33,831 matches
-
limbaj specifice, nici la inserturi ale altor ficțiuni, indiferent de tip? Toate aceste probleme mi le-am pus citînd - de altfel, cu plăcere - volumul de nuvele al lui Jeffrey Archer O duzină de tertipuri, publicat în 1994. Nuvelele sînt strict contemporane, iar cele mai multe își plasează acțiunea în Anglia sau în Statele Unite, spații ale vremurilor noastre ce ne-au devenit demult apropiate în această lume a globalizării. Mai mult - iar acest detaliu m-a derutat complet - între subiectele posibile de conversație ale
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
dramaturgiei românești și universale, a regiei, a actoriei. Consultînd acest tom, îți dai seama că dincolo de încărcătură afectiva se află o instituție de cultură. Volumul strînge toate înregistrările din perioada 1973 - 1993, ordonate într-un catalog - literatura română clasică, interbelică, contemporană, literatura universală dezvoltată în derulare alfabetică. Fiecare piesă înscrisă beneficiază și de casetă tehnică - numele regizorului, distribuția, ilustrația muzicală, regia de studio, durata etc. Așa cum sîntem obișnuiți să ascultăm la sfîrșitul benzii. Din păcate, o carte destinată să fie un
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
tine" etc.), ceea ce ar impune o reorganizare a modului lor de prezentare. În plus, existînd mai multe posibilități, e importantă explicarea eventualelor diferențe - de uz și de valoare semantico-stilistică - dintre ele. În limbajul jurnalistic se pot urmări destul de bine preferințele contemporane pentru una sau alta dintre modalitățile de expresie ale genericitătii: reflexivul impersonal sau pasiv-impersonal - "cu declarația de impunere s-a mers că la un meci de fotbal, cînd se aruncă mingea în teren..." ("România liberă" = RL 2692, 1999, 24); "cînd
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
în societatea românească. De la riturile barbare ale dacilor - sau ceea ce ni se pare că știm despre daci -, trecând prin cruzimea medievală, prin ticăloșia ce combină asasinatul cu trădarea din perioada premoderna, în fine, violențele absolut șocante din epoca modernă și contemporană, într-o vreme în care lumea civilizată le-a trecut demult în uitare, bestialități ce au colorat în negru istoria României și în 1907, și în timpul primului Război Mondial, și în anii treizeci-patruzeci - asasinatele legionare, apoi represiunea lui Antonescu -, în
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
identificate ca aparținînd unui limbaj sub-standard; respingerea lor poate fi chiar foarte puternica: din partea unor vorbitori care le condideră inculte, vulgare, "mahalagești" etc. Le-am remarcat de altfel prezenta în anunțurile publicitare - extrem de stîngaci redactate - ale ghicitoarelor și ale vrăjitoarelor contemporane. Oricum, în ciuda condamnărilor și tocmai datorită caracterului lor popular, construcțiile de tipul citat sînt foarte frecvente. Transformarea în normă unică a îmbinării dintre termenul reverential și numele de familie ("Doamna Popescu") este la noi o inovație destul de recenta, care corespunde
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
textele intrate în pagina nu sesizează impostura, probabil fiindcă și ei au același nivel intelectual. * Iată, de exemplu, cum a fost prezentat în EVENIMENTUL ZILEI nr. 2026, de către o duduie pe nume Felicia Mihali, românul unuia dintre marii scriitori americani contemporani, Russell Banks - Derivă continentelor, apărut recent la Ed. Univers, în traducerea Antoanetei Ralian: "În acest sfîrșit de mileniu, Russell Banks ne povestește cu un talent de secol XIX o poveste simplă americană. Cu un personaj a cărui dramă începe în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
în plin discurs sociologic american al anilor 50 și 60 din acest secol. Pentru Jankélévitch, însă, acest episod nu mai e relevant defel: filozoful francez scrie și elaborează o teorie a nostalgiei în plină paradigmă romantică, de ca si cum ar fi contemporan cu Baudelaire ori Debussy, nu cu psihologii și sociologii vremii sale. Romantic fiind, ca raționament explicativ, pentru Jankélévitch accentul esențial al nostalgiei nu cade pe spațiu, evident, ci pe timp: nostalgia, de fapt, este urmarea inevitabilă a ireversibilității timpului, este
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
care i-o dă originea indiană (ne-am permis să numim această perspectivă infra-image), iar când vorbește despre India câștiga perspectiva exterioară a celui care și-a părăsit țara (alo-image). Iată de ce românele sale reprezintă interesante nuanțări ale lumii postmoderniste contemporane, o lume a globalizării și suprapunerilor, reflectată prin perspectiva pe care Rushdie însuși o simte unică în felul ei și o definește drept "stereoscopica" (Imaginary Homelands, p. 19). Datorită ei, orașul Bombay poate fi surprins în tridimensionalitatea să pozitivă, negativă
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
distribuției. M-am gîndit că, probabil, o altfel de cronică trebuie scrisă la un asemenea gen de spectacol. Poate e nevoie de o hiperspecializare, ca în Japonia, unde un comentator de teatru NÔ nu-și da cu părerea despre teatrul contemporan și invers. Am gustat din șansă întîlnirii cu trupa Comediei Franceze, mi-am delectat auzul cu rostiri impecabile și declamații și am fost mîndră, într-un stil occidental și deloc zonal și provincial, de strălucirea artiștilor români - regizori, actori, scenografi
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
readuce în actualitate pe "omul și scriitorul" Teodor Murăsanu face prozatorul Aurel Podaru, care a publicat la Editură Dacia un volum de evocări, contribuții critice și istorii literare, un grupaj de inedite, colaborări și semnături dintre cele mai diverse de la contemporani și apropiați ai poetului, până la critici literări din actuala generație: Romulus Demetrescu, Mihai Iosivas, Vasile Rusu, Constantin Cublesan, Rodica Mureșan, Ion Oarcăsu, Adrian Dinu Rachieru. Paginile cărții conturează trei linii distincte ale personalității lui Teodor Murăsanu: profesorul, animatorul cultural și
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
poate profita paradoxal. Ancorat în sfîrșit la acest țărm, mă văd nevoit să dau lămuriri cititorilor textului de față de ce n-am înfățișat mai amplu aici tocmai fructele fertilității, prin care Ana Blandiana a îmbogățit substanțial lirica și proza română contemporană. Justificarea mea e că am conceput însemnările mai degrabă că o evocare sentimentală, cu tentă și autobiografica, punînd între paranteze analiza propriu-zisă a creației. Am cedat întîietate unei laturi - rezistență în fața dictaturii și a intolerantei -, un capitol în care poeta
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
pe nuanțarea punctelor de vedere și pe formularea unor concluzii mai totdeauna fecunde în rezultate. Cartea d-sale, incitant intitulată Paradoxul român, dovedește, repet, cît de adînc și de fecund meditează autorul asupra cîtorva chestiuni cu adevarat nevralgice ale istoriei contemporane a României. Aflăm aici studii despre construcția României Mari, despre România interbelică democrată, despre Carol al II-lea, despre Ion Antonescu, despre fenomenul legionar și P.N.T.C.D. Și, sîntem avertizați, va urma un al doilea volum, aducînd în dezbatere alte momente
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
exactitatea reproducerii lor, riscă să descopere varii stîlciri, ciudate și chiar comice. Experiență lecturii unor articole din presa străină despre evenimentele românești i-ar putea convinge pe mulți că exactitatea filologica nu e chiar o trăsătură caracteristică a scriiturii jurnalistice contemporane. Recentele evenimente minerești au avut de pildă dezavantajul de a aduce în discuție toponime și antroponime pe care era puțin probabil ca un cititor străin să le cunoască dinainte. În reportajele corespondenților străini au apărut astfel forme stranii că Marion
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
mod unitar între semnificativ și nesemnificativ: între personajul autentic și simplă menționare a unui nume, între personajul secundar și cel principal, între personajele practic inexistente ale romanelor fără cititori și cele impuse de cărțile importante și de succes, între eroul contemporan și cel istoric. Rămînem astfel, în mod fatal, la constatările produse pe baza impresiilor subiective (datorate cărților mai importante sau, mai adesea, celor din întîmplare citite). Cu această precizare și cu multe precauții, aș spune că sînt vizibile, în literatura
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
inexistenții Lascarov-Moldoveanu, Eugen Boureanu, I. Dongorozi și alții mai prejos. N. Iorga a văzut în proza postbelică un marasm și e cu totul semnificativ că atacul fusese îndreptat împotriva lui Ion, despre care și în 1935, în Istoria literaturii românești contemporane, scria: "în românul cu optzeci de personagii, cu violuri și omoruri, cu toate manifestațiile brutei, presintate crud, ca un cadavru putred pe care l-ar scutură cineva de un picior, e același realism de o sălbateca autenticitate: ce e mai
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Z. Ornea. "Există". Există? Nu există? E greu de lămurit această înșelătoare problemă tăiată în apele celei mai abstracte filosofii. Ca persoană fizică, avînd o dată de naștere, o stare matrimonială, un patrimoniu, da. Ca sulfuros, mic Fuhrer al literaturii române contemporane, conducînd edituri, diriguind colecții, țesînd intrigi, sugrumînd șuvoiul recuperărilor din literatura interbelică și amenințîndu-i, din pervazul prăfuit al rubricilor din România literară și Dilema, cu deget cocîrjat, de bătrînel reumatic, pe "extremiștii de dreapta", da. Ca "nume adunat pe-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
străzii, al protestelor sindicale, al crizelor de guvern și poate chiar din acela al vocilor nostre lăuntrice, nu s-a ridicat nici măcar un singur glas care să semnaleze momentele, cu atît mai mult cu cît pictorul ne-a fost efectiv contemporan pînă mai ieri. Au făcut însă acest lucru, fără prea multă agitație, dar într-un mod mult mai profund și mai autentic, Fundația Culturală Română, Muzeul Național de Artă al României și Muzeul de Artă Modernă și Contemporană din Liège
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
fost efectiv contemporan pînă mai ieri. Au făcut însă acest lucru, fără prea multă agitație, dar într-un mod mult mai profund și mai autentic, Fundația Culturală Română, Muzeul Național de Artă al României și Muzeul de Artă Modernă și Contemporană din Liège care au organizat în Belgia o importantă expoziție Baba. Astfel, după treizeci și cinci de ani de la prima sa expoziție belgiană (1964), Baba expune acum la Liège. Observînd această gravă amnezie, nu-mi eliberez cu nici un chip vreun regret după
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
Scală a fost creată în 1982 pentru a da posibilitatea accesului la repertoriul simfonic universal. Muți devine directorul principal al ansamblului din 1987 și promovează un repertoriu vast, invitând regulat la pupitrul orchestrei pe colegi de-ai săi, reputați dirijori contemporani, precum: Claudio Abbado, Riccardo Chailly, Myung Whun Chung, Carlo Maria Giulini, Zubin Mehta, Georges Prêtre și alții. La Sala Pleyel Ricardo Muți a oferit un program ales cu mare grijă, incluzând piese mai puțin cantate, precum Suita pentru orchestră "Turandot
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
cu adaptări și contextualizări (substituții de nume, adaosuri de detalii specifice) an mai toate culegerile naționale care le revendică, evident, paternitatea (cf. Victor, Raskin, Semantic mechanisms of humor, Dordrecht, D. Reidel, 1984). O caracteristică a funcționării umorului an cultura română contemporană - legată poate de o tradiție estică, cu siguranță de prestigiul categoriei și de amplificarea politică sub totalitarism a rolului său - e "impuritatea", capacitatea de a se amestecă cu orice tip de discurs, de a apărea an orice situație. Această capacitate
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
teza călinesciana a raportului cap-pajură dintre critică și istorie literară, ăn sensul preferinței exclusive pentru cea dintâi, am reușit să ne impunem opțiunile estetice, să schimbăm scară de valori și să-i citim pe clasici ca si cum ne-ar fi fost contemporani. O mână de ajutor ne-a dat structuralismul. Diacronia era parțial suspendată și, o dată cu ea, falsele legități introduse de marxism an istoria literaturii. ăntorcăndu-mă la miza adevărată a polemicii noastre din anii '60, trebuie să recunosc că ea ne depășea
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
află an acele zile de propria-i demitere de la direcția "Fundațiilor regale". Doar indispensabilul și mereu loialul Ion Petrovici inventează o mică editură, căreia ai transfera fonduri suficiente pentru punerea sub teascuri a lucrării lui Vianu. Astfel ia ființă "Editură Contemporană", ănainte că, nervos și moral, Vianu să fie pus an mare ăncurcătură. Surmenajul atroce ce marchează, pentru amandoi, ănceputul lui 1942, cu internarea an spital a lui Călinescu și o ușoară hemoptizie la Vianu, ai obligă la un concediu prelungit
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
ăncăt se poate vorbi despre "era Karajan" sau despre "ănainte și după Karajan". A fost fără ăndoială un foarte mare dirijor, dar au mai existat și alții comparabili cu el prin artă lor, să ne gândim doar la faimoșii săi contemporani. Poți să preferi emotionalitatea lui Furtwängler obiectivității lui Karajan, transparentă sound-ului lui Celibidache somptuozității orchestrei lui Karajan sau temperamentul vulcanic al lui Toscanini lucidității lui Karajan, dar trebuie să recunoaștem că nici unul nu a pus o amprentă atât de puternică
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
din domeniul politic, comercial, militar și, bineănteles cultural-artistic. Această "integrare" este susținută și prin includerea an selecția de filme a trei titluri (The Piano, Carrington și Wonderland) care beneficiază de muzică lui Michael Nyman - un important și prolific compozitor englez contemporan (concerte, piese de cameră, muzică de film, de operă, dar și muzica pentru jocuri de computer, spoturi publicitare, prezentări de colecții de modă). Nyman - a fost, de altfel, prezent la sfârșitul lunii septembrie la București și la Timișoara, unde a
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
ăndeaproape aceste creații cinematografice prezentate de Zilele filmului britanic se observă că ăntre ele există o legătură mai profundă, că au un numitor comun: și anume aducerea an prim-plan a unor atașante chipuri de femei: deopotrivă fragile și puternice, contemporane cu noi sau ăndepărtate an timp și an spațiu, personaje și personalități istorice sau femei obișnuite, desprinse din puzzle-ul cotidian al marilor orașe, ăndrăgostite sau tânjind după dragoste, căutăndu-si rostul și sensul propriei lor vieți, a propriei lor personalități
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]