4,988 matches
-
elevată a operei lui Iulian în raport cu aceea a predecesorului său. Bibliografie. O nouă ediție critică, cu introducere, trad. în franceză și note este în curs de apariție în colecția Sources chrétiennes: a apărut P. Bourguière - P. Évieux, Cyrille d’Alexandrie. Contre Julien. Tome I: Livres I & II (SChr 322), Cerf, Paris 1985 (cu o introd. generală de P. Évieux). Pentru celelalte opere, trebuie folosită tot ed. Aubert, retipărită în PG 76, 503-1064, cu fragmentele din cărțile XI-XIX editate de A. Mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
431 cu ocazia aderării la conciliul chirilian a șapte episcopi care anterior fuseseră partizanii lui Nestorios, a devenit una din cele mai vestite omilii din Antichitate dedicate Fecioarei Maria; autenticitatea acesteia a fost însă contestată de E. Schwartz), 5, 6 (contra lui Ioan de Antiohia), 7 (pronunțată înaintea arestării lui Chiril), 8 (fragment, păstrat în latină în documentele de la Efes). Omilia numărul 3 dedicată întrupării a fost rostită la Alexandria după o predică a episcopului Pavel de Emesa; tot întruparea e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu avea forța de a asigura unitatea lui Cristos. E adevărat că, după ce Teodor din Mopsuestia subliniase conjugarea celor două naturi în unicul prosôpon al lui Cristos, Nestorios ajunsese să accepte două prosôpa distincte, adunate într-un prosôpon unificat, și contra acestei noțiuni e orientată polemica lui Chiril atunci când exclude (prin al patrulea anatematism) existența a două „prosôpa sau naturi” în Cristos. Începând cu 428, el se arată neîncrezător în privința termenului de „nelocuire” (enoikêsis) și vorbește în mod constant de henôsis
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Théodote D’Ancyre sur le baptême du Seigneur în DIAKONIA PISTEWS, Mélanges J.A. de Aldama, Granada 1969, pp. 6-30. Studii: G. Bardy, Thédote d’Ancyre, DTC XV/1, 1946, 328-330; A. van Roey, Le florilège nestorien dans le Traité contre Nestorius de Théodote d’Ancyre, în Studia Patristica XII (TU 115), Akademie Verlag, Berlin 1975, pp. 155-159. 6. Euteriu din Tyana Episcop de Tyana, în Capadocia, a fost unul din cei mai înfocați partizani ai lui Nestorios; apare la Efes
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
distincție între acțiunile omului și cele ale divinității în Cristos (numai primul, de exemplu, poate suferi și muri), care continuă să existe după unirea ipostatică fără ca esența specifică a unora (poiotês physikê) să poată fi transmisă celorlalte (deci, fără confuzie: contra opiniei gramaticului Sergius); însă, dată fiind unitatea subiectului, a Logosului, Sever neagă ideea că ar putea fi repartizate atât omului, cât și lui Dumnezeu. După întrupare, există o singură ipostază sau natură a Cuvântului și ca atare și o singură
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cu cele ale lui J. Lebon, au pus în adevărata lumină lumină intențiile și doctrina lui. Bibliografie. Ediții ale operelor lui Sever: Discursuri către Nefalie și Scrisori către Sergius - J. Lebon, CSCO 119-120, 1949: Philalethes: R. Hespel, CSCO 133-134, 1952. Contra gramaticului nelegiuit: J. Lebon, CSCO 93-94; 101-102, 111-112, 19522. Scrieri polemice contra lui Iulian de Halicarnassus: R. Hespel, CSCO 244-245 (1964); 295-296 (1968); 301-302 (1969). Apologia tratatului Philalethes: R. Hespel, CSCO 318-319, 1971 (în CSCO sunt și textul sirian și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Sever pentru a demonstra că acesta se contrazice continuu; pentru noi sunt prețioase aceste pasaje în limba greacă din scrierile lui Sever, pierdute în redactarea originală (și în unele cazuri pierdute definitiv), chiar dacă unele citate, mai ales cele din Contra gramaticului nelegiuit, nu au corespondent în versiunea siriană cunoscută de noi, ceea ce duce la nașterea unei probleme încă nerezolvate. Bibliografie. Text editat și introducere în Diversorum postchalcedoniensium auctorum collectanea. I: Pamphili Theologi opus, ed. J.H. Declerck; Eustathii Monachi opus, ed.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Richard, Leontie nu mai este considerat un neocalcedonian (ca atunci când i se atribuiau scrierile lui Leontie din Ierusalim), ci un calcedonian riguros; chiar expresia, tipic chiriliană, „unire după hypostasis” este evitată de el în favoarea expresiei „unire după ousia”. Bibliografie. Ediții: Contra nestorienilor și a eutihienilor: PG 86/1, 1268-1396. Rezolvarea: PG 86/2, 1916-1945. Treizeci de capitole: PG 86/2, 1901-1916 și, mai degrabă, F. Diekamp, Doctrina Patrum de incarnatione Verbi, Aschendorff, Münster 19812, pp. 155-164. În PG 86/1-2 și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
S. Otto, Person und Subsistenz. Die philosophische Anthropologie des Leontios von Byzanz. Ein Beitrag zur spätantiken Geistesgeschichte, Fink, München 1968; D.B. Evans, Leontius of Byzantium: An Origenist Christology, Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies, Washington 1970; L. Perrone, Il „Dialogo contro gli aftartodoceti” di Leonzio di Bisanzio e Severo di Antiochia, CrSt 1 (1980), 411-442; A. Grillmeier, Le Christ dans la tradition chrétienne II/2, trad. franc., Cerf, Paris 1993, pp. 247-309. 26. Leontie din Ierusalim Așa cum am spus, corpusul atribuit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o necesitate naturală. Acest lucru îi permite primului să se folosească de analogia cu ființa umană pentru a explica relația dintre divin și uman în Cristos; în schimb, cel de-al doilea renunță complet la un asemenea procedeu. Bibliografie. Ediții: Contra monofiziților: PG 86/2, 1769-1901. Contra nestorienilor: PG 86/1, 1400-1768. Studii: M. Richard, Leonce de Jérusalem et Leonce de Byzance, MSR 1 (1944), 35-88 (= idem, Opera minora III Brepols, Turnhout; Univ. Press, Leuven 1977, n. 59); A. Grillmeier, Le
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Hipațiu de Efes, a putut astfel, foarte ușor, să constate că nici unul din marii autori dinainte nu le menționase și, în consecință, să le declare neautentice. Într-adevăr, primele citate din Dionisie se găsesc în scrierile lui Sever de Antiohia: Contra apologiei lui Iulian și Contra adăugirilor, compuse între 518 și 528, și a treia epistolă către egumenul Ioan, din 532 (sau, potrivit altora, din 510). Să ne oprim asupra acestor opere. Prin 137 de manuscrise grecești, copiate între 827 și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
poetică regulată; cea mai mare parte a imnurilor primitive, care provin din cercuri gnostice, pare să fie constituită mai degrabă din proză ritmică decât din poezie, uneori și pentru că fuseseră traduse din siriană. E cazul imnului Ofiților, citat de Origen (Contra lui Celsus VI, 31), sau al celor care apar în Faptele Apostolului Toma și în Faptele Apostolului Filip; în schimb, altele, cum e cel pe care Isus și apostolii îl cântă în cinstea Tatălui în Faptele Apostolului Ioan, sunt de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
povețele americane, instituind reforme care crează un echilibru Între inițiativa individuală și responsabilitatea colectivă, dar sunt prea puține elemente care să indice că America Își modifică visul, Încorporând În el o mai mare responsabilitate pentru bunăstarea colectivă a societății. Din contră, visul american merge În direcția opusă, devenind aproape o caricatură a individualismului robust atât de glorificat În mitologia frontierei americane. Rezultatul este acela că unii americani se Îmbogățesc, În timp ce mulți alții sărăcesc. În ambele cazuri, visul american suferă. Copii americanilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și guvernul american drept garantul visului american. Dacă oricare dintre aceste instituții ar suferi un eșec sau dacă americanii ar ajunge să creadă că ori sistemul capitalist ori forma noastră de guvernământ reprezentativ nu mai promovează visul american, ci, din contră, Îl subminează, stabilitatea sistemului Însuși ar fi pusă la Îndoială - acest lucru Începând să se Întâmple datorită influenței În creștere a corporațiilor asupra politicilor guvernamentale, polarizării crescânde dintre bogați și săraci și continuei Înrăutățiri a situației economice a clasei mijlocii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și, prin extensie, cele teritoriale ale statelor-națiune au un caracter exclusiv. Dacă cineva ar putea spune că oricine are dreptul de a obține proprietăți, acesta nu este genul de drept care unește umanitatea Într-un mod profund și fundamental 4. Din contră, lupta Între cei care au și cei care nu au pentru dreptul la proprietate a contribuit probabil mai mult Înspre divizarea speciei noastre decât oricare alt fenomen social. Chiar dreptul mai vag (Îmbrățișat de Thomas Jefferson În Declarația de Independență
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fie numai ajutorul În sine. În 2003, Centrul pentru Dezvoltare Globală și revista Foreign Policy au publicat rezultatele unui studiu aprofundat, care analiza cele mai bogate țări ale lumii În funcție de măsura În care ajutorul lor pentru dezvoltare contribuie sau, din contră Împiedică progresul economic și social al țărilor sărace. Indicele angajamentului pentru dezvoltare (Commitment to Development Index - CDI) analizează nu numai programele de ajutor extern și generozitatea acestora, ci examinează permisivitatea politicilor de imigrare, dimensiunea operațiilor de menținere a păcii și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1894 (De Genesi ad litteram... De Genesi ad litteram imperfectus liber. Locutionum in Heptateuchum libri septem: I. Zycha); BA 10, 1952 (Quaestiones LXXXIII și alte scrieri: G. Bardy, J.-A. Beckaert, J. Boutet); NBA 9, 1, 1988 (La Genesi difesa contro i Manichei. La Genesi alla lettera libro incompiuto, intr. A. di Giovanni, A. Penna, trad. L. Carrozzi); CChr.Lat 44, 1970 (De diversis quaestionibus, ad Simplicianum: A. Mutzenbecher); 44A, 1975 (De diversis quaestionibus octoginta tribus; de octo Dulcitii quaestionibus: A
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
diverse probleme ale textului biblic și apărîndu-i autenticitatea prin respingerea ipotezei maniheilor conform căreia Evangheliile ar fi suferit interpolări. Alte opere minore cu caracter antimaniheist din această perioadă sînt Despre Fapte cu Felix Maniheul (De actis cum Felice Manichaeo) și Contra lui Secundinus Maniheul (Contra Secundinum Manichaeum). Bibliografie. Texte: BA 17, 1961 (R. Jolivet, M. Jourjon). O dată cu noua și dificila responsabilitate de episcop, Augustin a trebuit să se confrunte cu o altă problemă, aceea a schismei donatiste: faptul că i-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
copilărie, tinerețe și maturitate: partea autobiografică se termină, într-adevăr, cu cartea a noua), sau dacă opera e împărțită altfel (de exemplu, după schema celor șapte vîrste ale omului, pe care Augustin o prezentase deja în cartea sa Explicarea Facerii, contra maniheilor: copilăria timpurie, copilăria, adolescența, tinerețea, trecerea spre bătrînețe, bătrînețea și pacea finală; această schemă, propusă de Pizzolato, are avantajul de a depăși contradicția, despre care vom vorbi imediat, dintre partea autobiografică și cea exegetică). în ansamblu, opera pare scrisă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1974 (Contra Iulianum, t. prior, libri I-III: M. Zelzer); BA 23, 1974 (De nuptiis et concupiscentia; Contra duas epistulas Pelagianorum: F.-J. Thonnard, E. Bleuzen, A.C. de Veer); NBA 18, 1985 (Polemica con Giuliano: Le nozze e la concupiscenza, Contro le due lettere dei Pelagiani, intr., trad. it. și note N. Cipriani); 19, 1-2, 1993-1994 (Polemica împotriva lui Iulian: Polemica con Giuliano. Opera incompiuta, intr. și note N. Cipriani, trad. it. I. Volpi). Controversa cu pelagienii a fost ultima în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
această judecată nu este încă vizibilă, dar la sfîrșit va fi. Chiar de pe acum totul se vede limpede, și cine vrea poate să citească intervenția lui Dumnezeu în desfășurarea istoriei umane. Bibliografie. Ediții: CSEL 5, 1882 (C. Zangemeister); Le storie contro i pagani (text A. Lippold, trad. it. A. Bartalucci și G. Chiarini), Fundația Valla, Mondadori, Milano, 1976; Les Belles Lettres, 1990-1991 (M.-P. Arnaud-Lindet). Studii: E. Corsini, Introduzione alle Storie di Orosio, Giappichelli, Torino, 1968; H.I. Marrou, Saint Augustin, „Orose
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
despre a cărui viață nu știm aproape nimic; probabil că în 484 era episcop de puțină vreme. Vigiliu a fost singurul scriitor african din acea perioadă care a participat la conflictele provocate de controversele cristologice. A scris în jurul anului 480 Contra lui Eutihes (Contra Eutychetem), un tratat în cinci cărți care se ocupă nu doar de erezia eutihiană, ci și de cea opusă, a lui Nestorie. Ultimele două cărți ale operei, intitulate „Apărarea epistolei trimise de sfîntul papă Leon lui Flavian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Cassian este și ultima sa operă, cu caracter angajat și conținut dogmatic, scrisă la cererea unui diacon influent la curtea din Roma a lui Celestin I, care va deveni ulterior papa Leon cel Mare. E vorba de întruparea Domnului, contra lui Nestorie (De incarnatione Domini contra Nestorium), în șapte cărți, compusă înainte de sinodul din Roma care l-a condamnat pe Nestorie în 430. în cadrul acestei polemici, Cassian apără în mod deschis cinstirea Fecioarei Maria și susține că este pe bună
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
biserică (In basilica), compusă cu ocazia sfințirii unei biserici închinate Sfîntului Martin din Tours, Pentru refectoriu (In refectorio) și un Epitaf (Epitaphium), șase versuri pentru propriul mormînt din bazilica Sfîntului Martin de la Bracara. Bibliografie. Ediții: PL 72; Martino di Braga, Contro le superstizioni. Catechesi al popolo (De correctione rusticorum), ediție îngrijită de M. Naldini, BPat 19, Firenze, 1991. 2. Leandru din Sevilia Printre scriitorii minori din Spania vizigotă îl putem aminti pe Leandru, originar din Cartagina, fratele mai mare al faimosului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nici numele lui Nestorie, nici terminologia referitoare la unirea dintre divin și uman în Cristos, teză pe care Chiril o adoptă în timpul controversei; considerăm deci că opera a fost compusă înainte de 429. Diverși autori antici, printre care Leonțiu din Bizanț (Contra lui Nestorie și Eutihie 2) și Efrem din Antiohia (în Fotie, Biblioteca, cod. 229), spun că ar exista și un Comentariu la Evanghelia după Matei scris de Chiril (sînt menționate o primă și o a doua carte). Din el nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]