292,917 matches
-
însemnate realizări ale intelectualilor români din diaspora, autorul constată, cu amară luciditate, o anumită lipsă de coeziune a acestor împliniri, un anumit eșec la nivelul ansamblului: "Nevrând sau neputând să iasă din spațiul circumscris al specialității, în care au dat contribuții de prim rang și au jucat un rol moral extrem de important, neputând să înceapă ancheta de la capăt și să plaseze întreaga construcție pe renunțarea la vechi stereotipuri de origine romantică (...), specialiștii români din exil n-au reușit decât rareori să
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
în cele două ipostaze: Marc Antoniu și George Azureanu. "Vocația militară" și-o continuă în chip de zvelt locotenent, companion în tandem burlesc cu rotofeiul Maior Mura (1927), altă localizare a unei piese franțuzești la care personal și-a adus contribuția. Antrenat și în învățămînt, nu-și precupețește eforturile și entuziasmul pentru a duce la bun sfîrșit un film regizat de Marin Iorda - Așa-i viața (1928) - oferindu-le chiar și studenților ocazia să participe ca figuranți. Cu acest film în
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
Andreea Deciu Practicing New Historicism (rom. Profesînd noul istorism) este o carte născută din stupefacția pe care o provoacă uneori succesul. Pe la sfîrșitul anilor '80 apăreau primele studii semnate de Stephen Greenblatt, pe atunci profesor la Berkeley. Subiectul acelor contribuții: texte medievale, renascentiste, shakespearene, dar mai cu seamă contexte reconstituite cu acuitatea antropologului dar și cu receptivitatea literatului față de detaliu. Catherine Gallagher, coautoarea prezentului volum, a publicat studii dedicate feminismului. a început, dacă e să dăm crezare confesiunii lui Greenblatt
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
dar a cărei carieră este, esențialmente, canadiană - atunci e clar că organizatorii ar trebui să modifice criteriile de selecție pentru a nu ajunge să atribuie premii unor filme din ce în ce mai puțin reprezentative pentru producția cinematografică elvețiană. De altfel, conform mentalității "orice contribuție oricât de mică - face ca filmul să fie elvețian" este alcătuită secțiunea "coproducții internaționale, cu finanțare minoritar elvețiană". Anul acesta, ea a fost dominată de filme și regizori francezi, dar și de problematica foarte franțuzească (participarea elvețiană fiind la nivel
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
Grigore Cojan nu sunt propriu-zis amintiri literare, ci niște fișe de istorie literară (cu date biografice, prezentare succintă a operei, cu aprecieri critice datorate unor nume cunoscute în critica și istoria literară) - și din acest punct de vedere ele sunt contribuții la un viitor dicționar al scriitorilor brașoveni, - în care inserțiile memorialistice dau culoare literară. Sunt scriitori din generații diferite - de la Cincinat Pavelescu și Sextil Pușcariu până la Ermil Rădulescu. Și numele de scriitor acordat unora din cei evocați este generos și
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
subtile, constînd în principal în greutatea de a se pune punctul pe i (aceasta fiind pretenția declarată a anchetei). Nimic nu e clar în identificarea particularităților - dacă există - și nici măcar în concluzia că românii evrei au, în linii mari, o contribuție diferită perceptibilă la literatura română. În capitolul final al Istoriei literaturii, G. Călinescu înregistrase, cu destulă aproximație și nu fără a lăsa să se ghicească unele presiuni ideologice ale momentului (1940-1941!) asupra opiniilor sale, cîteva note ale acestei contribuții. Niciodată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
o contribuție diferită perceptibilă la literatura română. În capitolul final al Istoriei literaturii, G. Călinescu înregistrase, cu destulă aproximație și nu fără a lăsa să se ghicească unele presiuni ideologice ale momentului (1940-1941!) asupra opiniilor sale, cîteva note ale acestei contribuții. Niciodată, de atunci, chestiunea n-a fost reluată. Ancheta din Vatra reprezenta ocazia ideală. N-a fost să fie. De vină nu e redacția, de vină sînt colaboratorii. Nici scriitorii români din Israel nu vin cu observații mult mai consistente
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
la propunerea regizorului Theodor-Cristian Popescu și Companiei 777, pe care o conduce. Din motive ce nu mai au rost a fi comentate, proiectul a eșuat la "Nottara", dar și-a găsit finalitatea la "Bulandra". Privind lucid, nu înțeleg foarte limpede contribuția fiecărui co-producător al proiectului său, mai exact, al Teatrului "Bulandra", unde spectacolul pare a se fi aciuat. Trebuie spus că piesa este bine scrisă, cu o construcție teatrală și dramatică de o notabilă subtilitate, cu o atmosferă ciudată, mereu parcă
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
colonelului negru, pentru reprimarea sîngeroasă, inevitabilă, a asediatorilor civili, dar înarmați. E aici o finețe a tuselor dificile, simptomatica pentru însăși reconsiderarea jurisprudenței, dincolo de pragul temporal tocmai trecut, ca argument pentru o reabilitare a tematismului filmic, într-un balans al contribuțiilor și formulelor transatlantice. Regula jocului (SUA, 2000) de William Friedkin, cu Tommy Lee Jones, Samuel L. Jackson, Guy Pearce, Bruce Greenwood. Ziua a 6-a (SUA, 2000) de Roger Spottiswoode, cu Arnold Schwarzenegger, Tony Goldwyn, Michael Rapaport, Sarah Wynter, Michael
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
cele din martie-mai 2000) și îndeosebi un dialog intitulat Sfîrșitul intelectualilor? cu Jacques Julliard și Michel Winock, republicat fragmentar în Lettre internaționale, ediția română din toamnă lui 2000. S-a discutat mult în ultima vreme despre rolul intelectualilor și despre contribuția lor politică. A existat chiar tendința de a-i opune pe intelectuali politicienilor. Apelul la istorie n-a dus la clarificarea lucrurilor. incepand cu noțiunea însăși de intelectual, departe de a avea o definiție unanim acceptată. Prima observație care se
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
considerat Părinte, însă, acordă același apelativ și unor autori care nu au îndeplinit decât parțial primele trei condiții. Astfel, autori precum Tertulian, Origen, Eusebiu al Cezareei etc. au fost trecuți și ei în lista Părinților. S-a luat în calcul contribuția importantă pe care acești oameni au avut-o pentru Biserică și s-a considerat că erorile care li se reproșează nu au contaminat într-atât operele lor încât să fie mai primejdioase 6 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice, Edit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
sens trebuie să-i înțelegem, pe ei și seriozitatea întreprinderii lor. Altminteri le-am nesocoti în mod arbitrar intenția, lăsând să ne scape adevăratul scop al operei și al acțiunii lor. Același lucru se poate spune și despre judecata aplicată contribuției lor la istoria mondială 35. Părinții Bisericii nu se mai simt martori direcți ai revelației lui Hristos, ca generațiile epocii apostolice și imediat postapostolice. Mai mult, ei pornesc în toate operele lor de la mărturia fermă și desăvârșită a apostolilor. Nu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
asemenea texte, "să ne gîndim și la Cititor", iar cînd era obligat, din diferite motive, să le publice, îi oferea consolator Cititorului, pentru contrapondere, cîteva specii publicistice vii - interviu, memorialistică, polemici, anchete...) * În volumul triplu, de 240 de pagini, două contribuții ni s-au părut remarcabile. Ambele în secțiunea Arte vizuale, ambele neconvențional-memorialistice. Prima aparține lui J. Waldmann, critic muzical arădean stabilit în Germania, după ce a fost deținut politic în România comunistă, și se intitulează Bach, custodele muzeului meu imaginar. La
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
texte de proză politică. Arbitrară și hilară efectiv e clasificarea poeziei și ordinea așezării ei în sumar. Dl Pericle Martinescu are dreptate: "Alcătuită în felul acesta foarte personal, unde arbitrariul capătă forme hipertrofice, ediția Cuza - notabilă la vremea ei pentru contribuțiile filologice de la rubrica "Însemnări literare", constituie azi mai mult o piesă de muzeu." Și o curiozitate editorială. Ediția Iorga, din 1922, n-are prefață, publicînd numai poeziile apărute în Convorbiri literare. Într-o comunicare din 1939, citită la Academie, propunea
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
reprezentativă pentru formula sufletească a unui popor, ci personalitățile lui creatoare. Să mai amintesc de Lucian Blaga cu al său Spațiu mioritic care admitea, ca filosofie a culturii, ca valabilă pentru sufletul românesc resemnarea fatalistă din celebra baladă populară. Și contribuțiile au tot continuat, alăturîndu-se și noua generație, prin M. Eliade, Cioran, mai ales M. Vulcănescu (cu studiul fundamental Sentimentul românesc al existenței), Const. Noica. Întrebarea e dacă se poate vorbi de determinarea unei astfel de formule sufletești specifice. Dacă admitem
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
ediție. Mărturisesc a nu o fi citit pînă astăzi, și, de fapt, asupra ei mi-au atras atenția două eseuri ale d-lui Nicolae Manolescu apărute în revista noastră. Acest volum intenționase să fie o vastă lucrare, larg concepută, intitulată Contribuții la o istorie a vieții spirituale românești comandată de Institutul Român din Berlin care să apară la o editură germană în perioada cînd Noica era atașatul nostru cultural în capitala Germaniei naziste. Dar, cu toată stăruința prof. Sextil Pușcariu, mărturisește
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
în duh - și o vom găsi în Învățături - ea se desfășoară pe alte trepte decît cele ale înțelegerii și minții. Se desfășoară pe cele ale inimii, firește". Așadar Noica socoate că împăcarea ar fi trăsătura distinctivă a sufletului românesc. E contribuția sa într-o dezbatere cu stagiu, la care trebuie adăugată opinia lui N. Steinhardt, ne previne dl. Nicolae Manolescu, din studiul său despre Caragiale care evidenția că finalul din O scrisoare pierdută, cu împăcarea părților în conflict, e trăsătura distinctivă
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
O scrisoare pierdută, cu împăcarea părților în conflict, e trăsătura distinctivă a românului. Nu pun temei pe aceste trăsături, socotite distinctive, dar dator sînt să le înregistrez, asemenea, de pildă, cu aceea a adaptabilității propusă de M. Ralea. Sînt, toate, contribuții. Să adaug că Noica propunea întregitor trăsătura armoniei și integrare în spiritul cosmic relevate de Pârvan, la care s-ar putea deduce și anumite sensuri ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Rămâne, totuși, deschisă dacă nu chiar îndoielnică opinia lui Noica
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general romanic, în franceză și italiană (vol. I), în catalană, portugheză, provensală, retoromană, română, sardă și spaniolă (vol. II). Autorul îi mulțumește la începutul cărții lingvistei Victoria Popovici pentru contribuția ei la capitolele de bibliografie românească și retoromană. Capitolele dedicate fiecărei limbi sînt structurate în mod similar: sînt trecute în revistă lucrări bibligrafice, studii teoretice, culegeri (monolingve sau bilingve), comentarii despre prezența paremiologiei în operele literare, tipuri de frazeologisme definite
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
folosit și bibliografii mai vechi, pe care le-a supus unor operații de verificare, actualizare, sistematizare. Capitolul românesc are meritul de a regrupa studii și articole concepute din perspective diferite, de la cercetările principale și de la cărțile de sinteză pînă la contribuții punctuale, chiar răspîndite prin reviste de mai mică circulație. Se dovedește foarte util și faptul de a include în liste cercetările din Republica Moldova, necuprinse în bibliografiile românești și deci puțin sau deloc cunoscute la noi (pentru titlurile de dinainte de 1991
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
clasice - Iordache Golescu, Anton Pann, Iuliu Zanne, I.C. Hințescu, M. Gaster, neomițînd pe G. Baronzi sau pe M. Schwarzfeld, cu Practica și apropourile lui Cilibi Moise, citînd texte din Calendare sau reviste precum Comoara Satelor - se ajunge pînă la numeroasele contribuții românești la reviste internaționale de paremiologie (Proverbium) precum și la ultimele lucrări din 1997: cartea lui S. Dumistrăcel despre expresii românești, Dicționarul de expresii și locuțiuni românești apărut în două versiuni la Iași și la Chișinău. Alături de autorii cu contribuții foarte
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
numeroasele contribuții românești la reviste internaționale de paremiologie (Proverbium) precum și la ultimele lucrări din 1997: cartea lui S. Dumistrăcel despre expresii românești, Dicționarul de expresii și locuțiuni românești apărut în două versiuni la Iași și la Chișinău. Alături de autorii cu contribuții foarte numeroase sau foarte importante - Constantin Negreanu, Cezar Tabarcea, Sanda Golopenția-Eretescu, Dumitru Stanciu pentru proverbe, Theodor Hristea, Florica Dimitrescu, Liviu Groza pentru locuțiuni și expresii, se găsesc multe alte nume și articole, demonstrînd diversitatea cîmpului de studiu - de la varietatea desemnărilor
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
sus nu are cum să fie corectată cu adevărat, dată fiind slăbirea forței (estetice) de iradiere a... "centrului iradiant" al poeticii pillatiene. La capătul acestor considerații, se impune concluzia că ampla și substanțiala lectură propusă de Alexandru Cistelecan este o contribuție de prim ordin la studiul operei lui Ion Pillat, de o marcată originalitate. Criticul iese victorios din confruntarea destul de dificilă cu o operă ce nu pare a se impune în primul rând prin forța implicării în profunzimea dialecticii "imaginației materiale
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
rîndurile Partidului Național, încă în 1926, pe Stelian Popescu. Stelian Popescu își pierde ministeriatul. Dar, din păcate, izbutise să ocupe această demnitate, efectiv fraudulos, aproape un an și jumătate. E dincolo de orice îndoială că, la alegerea sa ca ministru, o contribuție importantă a avut-o faptul că Stelian Popescu venea cu zestrea de director al Universului, un ziar cu tiraj, citit, și, deci, capabil de a crea o stare favorabilă de spirit și influență. Iar Stelian Popescu a reînceput publicarea Universului
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
de a face istorie, iar nu politică", și ajunge la epurarea din economie și din administrație a elementelor alogene. Nu doar de evrei e vorba, ci și de unguri, bunăoară. Străinii sînt judecați de Eliade în raport nu cu vreo contribuție culturală, ci cu gradul de supușenie față de statul român. După 1918, scrie el, guvernanții i-au uitat pe sașii și pe șvabii din Ardeal care au votat în totalitate alipirea la România Mare și i-au favorizat în schimb pe
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]