5,110 matches
-
un bun palmares de performanțe” în evaluarea îndeplinirii cerințelor reformelor structurale? Femeile nu ar trebui oare să aibă un cuvânt de spus cu privire la aceste decizii, ci trebuie să fie lăsate mereu la latitudinea bancherilor internaționali și a directorilor executivi ai corporațiilor transnaționale care controlează capitalul internațional? Și mai multe întrebări apar dacă ne gândim la administrarea datoriilor externe. Sunt relevante criteriile folosite pentru a determina capacitatea de gestionare pe termen lung? Se ține vreodată seama de specificul țării evaluate? În ce
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de luptă împotriva secetei înaintea obiectivelor pe termen scurt ale stabilizării și liberalizării. Femeile trebuie să-și exercite dreptul de a participa în mod semnificativ la evaluarea costurilor și a beneficiilor alegerilor politice în toate sectoarele economice naționale, iar guvernele, corporațiile și instituțiile globalizării trebuie să recunoască faptul că nici guvernele, nici societățile și nici economiile nu pot funcționa pe termen lung fără participarea deplină a femeilor din Africaxe "Africa". Integrarea regională este o prioritate pe care Africaxe "Africa" și întreaga
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
organizații precum Națiunile Unitexe "Națiunile Unite" și Organizația Internațională a Munciixe "Organizația Internațională a Muncii" (OIM), dar și a unor acorduri, cum ar fi CEDAW și NAFTAxe "NAFTA (Acordul American de Liber Schimb)", pentru a negocia cu statele-națiune, inclusiv cu corporații transnaționale individuale, în vederea recunoașterii și apărării drepturilor omului în cazul femeilor. Diane Orentlicherxe "Orentlicher, Diane" spune că folosirea unei metodologii a drepturilor omului înseamnă „promovarea schimbării prin raportarea faptelor”. Pentru a determina guvernele să își asume responsabilitatea, „ONG-urile trebuie
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
într-una mai egalitaristă. Cea de-a treia situație nu privește atât de mult reformarea identității femeilor, ci implică mai curând o politică a contestării și recunoașterii regimului de gen, susținută deseori prin sancționarea de către state, tribunale, guverne locale și corporații transnaționale. Și în acest caz, activistelor li se oferă spațiul politic necesar dezvoltării unor baze de contestare, ce pot afecta politica de recunoaștere în instituțiile care le reglementează. Baze strategice de contestaretc " Baze strategice de contestare" Există probabilitatea ca diversele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
diferitelor regimuri de gen oficializate de legislația mexicană, spre deosebire de cea americană, și rolul jucat de ONG-uri în aducerea acestei contestații în fața mai multor foruri cu putere de decizie, cum ar fi tribunalele americane și mexicane, sindicatele din Statele Unite și corporațiile transnaționale. Cazul testelor pentru depistarea sarcinii și acțiunea întreprinsă de Human Rights Watchxe "Human Rights Watch"* constituie un alt exemplu de contestare politică și juridică între diferitele regimuri de gen din SUA și Mexic, care pun la încercare în acest
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
constituit un elemente-cheie în istoria fabricilor maquiladora. La început, maquilas erau uzine de asamblare Ford care angajau cu precădere femei, și ele au fost înființate în 1965, în cadrul Programului de Industrializare a Zonei de Frontieră. Ideea era să se permită corporațiilor transnaționale să împartă procesul de producție în etape multiple și să situeze acele procese de producție care necesitau o mare cantitate de muncă de partea mexicană a frontierei, eliminându-se în același timp tarifele, taxele și alte reglementări ce ar
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Labor - Congress of Industrial Organizations**, Despacho Obrero din Ciudad Juárez și Interfaith Center on Corporate Responsability***. Declarația de intenție a organizației spune: „Suntem o coaliție transnațională de organizații religioase, muncitorești, ecologiste, hispanice și feministe, care încearcă să exercite presiuni asupra corporațiilor transnaționale americane, în vederea adoptării de către acestea a unor practici responsabile din punct de vedere social în întreprinderile maquiladora și asigurării unui mediu sigur de-a lungul frontierei americano-mexicane, a siguranței la locul de muncă în cadrul fabricilor maquila și a unui
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Regional de Sprijin pentru Muncitorii din Zona de Frontieră (CAFOR)xe "Comitetul Regional de Sprijin pentru Muncitorii din Zona :Zona de Frontieră (CAFOR)" cred că guvernul vrea acest teren pentru că e întins, plat și destul de potrivit pentru a fi vândut corporațiilor transnaționale. Ei susțin și că această colonie e cunoscută pentru faptul că susține în majoritate partidul de opoziție PRD (Partido de la Revolucion Democratica- Partidul Revoluției Democratice), și nu pe cel care controlează Baja California, PAN (Partido de Acción Nacionalxe "Partido
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de femei din patruzeci de fabrici situate de-a lungul frontierei (Eggertonxe "Eggerton, Laura", 1997). Organizația Human Rights Watch folosește metodologia descrisă mai sus în cazul testării în vederea depistării sarcinii, iar studiul consemnează în detaliu cazurile de acest gen din corporațiile transnaționale din regiunea de frontieră. Pe baza acestui document, organizația a depus o plângere, împotriva statului mexican, pe lângă Biroul Național Administrativ (National Administrativ Office - NAO) din cadrul Ministerului Muncii din Statele Unitexe "Statele Unite", cu acuzația că nu a stabilit mecanismele de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
blocat la nivelul „consultării ministeriale”. A treia etapă jurisdicțională presupune reunirea unui „comitet de experți” care să întocmească un raport. În timp ce problema era discutată la nivel interguvernamental, organizația Human Rights Watchxe "Human Rights Watch" și-a înmânat raportul mai multor corporații transnaționale americane care dețin fabrici maquiladora în regiunea de frontieră. General Motors și ITT Industries s-au oferit voluntar să întrerupă astfel de practici; totuși, alte companii nu au făcut acest lucru (interviu telefonic cu La Shawn Jefferson, de la Human
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
lege specială care interzicea sindicalizarea și orice activități sindicale în cadrul firmelor cu capital străin. Acest lucru se întâmpla cam în aceeași perioadă în care guvernul promulga legi privind investițiile străine și se creau zone de prelucrări pentru export, în vederea atragerii corporațiilor transnaționale. Femeile, alcătuind cea mai mare parte a angajaților din fabricile cu capital străin, au fost cel mai grav afectate. În zona de prelucrări pentru export Massan, în mare parte bazată pe mici investiții nipone, femeile reprezentau 60% dintre angajați
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
țări de origine, având în vedere o serie de factori favorizanți/nefavorabili cum ar fi: calitatea de membru al UE; proximitatea geografică; nivelul de dezvoltare economico-socială a țărilor și regiunilor, stabilitatea politică, predictibilitatea cadrului legislativ și eficiența instituțiilor publice; guvernarea corporațiilor; regimul stimulentelor etc. Totodată, am realizat o analiză comparativă între indicatorii de performanță economico-financiari în întreprinderile cu participare străină de capital din România și investițiile autohtone. Lucrarea prezintă un cadru sintetic macroeconomic al impactului ISD în România, în condițiile crizei
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
relație pe termen lung, reflectând interesul și controlul de durată ale unei entități rezidente într-o economie (persoană fizică sau juridică) asupra unei entități economice rezidente într-o altă economie. Menționăm faptul că investiția străină directă nu aparține în totalitate corporațiilor transnaționale (CTN), ea putând fi realizată și de o persoană fizică sau juridică aflată în procesul complex al transnaționalizării prin investiții străine directe (ISD) și investiții străine de portofoliu (ISP). Investițiile străine directe au trei componente: participarea la capitalul social
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mai restrânse a pieței locale de capital și a riscului de țară mai mare, acesta din urmă restricționând accesul la finanțarea externă. Așadar, „fluxurile de investiții străine directe reprezintă doar o parte din fluxurile investiționale atașate filialelor din străinătate ale corporațiilor transnaționale” (Voinea, 2007). În România, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) definește investițiile străine directe ca fiind societăți comerciale cu participare străină de capital. Conform ONRC<footnote Vezi ONRC - Sinteză statistică a datelor din Registrul Central al Comerțului - la 31
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
footnote Presupun stabilirea unei filiale străine într-o țară. footnote> și dezvoltare de firme. Dacă, în perioada de tranziție, cele mai frecvente au fost fuziunile și achizițiile, în cazul vânzării activelor statului către un investitor strategic, care poate fi o corporație transnațională sau un investitor acționar unic, investițiile la „firul ierbii” sau greenfield, denumite și investiții de novo, au reprezentat un factor sui generis al tranziției, cu particularități distincte față de prima categorie, în sensul că investitorul străin a pornit o afacere
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în date de stoc și de flux necesită informații structurate cu privire la dinamica și fluxurile de investiții din diferite ramuri ale economiei naționale în condițiile globalizării economiei însă, acest model își pierde utilitatea practică, în special din cauza comportamentului investițional al marilor corporații transnaționale DOMAR există un raport constant între capitalul în funcțiune și profitul realizat, în condițiile unui progres tehnic neutru și ale unei rate neschimbate a dobânzii este destul de dificil de aplicat din pricina multitudinii de informații necesare legate de distribuția investițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
factor al dezvoltării sustenabile și al noii economii sau economia bazată pe cunoaștere (knowledge based society), ceea ce implică analiza contribuției investițiilor îndeosebi în capitalul uman (active intangibile) la creșterea endogenă, alături de alți factori cum ar fi: eficiența instituțiilor publice, guvernarea corporațiilor și cea bancară, investițiile în educație și în formarea pe tot parcursul vieții. Noțiunea de investiție rămâne un domeniu deschis cercetării în continuare, îndeosebi ca urmare a faptului că principala sa caracteristică și țintă o reprezintă eficiența economică, indiferent de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
gânditori, practic încă de la începuturile conturării domeniului economic ca arie științifică, forță a dezvoltării moderne. Peisajul economic contemporan, marcat de „tulburări dinamice” într-un spațiu globalizat, axat pe știință și colaborare, în condițiile unei concurențe din ce în ce mai acerbe, a transformat marile corporații transnaționale în jucători globali, multe dintre ele având cifra de afaceri superioară produsului intern brut. Cercetarea economică actuală acordă spații largi clarificării relațiilor de dependență funcțională dintre investiție și dezvoltare economică, în special în condițiile în care delocalizarea investițiilor străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
socialistă centralizată la economia de piață concurențială, liberalizată, al integrării în Uniunea Europeană și în procesul globalizării (Zaman, Vasile, 2005, p. 201). Investițiile străine directe (ISD), ca formă complexă de manifestare a globalizării piețelor externe, constituie o componentă importantă a activităților corporațiilor multinaționale și transnaționale pe plan mondial, care, de altfel, au devenit un factor de influență puternică în creșterea interdependențelor economiilor naționale și difuzarea progresului tehnologic. În perioada de tranziție, investițiile străine directe au devenit pentru România, dintr-un factor de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
exceptând agricultura și unele domenii ale energiei), ajungând, de exemplu, la o pondere de 81,2% în activele sectorului bancar și de peste 60-70% în unele ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale. Un alt palier al cercetării, în prezenta lucrare, se referă la sfera de cuprindere a procesului de convergență instituțională dintre România și țările dezvoltate membre ale Uniunii Europene care nu vizează și structuri ale sistemului bancar, respectiv cota de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe pe plan internațional, a schimbat raportul profit repatriat/reinvestit, în sensul creșterii ponderii profitului reinvestit, fără a o egala pe cea a profitului repatriat; profitul reinvestit nu înseamnă în totalitate cheltuieli pentru creșterea adițională a capacităților de producție a corporațiilor transnaționale (CTN) care folosesc o parte a acestuia, mai mare sau mai mică, sub forma unor fonduri de rezervă (buffer funds) pentru folosirea lor în cazul unor situații avantajoase de schimb pe piața valutară sau pentru alte situații sau împrejurări
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
milioane de euro. Aceste cifre sunt apropiate de estimările Băncii Mondiale<footnote http://businessday.ro/12/2010/cat-profit-au-scos din-tara-multinationalele-in-perioada-2005-2009/ 2,93 4,16 5,99 4,36 1,54 2005 2006 2007 2008 2009 footnote> potrivit cărora, în perioada 2005-2009, corporațiile transnaționale cu filiale în România au repatriat câștiguri de circa 14 miliarde de euro. Potrivit calculelor proprii, în cadrul analizei macroeconomice a întreprinderilor cu investiții străine directe, am constatat că în perioada 2003 2010, profitul reinvestit total al întreprinderilor respective a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mamă. Cifrele macroeconomice referitoare la raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit variază de la un an la altul, dar și de la o filială la alta, în funcție de profitabilitatea acestora, dar și de deciziile firmei-mamă. Wilfried Altzinger (2008) constată că eficiența filialelor corporațiilor multinaționale în România și Bulgaria, calculate pe baza indicatorului ROE, a fost de 12,1% și 8,5% față de 5,1% în țările UE 15 dezvoltate (Altzinger, 2008, p. 9), introducând și distincția dintre eficiența economică a fuziunilor și achizițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
gândirii economice, postulează relansarea procesului investițional drept factor sine-qua-non al reluării creșterii economice, cu condiția creșterii eficienței economice, prin tehnologii noi și modernizate, dar și prin contribuția unui management performant în sectorul public și privat, a unei bune guvernări a corporațiilor, a sectorului bancar și al cercetării, dezvoltării și inovării. Analiza comparativă internațională (tabelul 3.28) privind volumul valoric al formării brute de capital fix (FBCF) în România și alte țări membre ale Uniunii Europene, în perioada 2008-2012 (FBCF realizată) și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
România și, în general, condițiile României, pe lângă puncte tari, au și o serie de puncte slabe și riscuri. Investițiile străine directe în România trebuie privite potrivit analizei SWOT, astfel: 1) puncte forte: folosirea canalelor de comerț exterior pentru exporturi ale corporațiilor multinaționale din România în alte țări; expertiză managerială, programe speciale de training; creșterea gradului de ocupare pentru investițiile de tip greenfield; transfer de tehnologii moderne, competitive și de vârf; membră NATO și UE, de asemenea membră ONU, FMI; relații diplomatice
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]