Și acum să investigăm romanele dvs. Cine le-a citit a constatat de îndată că sunteți o inițiată în tainele muzicii. Cine a citit despre cărțile dvs. își amintește că ați afirmat într-un interviu că artele plastice și muzica influențează stilul scriiturii, că autorul nu este ingenuu, ci este influențat. Dvs.
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
cartea este scrisă... R.B.: În același eseu în care vă refereați la angajamentul scriitorului ați afirmat că după dispariția Cortinei de fier arta și literatura stau din nou în centrul atenției, o afirmație demnă de... atenție. Și totuși, se poate constata, statistic vorbind, că se citește din ce în ce mai puțină beletristică. Cum vă explicați totuși că în aceste condiții cărțile dvs. se bucură de un așa mare succes? M.M.: Nu mă pricep deloc la statistică. Olanda este în continuare o națiune de cititori
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
de cititori. Avem 15 milioane de locuitori, iar din romanul meu Virtuosul s-au vîndut pînă acum 130.000 de exemplare, ceea ce înseamnă, de astă dată statistic vorbind, o carte la 100 de locuitori, inclusiv sugari și bătrîni... Deci puteți constata că totuși se citește mult. Eu cred însă că un scriitor nu trebuie să se preocupe de această problemă, ce poate fi lăsată în seama librarilor. Chiar dacă afirmăm că în secolul 20 au fost prea puțini cititori, totuși sunt acum
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]