KorAP: Find »[drukola/base=constituționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...619 >

15,474 matches

Corola-llms4eu/Law/261390

judecătorești și pentru parchete în ceea ce privește interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale, cu sensul de acte normative. O eventuală nerespectare a acestor decizii ar conduce la aplicarea dispozițiilor art. 273 alin. (1) din legea supusă controlului de constituționalitate, care prevede sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor. ... 31. Potrivit dispozițiilor alin. (4) al art. 147 din Legea fundamentală, „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu reacredință sau gravă neglijență prevăzută la art. 271 lit. s) raportat la art. 272 din legea supusă controlului de constituționalitate, constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor Curții Constituționale, precum și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în vederea unificării practicii judiciare. ... 33. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie unor limite

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
de justițiabili și față de stat. Așa fiind, independența judecătorilor reprezintă o garanție destinată înfăptuirii unei justiții independente, imparțiale și egale, în numele legii. ... 34. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Circumscrisă rolului său de legiuitor negativ, Curtea Constituțională nu poate emite noi norme juridice, fie ele și numai cu rol complinitor, și nici

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
interes legitim privat față de care interesul public să aibă caracter subsidiar. ... 51. Cu referire la art. 271 din legea supusă controlului, se arată că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Instanța română de contencios constituțional a respins în mod constant ca inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate prin care, criticându-se lipsa unei dispoziții legale

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
și constituie obiectul Dosarului nr. 2.345A/2022. ... 68. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, autorii acesteia invocă atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă. ... 69. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se susține că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3)-(5), ale art. 69 alin. (2), ale art. 75, ale art. 76 alin. (3) și ale art. 148 din Constituție. ... 70. Conform art. 70 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
de 3 zile de la data la care comisia de specialitate avizează prin raport legea până la dezbaterea acesteia în ședința Camerei Deputaților sau a Senatului. ... 71. Aceste dispoziții imperative au fost încălcate cu privire la legea supusă controlului de constituționalitate, deoarece aceasta a fost dezbătută și adoptată în ședința Camerei de reflecție (Camera Deputaților), respectiv a Camerei decizionale (Senatul) în ziua următoare, respectiv în aceeași zi în care Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
audio-video, ceea ce ar fi absurd, iar, pe de altă parte, posibilitatea înregistrării probelor orale doar prin mijloace audio reprezintă o vulnerabilitate care poate afecta credibilitatea concursului și, implicit, a sistemului de justiție. Ambiguitatea redacțională a legii supuse controlului de constituționalitate este evidentă, ceea ce determină serioase îndoieli cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, paragraful 45), cu consecința neconstituționalității legii în ansamblul său. ... 75

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
Președintele Camerei Deputaților apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 149. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci formulate se arată că acestea nu pot fi reținute în sprijinul ideii de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate deoarece legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată în procedură de urgență, motiv pentru care termenele au putut fi scurtate, iar modul în care acestea au fost comprimate și intervalele de timp rezultate reprezintă aspecte legate de aplicarea regulamentelor parlamentare. Scurtarea termenelor se poate realiza

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
arată că acestea nu pot fi reținute, întrucât recomandările diferitelor organisme internaționale, cum ar fi Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și Comisia de la Veneția, nu au rang constituțional, pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul controlului de constituționalitate. Astfel, pentru ca dispozițiile legii criticate să poată fi verificate sub aspectul constituționalității în temeiul art. 20 alin. (2) și al art. 148 din Constituție, autorii sesizării ar fi trebuit să invoce încălcarea unei norme de drept european în cadrul

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
ar fi Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și Comisia de la Veneția, nu au rang constituțional, pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul controlului de constituționalitate. Astfel, pentru ca dispozițiile legii criticate să poată fi verificate sub aspectul constituționalității în temeiul art. 20 alin. (2) și al art. 148 din Constituție, autorii sesizării ar fi trebuit să invoce încălcarea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate, și nu a unor acte care nu fac parte din

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
ca dispozițiile legii criticate să poată fi verificate sub aspectul constituționalității în temeiul art. 20 alin. (2) și al art. 148 din Constituție, autorii sesizării ar fi trebuit să invoce încălcarea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate, și nu a unor acte care nu fac parte din această categorie. Cu privire la exigența de independență a judecătorilor, în jurisprudența sa, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 11 ianuarie 2012 și se subliniază că, în ceea

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
ale art. 124 alin. (3) cu referire la art. 148 și art. 20 alin. (2) din Constituție. ... 152. Cu privire la criticile aduse art. 128, 133 și 140-144 din lege se arată că procedura reglementată de legea supusă controlului de constituționalitate respectă jurisprudența Curții Constituționale în materie și nu aduce atingere principiului independenței judecătorilor. ... 153. Referitor la susținerea conform căreia dispozițiile privind promovarea efectivă ar încălca art. 148 și art. 20 alin. (2) din Constituție se consideră că argumentele dezvoltate cu

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
din Constituție se consideră că argumentele dezvoltate cu privire la promovarea în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt pe deplin aplicabile și în situația promovării efective. Astfel, pentru ca dispozițiile legii criticate să poată fi verificate sub aspectul constituționalității în temeiul art. 20 alin. (2) și al art. 148 din Constituție, autorii sesizării ar fi trebuit să invoce încălcarea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate, și nu doar a unor acte care nu fac parte

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
ca dispozițiile legii criticate să poată fi verificate sub aspectul constituționalității în temeiul art. 20 alin. (2) și al art. 148 din Constituție, autorii sesizării ar fi trebuit să invoce încălcarea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate, și nu doar a unor acte care nu fac parte din această categorie. ... 154. De asemenea, autorii sesizării susțin că prin reglementarea atât a procedurii de promovare pe loc, cât și a procedurii promovării efective se instituie un paralelism legislativ

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, fără a atinge punctele esențiale ce trebuie îndeplinite de o sesizare de neconstituționalitate, și anume motivele clare, de fapt și de drept, ale presupuselor încălcări ale Constituției de către legea supusă controlului de constituționalitate a priori. ... 161. Totodată, aceștia susțin că este neconstituțională modalitatea de promovare a procurorilor în alte funcții de conducere decât cele menționate anterior, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
jurisprudenței Curții Constituționale, în speță ar fi fost încălcat conceptul juridic de „drepturi câștigate“ doar în situația în care sancțiunile disciplinare s-ar fi putut aplica pentru abateri disciplinare constatate înainte de intrarea în vigoare a legii supuse controlului de constituționalitate. ... 166. Cu privire la criticile aduse art. 188 alin. (4) din lege se invocă Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, prin care Curtea Constituțională a statuat că numirea, promovarea și evoluția carierei de magistrat a judecătorilor și procurorilor militari

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, fără a atinge punctele esențiale ce trebuie îndeplinite de o sesizare de neconstituționalitate, și anume motivele clare, de fapt și de drept, ale presupuselor încălcări ale Constituției de către legea supusă controlului de constituționalitate a priori. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut constant că, în analiza sa, se raportează la texte și principii constituționale pretins încălcate, iar actele diferitelor organisme internaționale nu au rang constituțional, pentru a fi considerate norme interpuse în

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut constant că, în analiza sa, se raportează la texte și principii constituționale pretins încălcate, iar actele diferitelor organisme internaționale nu au rang constituțional, pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul controlului de constituționalitate, similar cu normele de drept europene. În aceste condiții, nu se poate reține că art. 150 și 168 din lege încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3), ale art. 124 alin. (3) și ale art. 148 din Constituție. ... 170. Cu privire

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a unor proiecte de acte normative, de documente interne sau internaționale. Având în vedere considerentele expuse anterior, nu poate fi reținută nici susținerea că art. 234 din legea supusă controlului de constituționalitate încalcă art. 1, art. 124 alin. (3) și art. 20 alin. (2) din Constituție. În concluzie, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor se axează pe rolul constituțional al judecătorilor și procurorilor, cu respectarea dispozițiilor art. 125 alin. (3) și ale

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
de judecată în circumscripțiile în care minoritățile naționale au o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor. Textul legal criticat are la bază alin. (2) și (3) ale art. 128 din Constituție. De asemenea, prevederile legale supuse controlului de constituționalitate sunt corelate și cu dispozițiile art. 225 alin. (1) teza întâi și a doua din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, care prevăd că, în situația în care „una dintre părți sau dintre persoanele care urmează să fie

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
accedere la profesie“, concluzionând că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție. Or, nici textele constituționale invocate, nici Curtea Constituțională, pe cale jurisprudențială, nu stabilesc „dezirabilitatea“ unei profesii drept criteriu în aprecierea constituționalității unei norme. Acest argument poate fi invocat cel mult în ceea ce privește oportunitatea soluției normative. ... 175. Președintele Senatului apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, se arată că

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
înregistrării prin oricare dintre modurile stabilite de lege, inclusiv audio, se pot evalua atât răspunsurile candidatului la proba respectivă, cât și modul de notare de către comisia de examinare. Acest lucru nu reprezintă o vulnerabilitate și nici o problemă de constituționalitate. ... 180. Cu privire la criticile ce vizează art. 121 din lege se arată că este opțiunea legiuitorului să stabilească dacă acest interviu este înregistrat sau nu, întrucât acesta se desfășoară în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
pe criterii subiective, renunțându-se la proba scrisă. Modul de numire în diferite funcții manageriale în sistem (prin concurs sau procedură de selecție), probele care se susțin la aceste concursuri, ponderea lor etc., sunt chestiuni de oportunitate, iar nu de constituționalitate, legiuitorul putând să aleagă chiar și soluția unor interviuri prin care se verifică aptitudinile manageriale, fără ca acest lucru să poată fi considerat că încalcă vreo prevedere constituțională. ... 191. La punctul III.7 din actul de sesizare se critică art. 132

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
CURTEA, examinând obiecțiile de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 223. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie art. 206, art. 228 alin. (5)-(7), art. 234 alin. (2) și art. 271 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. Analizând criticile formulate, se constată

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]
Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 225. Examinând admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate, Curtea reține că are obligația verificării acesteia, prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre

DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261390]