2,395 matches
-
fermentația se produce în condiții cu mult mai bune și se obțin produse de calitate superioară. Presarea nu se utilizează în cazul fructelor aromate: caise, piersici, unele soiuri de pere. Pentru producția de rachiuri naturale se utilizează fructe sănătoase, bine coapte și aromate. Aromele din fructe se păstrează în timpul fermentației și distilării și se vor regăsi în parte în produsul finit, conferindu-i gustul și buchetul specific. 11.1. COMPOZIȚIA CHIMICĂ A FRUCTELOR Compoziția chimică a fructelor este deosebit de complexă și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
am văzut vreunul, nici pe-acolo, nici în altă parte. Pomul magic al copiilor! Predam pe-atunci, la clasa a VII-a, pe trimestrul al treilea, taman prin mai, versurile lui Blaga: „ - Negrule, cireșule,/ gândul rău te-mprejmuie./ Jinduesc la taine coapte/ Guri sosite-n miez de noapte/ Om și păsări, duhuri, fluturi,/ nu așteaptă să te scuturi./ Prea ești plin de rod și vrajă,/ vine furul, puneți strajă!! (...)” E limpede coincidența. Nici că se putea o mai strașnică potrivire între realitatea
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
colegele suntem gospodine și facem lucruri extraordinare. M-am hotărât să vă ofer ceva exotic, ceva bun - (verificat desigur), o mâncare a bunicilor noștri, a toamnei: Pui cu gutui INGREDIENTE: * un piept mare de pui de țară, * 6 gutui bine coapte îmbietor mirositoare, * 2 linguri de unt, * 2 linguri de zahăr, * 1 pahar de apă, * 1 linguriță făină sau mai bine amidon, * sare, după gust. MOD DE PREPARARE: Se taie pieptul de pui fâșii, se sărează, se presară cu un praf
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
într-o tavă cu ulei. Se adaugă vin și smântână peste rulade. Se așează pe farfurie. Saramură de pește INGREDIENTE: * 2 kg pește (caras, novac), * 2 ardei iuți, * 2 căni cu sare grunjoasă, * 2 linguri de oțet, * 2 roșii bine coapte, * un ardei gras verde, * o căpățână usturoi, * verdețuri (pătrunjel, țelină frunze, leuștean, mărar), * un litru apă. MOD DE PREPARARE: Se curăță peștele de intestine, branhii, dar nu și de solzi. Se spală bine. Se curăță și se toacă mărunt legumele
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
aranjează pe farfurie, se așează deasupra peștele și se stropește cu puțină zeamă. Macrou cu paste și scoici (pentru patru porții) Elena Chiriac profesor INGREDIENTE: * 1 pungă macaroane mici, * 2 pești macrou, * 250 grame midi, * o ceapă, * o roșie bine coaptă, * 2 căței de usturoi, * 2 linguri pastă de roșii, * 1 chili, * sare, * piper, * un cub Knorr de pește, * coriandru proaspăt, * ulei de măsline, * un pahar de vin alb. MOD DE PREPARARE: Se curăță peștele și se porționează în bucăți potrivite
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
INGREDIENTE: * Patru linguri gelatină, * 100 ml apă, * 4 căni de iaurt (poate fi o găletușă de cele din comerț), * o cană cu zahăr, se mai poate adăuga 2-3 linguri în plus, după preferințe, * 1 plic zahăr vanilat, * 2 banane bine coapte sau două felii de pepene galben, * 20 de căpșuni, * 1 pachet mare de biscuiți petit beurre, MOD DE PREPARARE: Se pune într-o crăticioară cu apă gelatina și se lasă până se umflă. Între timp se curăță de codițe, se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
se lasă 15 minute la foc moale, la 3-4 minute se stropesc puii cu siropul din tigaie. În altă tigaie se pune ceapa la prăjit (în coajă) cu ulei de măsline circa 15 minute. Când e gata, se scoate ceapa coaptă, apoi se curăță clementinele și se amestecă cu puii și se mai lasă pe foc pentru un minut. Separat se fierb cartofii curățați de coajă, în apă cu sare. Când sunt gata, se taie în două și se pun într-
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
ele preparându-se salate: a). salată de vinete cu ulei, cu sau fără ceapa; b).salată de vinete cu maioneză de soia și zeamă de lămâie; c). salată de vinete cu maioneză de soia și cu usturoi. Pentru conservare, vinetele coapte , bine scurse se introduc în borcane de 800 ml sub formă de șuvițe, care se căpăcesc și se fierb o oră. Se mai pot conserva și la congelator. Salată de vită cu castraveți (pentru patru porții) (rețetă din regiunea Dolhești
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Iași) INGREDIENTE: * 2 kg ceapă, * 5 kg vinete, * 2 kg ardei gras, * 2 kg gogoșari, * 2 kg tomate, * jumătate litru ulei, * sare, * o lingură miere. MOD DE PREPARARE: Ceapa tocată se călește în ulei. Se adaugă ardeii și gogoșarii spălați, copți, curățați și dați prin mașina de tocat. Se face suc din roșii și se adaugă peste celelalte. Se mai adaugă vinetele (spălate, coapte, curățate și tocate) și se fierbe totul bine până devine o pastă groasă. La sfârșit se adaugă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
lingură miere. MOD DE PREPARARE: Ceapa tocată se călește în ulei. Se adaugă ardeii și gogoșarii spălați, copți, curățați și dați prin mașina de tocat. Se face suc din roșii și se adaugă peste celelalte. Se mai adaugă vinetele (spălate, coapte, curățate și tocate) și se fierbe totul bine până devine o pastă groasă. La sfârșit se adaugă sarea și mierea de albine. Se introduce zacusca în borcane de 400 ml, se pun capacele, se așează pe tavă și se țin
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
până spuma este tare (se ține pe tel). Albușurile se amestecă ușor cu gălbenușurile, adăugând treptat făina. Compoziția obținută se așează într-o formă tapetată cu hârtie, se nivelează suprafața și se coace la cuptor la o temperatură moderată. Blatul copt se lasă la răcit, se desprinde hârtia și se taie în bucăți late de 5-6 cm. Siropul: se fierb 50 grame zahăr cu 100 ml apă, 5-10 minute. Se lasă la răcit și apoi se adaugă romul. Bezeaua se prepară
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
în frunziș. Fructele infectate au puncte brune, de cel mult 1 mm în diametru, în jurul cărora se menține o zonă verde, mai intens colorată decât restul fructului (fig. 100-c). La palparea fructelor se constată că țesuturile atacate sunt bombate. Fructele coapte nu pot fi atacate de această bacterie ce nu evoluează datorită pH-ului acid al acestora. Atacul bacteriei poate fi semnalat pe coada frunzelor, pe tulpină, pe flori și chiar pe fructe, dar numai până când acestea au 3 cm în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, aspre iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități concentrice; pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca formează miceliu cu mulți spori. În culturile de tomate din seră (ciclul doi), atacul evoluează rapid, datorită variațiilor de temperatură de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anii călduroși și umezi în culturile de câmp, unde tomatele nu sunt arăcite. Pagubele se resimt în culturile destinate industrializării în partea a doua a perioadei de vegetație. Simptome. Ciuperca atacă fructele încă de când sunt verzi dar, abia pe fructele coapte apar simptome caracteristice, pete mici, circulare, mai închise la culoare, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. Pe suprafața petelor de 0,5-1,2 cm, apar zonalități concentrice, iar sub coajă se ridică puncte negricioase (fig. 106-a și 105-e). După crăparea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înainte de vreme. Pe fructele mici apar pete de 2-5 mm în diametru, la început argintii, apoi cu un punct central brun, acestea fiind numite "pete fantomă". Dacă în cultură se menține umiditate atmosferică ridicată, atacul progresează de pe cozile fructelor aproape coapte, pe fructe, sub forma unor pete apoase (este afectată toată pulpa) acoperite cu un puf cenușiu. În condiții de temperaturi sub 25șC, pe miceliul ciupercii apar scleroții, cenușii-olivacei ce la maturitate devin negri. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solul sau pe care au ajuns particule de sol după ploile repezi, prezintă pete circulare mici, brune, ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observă zonalități concentrice de culori diferite brune-deschis și brune-închis (fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate de o zonă brună roșcată în care țesuturile sunt moi și cu epiderma crăpată. Ciuperca poate ataca și rădăcinile, producând ofilirea plantelor tinere și putrezirea parțială a rădăcinilor plantelor mature. Ciuperca evoluează numai la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
oțet de mere. Sunt ușor suportate supele cu zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăieței, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri românești fierte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
2-3 reprize pe zi. Regimul alimentar În faza acută se recomandă o dietă absolut hidrică, cu supe de zarzavat strecurat, compoturi, sucuri de fructe, oranjade și apă potabilă. Treptat se continuă cu lapte amestecat cu ceai, pireuri de legume, fructe coapte și rase, cartofi fierți, biscuiți și pâine prăjită și se completează cu regimul descris la colectistite. Bune efecte are sucul de ridichi negre, curățate de coajă și date prin răzătoare; după presare se obține sucul care se Îndulcește cu miere
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe partea dreaptă. Dacă fenomenele dureroase cedează se pot consuma alimente ușor digestibile, cu valoare calorică ridicată: carne slabă de vită sau pasăre, pește alb, pâine prăjită, făinoase, supă de orez, supe de zarzavat cu fidea, creme de legume, cartofi copți, legume și fructe proaspete, produse lactate degresate, iaurt, brânză de vaci, cereale fierte, borș. În alte zone ale globului se consumă fructele gustoase de boldo (Peumus boldus), arbore originar din Chile, cu efecte de reglare a fluxului biliar și În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
normală cu budinci, sufleuri cu brânză de vaci, carne slabă, tocată și fiartă, unt, și alte alimente din preferințele culinare ale bolnavului. După fiecare masă se recomandă un ceai de mușețel, mentă sau sunătoare sau 250 ml suc din tomate coapte sau suc din fructe dulci (1-2 zile pe săptămână). În gastrita acută se mai recomandă suc de varză albă: se rade varza crudă, se pune sare, se lasă În repaus 30 minute, se stoarce și se beau, zilnic, Între mese
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Îngroșate cu orez sau griș; -ouă proaspete fierte moi, ochiuri românești, spumă de albuș, sufleuri, budinci; - pâine albă veche de o zi sau prăjită, mămăligă și paste făinoase (150 g/zi); -dulciuri, tarte, papanași, ecler, bezele, pandișpan, savarine, biscuiți; - fructe coapte dulci (cireșe, caise, piersice, pere, mere, prune, afine, fragi, zmeură) sau În compoturi și sucuri. Încă din secolele trecute s-a utilizat sucul de varză dulce (câte 50 ml de 3 ori pe zi), cu 30 minute Înainte de mesele principale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sufleuri la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caș nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă În aburi, cartofi copți sau fierți În coajă care se zdrobesc și se amestecă cu lapte acru și morcov ras. Din această fază se poate Începe consumul de carne de pasăre sau vițel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, Înăbușire sau sub formă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. De asemenea se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierți, copți sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie și orez cu lapte. O atenție deosebită trebuie să fie acordată curei de dezintoxicare a organismului, folosind semințe de dovleac puțin prăjite și nesărate (4-5 pumni pe zi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de legume (cure de 10 zile), sucuri de fructe neacide, compoturi și vinuri roșii. Foarte mult este indicat sucul de lămâie cu efect alcalinizant. Recomandări speciale pentru
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pește slab, pâine albă prăjită sau veche de o zi, biscuiți, paste făinoase fierte În apă, budinci cu brânză sau carne, prăjituri uscate, peltea de gutui. Fructele proaspete nu prea sunt tolerate și de aceea se recomandă mere rase sau coapte, compoturi și sucuri naturale de gutui, afine, agrișe, mure, coarne, zmeură, cireșe și vișine, pentru a corecta cerințele În vitamine. Ca băuturi se admit unele ape minerale, afinată și vin roșu. La copiii suferinzi de enterocolită se recomandă o cură
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]