3,019 matches
-
o delicatețe și o receptivitate emoțională prea puțin discreditate de camuflajul (auto)ironic, în fond terapeutic: " Se lasă ceața în pahare,/ timpul beat mort mai vrea un rând,/ un fluture se-aprinde'n felinare/ și sfârâie fitilul de pământ.// Un crai de votcă se arată/ în ochiul tău ca solzii triști/ pe care scriu ca o erată/ un decalog de navetiști.// Se beau paharele-ntre ele'n/ alcoolic cor și heruvimi/ rup țuicii de la gât mărgele/ spre lauda dragii prostimi.// Astfel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vor vedea într-însele a fi dreapte și adevărate, să să ție cu toată paza; iară ceale protivnice și carele să fac făr-de-cale, să se lase, și să se leapede". La Ioan Zoba din Vinț, în Prédoslovie Cătră măriia sa craiul Ardealului... la Sicriiul de aur, Sas-Sebeș, 1683, sunt, cu siguranță, mai multe elemente ce pot fi circumscrise auto-reprezentării. Mai întâi, ofranda primei cărți "aceasta iaste pârga dintâi a tipografiei noastre" imagine regăsită în diferite variante în predosloviile românești, de fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a-și întări trupul și a-și câștiga sănătate. Mai toate aceste popoare erau, prin aspre legi, îndatorite de a să scălda în apă răce. Macedonenii îndatorau până și pe lehusile lor de a se scălda în apă răce și craiul lor, Filip, părintele lui Alexandru cel Mare, au depărtat pe un comandant din slujba lui și i-au luat toate semnele de cinste pentru că s-au scăldat în apă caldă. Germanii, supt a cărora giug am văzut și pe biruitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Horia Gârbea Sînt soldat și călăreț, Uite, am un cal isteț! N.Batzaria C'est une belle chose mon ami, que les voyages...". Așa sună un moto din Diderot la Craii de Curtea-Veche. Dar personajele lui Mateiu I. Caragiale călătoresc mai mult în timp, cu gîndul, decît în spațiu. "Călătoriile formează spiritele și deformează geamantanele" susține un personaj al lui Kirițescu. Autorii contemporani nu mai dau atenție călătoriilor pentru că s-au
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
Lovinescu a condus până în 1984 Fraternitatea lui Hyperion), au publicat scrieri concepute din perspectivele tradițiilor. Astfel s-au discutat ori s-au și publicat opinii la probleme de literatură a basmelor lui Ion Creangă, a romanului scris de Mateiu Caragiale, Craii de curte veche. S-au scris și lucrări despre originile etno- spirituale ale vechilor daci, de geografie sacră a munților Ceahlău și Călimani, despre sacralitatea voievodatului Bogdanei (adică Darul lui Dumnezeu), cum s-a numit Moldova inițial, și multe alte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1819-1852) rămâne proeminenta figură de om politic, cu temeiuri filosofice iluminist-deiste, în revoluția de la 1848. El a dobândit și o imagine internațională prin scrieri și activități politice la Paris. Fruntașul transilvănean al revoluției de la 1848, juristul Avram Iancu (1824-1872), rămâne "craiul munților" (tot un lider spiritual) din Ardeal. Atribute apropiate de "filosoful-rege" le-au împlinit fruntașul "Junimii" (1863), Titu Maiorescu (1840-1917) de formație culturală germană și Vasile Conta (1845-1882), cu studii în Belgia. Amândoi au predat la prima universitate românească modernă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pot viza un spațiu diferit prin situarea sa culturală di ferită, nu prin cea temporală. Ar fi interesantă, de exemplu, încercarea unei lecturi à la Benjamin a punerii în scenă a Bu cu reștilor începutului de secol XX din romanul Craii de Curtea-Veche, a lui Mateiu Caragiale. Stranii similarități, uneori textuale sau chiar tematice între roman și Copilărie berlineză... pot fi observate, fără însă a fi și învestite cu caracter definitiv. O lectură paralelă a celor două lucrări este nu mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tare, vicii ale societății românești a începutului de veac XX, sensul metafizic al ruinelor Curții-Vechi este ratat. O investigație cu caracter istoric“ poate fi, de asemenea, primejdioasă, din perspectiva rândurilor de față; mai important decât a vedea cine este scriitorul Crailor... este a vedea cine este Povestitorul lor, personaj doar discret schițat în textul ca atare, dar elaborat profund în subtext ca oglindire a celor trei prieteni, Pantazi, Pașadia, Pirgu. În al doilea rând, „împrietenirea“ lecturilor despre care vorbeam mai sus
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
În al doilea rând, „împrietenirea“ lecturilor despre care vorbeam mai sus mai are de depășit încă un obstacol. Este vorba de tendința de a „aplica“ o serie de concepte care descriu, la Benjamin, experiența urbană în „cazul“ scriiturii literare a Crailor... Aceste concepte sunt ele însele asemenea unor personaje, lucru poate mai puțin evident în demersul analitic pe care l-am încercat aici. Dar faptul că experiența urbană este, mai mereu pentru Benjamin, întruchipată în figuri precum flaneurul, colec ționarul, peticarul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
revărsa peste vechi orașele adormite; pâlpâiau pe mlaștini văpăi sglobii. Puhoiul de lumini poleia noroiul metropolelor uriașe aprinzând deasupră-le ceața ca un pojar““. Decadența de vine ea însăși personaj în roman, odată ce stă, parcă, în țesă tura intimă a lumii Crailor..., a personajelor, a orașului, a întâmplărilor. Ion Vianu observă acest fapt, vorbind despre „Balcania“ românească aflată în dispariție continuă, infinită, decadența bizantină intrată deja „în al treilea mileniu““. Istoria este, în roman, prilej de nostalgie. Ea este vârsta de aur
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fapt, ele nu fac altceva decât să certifice caracterul de ruină al prezentului, nu vreo legitate transcendentă care să-l explice. Gestul deconstructiv pe care trecutul îl întreprinde în raport cu formele reificate ale prezentului este un exemplu de loc literar al Crailor... care intră în relație magică de similaritate cu o serie de reflexe ale experienței urbane descrise de Ben jamin în scrierile sale despre Berlin. La acesta se adaugă un gest paralel, care se exprimă geografic: trecerea pragurilor, al căror sacerdot
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu o serie de reflexe ale experienței urbane descrise de Ben jamin în scrierile sale despre Berlin. La acesta se adaugă un gest paralel, care se exprimă geografic: trecerea pragurilor, al căror sacerdot este, de data aceasta, Pirgu. „Ghid“ al crailor în mahalale, în birturile Bucureștilor și în universul încâlcit al Arnotenilor, Pirgu parcurge conturul marginalității sociale a orașului. Proxenet, parvenit, el joacă prin aceasta un rol „politic“, într-un sens similar celui despre care a fost vorba mai sus, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Pirgu parcurge conturul marginalității sociale a orașului. Proxenet, parvenit, el joacă prin aceasta un rol „politic“, într-un sens similar celui despre care a fost vorba mai sus, în această carte: escapadele nocturne în care îi angajează pe cei trei crai sunt o tăietură transversală prin lumea me tro polei și o celebrare a multiplicității, a diferenței care afec tează decisiv instituirea unor fizionomii, clase sau tipuri umane rei ficate. Duplicitatea lui Pașadia este un exemplu care ilustrează această tensiune a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
eroi ai romanului, desenându-le parcă traseul încâlcit și certificându-le originea tensionată: o descendență nobilă, petrecută însă în mit și însoțită de semnele prezente ale facerii de rău și ale decadenței“. Polemica privitoare la identificarea, în rândul personajelor, a „crailor“, fie ei doi, trei sau patru, nu este, în acest loc, importantă. Importantă este însă o notație a autorului la sfâr șitul capitolului despre cele trei hagialâcuri și pe care M. Călinescu o comentează: plasarea Povestitorului în mijlocul unui joc de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
materialitate apăsătoare, greoaie a mobilelor din saloanele lui Pașadia, fie ca materialitate pestilențială, viciată a mahalalelor, a cârciumelor, a bolgiei Arnotenilor. Povestitorul parcurge calvarul acestei lumi labirintice, ca spațialitate și temporalitate deopotrivă, spre o biruință decisivă a visului: cei trei Crai, însoțiți de măscăriciul Pirgu, slujesc „vecernia de pe urmă“, pentru a dispărea apoi „în purpura asfințitului“. Imaginea Bucureștilor stăpâniți de craii de Curtea-Veche ia naștere, ca și imaginea Berlinului copilăriei lui Benjamin, în momentul pierderii ei iremediabile. Matei Călinescu observă că
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Arnotenilor. Povestitorul parcurge calvarul acestei lumi labirintice, ca spațialitate și temporalitate deopotrivă, spre o biruință decisivă a visului: cei trei Crai, însoțiți de măscăriciul Pirgu, slujesc „vecernia de pe urmă“, pentru a dispărea apoi „în purpura asfințitului“. Imaginea Bucureștilor stăpâniți de craii de Curtea-Veche ia naștere, ca și imaginea Berlinului copilăriei lui Benjamin, în momentul pierderii ei iremediabile. Matei Călinescu observă că, în cazul Crailor de Curtea-Veche, relectura nu este accidentală, după cum ea nu su plinește o slăbiciune a cititorului, ci ține
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
măscăriciul Pirgu, slujesc „vecernia de pe urmă“, pentru a dispărea apoi „în purpura asfințitului“. Imaginea Bucureștilor stăpâniți de craii de Curtea-Veche ia naștere, ca și imaginea Berlinului copilăriei lui Benjamin, în momentul pierderii ei iremediabile. Matei Călinescu observă că, în cazul Crailor de Curtea-Veche, relectura nu este accidentală, după cum ea nu su plinește o slăbiciune a cititorului, ci ține de însăși textura cărții, de mecanismul prin care survine lumea fantastică a eroilor. Excluderea narațiunii este cel mai important rezultat al acestui exercițiu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
amestecul de stiluri sau "permutarea stilistică" adesea într-o notă deliberat arhaizantă. Este interesant că această "permutare stilistică" își găsește corespondentul literar în romanele decadente, de pildă în Salammbô al lui Flaubert, în stilul voit arhaizant la Mateiu Caragiale în Craii de Curtea-Veche, în stilul neologizant al lui Huysmans din A rebours, sau al lui D'Annunzio din Il Piacere, în general în romanele ca fapt de stil, pentru care stilul constituie marca definitorie. Preocupările pentru stil conduc la decadentism, principala
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în proza decadentă dezvoltă propriile sale armonice, iar nu odată muzica apare tematizată. În Casa Buddenbrock (1901) și Doctor Faustus (1947) ale lui Thomas Mann, ea constituie nu numai instrumentul formativ, ci și cel faustic al geniului damnat. Romanul matein, Craii de Curtea-Veche, se deschide și se închide cu o paranteză muzicală, un vals melancolic cu funcție opiacee pentru care întreg romanul constituie un libret. Însă înainte de toate, simbolismul asociază muzica poeziei într-un nou registru de sensibilitate, care nu mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cultural și civilizațional între Orient și Occident, să se constituie drept o Porta Orientis, la care făcea aluzie, nu tocmai elogios, Raymond Poincaré, într-un celebru proces, aluzie preluată și de Mateiu Caragiale, pentru a deveni motto-ul romanului său, Craii de Curtea-Veche (1929). Viziunea unui naționalism de factură mesianică trecut prin filtrul unei utopii culturale va deveni vizibilă la un Emil Cioran, în Schimbarea la față a României (1934). Menirea acestei țări ar fi tocmai să devină ea granița orientului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spiritul decorativismului Art Nouveau, înfățișând-o pe Ileana într-un cadru de atmosferă oriental-bizantină. Lucasievici vine cu un Cap de expresie, o frumusețe Secession cu flori în păr, Ștefan Popescu cu un proiect pentru un fronton de biserică (Cei trei Crai de la Răsărit) și un tablou intitulat Timiditate, în care expresia sentimentului rezonează în zona noii sensibilități simboliste, cu prezența unei tensiuni evidențiate atât în expresie, cât și prin prezența elementului floral. Interesantă pentru fenomenul decadent este reproducerea unei picturi a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorat în stilul lui Ludovic al XVI-lea, cu mobilă de Aubusson, cu fotoliile și canapeaua reprezentând fabule de La Fontaine. Practic, ne aflăm în plin decor rococo pe care-l îndrăgea Pașadia din romanul decadent al lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Și salonul adăpostește o colecție de pictură unde Grigorescu, Mirea, Luchian și Petrașcu sunt reperele artistice. Interesant, și aici Veneția joacă rolul de turnesol al unei nostalgii care reflectă sensibilitatea simbolist-decadentă, estetizant-rafinată a locatarului; într-o altă cameră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să ne unim Și din Bice să pocnim Mai îndemnați la Boi Înco Roată măi Flăcăi (Hăi, hăi) Dumnezeu nea ajutat De ciocoi noi am scăpat Avem țară liberă Speculanții tremură, Țara noastră ca un rai E condusă de un crai Frumos de pe plai Regele Mihai Ce ia dat D-zeu Să conducă mereu Peste vremuri grele Domnu săi dea putere El mereu ca să Domnească Țara noastră să’nflorească Că a sprijinit măi frate Un guvern cu dreptate, Pentru a noastră
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dincolo de toate nuanțările, ezitările și impulsurile duplicitare. Pe de altă parte, vă amintesc de excelenta inițiativă a Observatorului cultural de acum câțiva ani, când a reunit vreo sută de nume în jurul ideii de roman autohton, câștigător fiind Mateiu Caragiale cu Craii de Curtea Veche. Iată un "top" cât se poate de semnificativ și deloc comercial! Ce părere aveți despre piața publicațiilor literare și despre publicul care frecventează această piață? Inflația de reviste culturale/literare constituie un avantaj sau un dezavantaj? Știu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cu vederea "fandoselile lui de nobil bizantin și de sibarit apusean", surprinzînd drama, dar și comedia acestei conștiințe dedublate al cărei purtător, ca și Macedonski, "intră prea declarativ în rolul de ales (ca) unul din ultimii reprezentanți ai seminției semețe crai exilat printr-o tainică urzeală a destinului într-o epocă de care trebuia să se apere, înălțînd în jurul său ziduri masive de dispreț"; astfel, vocația teatrală a lui Mateiu atinge tragicul paroxismului și histrionul se manifestă în absolut, chiar masca
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]