4,796 matches
-
de incendierea coșurilor de gunoi. Toate acestea se numesc scenarii ale crimei. Din faza actuală se poate declanșa jocul „Ce se întâmplă... dacă...”, prin evaluarea fiecărui scenariu posibil. Operațiunea se numește Analiza consecințelor. Jocul se încheie prin aprecierea gradului de credibilitate a fiecărei amenințări, evaluându-se probabilitatea de apariție a fiecărui scenariu, cunoscând condițiile de securitate ale sistemului și apreciindu-se dacă scenariul poate fi real în totalitate sau parțial. După ce toți pașii amintiți au fost parcurși, s-a realizat, de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ținta amenințărilor de patru feluri: pierdere, respingere (nerecunoaștere), compromitere și corupție. De asemenea, există trei categorii de agenți-cauză a pierderilor: angajați, străini, accidente. Din această cauză există 60 de amenințări ce trebuie să fie examinate pentru a se hotărî asupra credibilității lor. În plus, pierderile cauzate de persoane pot fi provocate prin forță, pe ascuns, prin înșelătorie și prin diversiune. Totuși, putem să grupăm amenințările securității, prin prisma tematicii anunțate mai sus, după cum urmează: 1. pierderea echipamentelor și altor componente fizice
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se poate ajunge la aflarea trendurilor respective. Sunt două motive importante pentru care informațiile neclasificate nu trebuie să fie clasificate prin compilare. Primul motiv este acela al evitării costurilor suplimentare generate de clasificare. Al doilea motiv este cel al menținerii credibilității programului de clasificare, ca aspect important al succesului politicii de clasificare. Multitudinea punctelor de vedere referitoare la clasificarea compilării informațiilor neclasificate provine, probabil, din ambiguitatea cuvântului compilare. Unele dintre dispute ar putea să dispară dacă compilarea ar fi definită corect
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sistemul se va baza pe restricții fizice, prin care să se respecte toate principiile securității informațiilor. Operațiunea nu este prea ușoară. 4. Modul securității stratificate. Sistemele prelucrează informații aparținând diverselor categorii, iar personalul, de asemenea, dispune de autorizări diferite. Conceptul credibilității componentelor informatice (hardware, software și firmware - softul aflat în memoria de tip ROM) rezolvă o astfel de problemă a „turnului Babel” al securității sistemului, asigurându-se respectarea tuturor principiilor enunțate anterior. 2.9. Protejarea suporturilor informaționaletc "2.9. Protejarea suporturilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sau seducătorii, hackerii și trișorii. Delapidatorii au devenit hoți informatizați printr-o explicație foarte simplă: înregistrările la care trebuie să ajungă și modalitățile de acoperire a faptei sunt realizabile cu ajutorul calculatorului. De regulă, delapidatorii sunt de vârstă mijlocie, cu destulă credibilitate în firmă, câștigată, îndeosebi, printr-o prezență îndelungată în aceeași unitate. Ei sunt buni cunoscători ai măsurilor antifurt și de controlare a fraudelor, iar locul lor de muncă le permite să aibă acces legal în sistem sau la valorile patrimoniale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Naivitatea și credulitatea sunt folosite pentru a face verosimilă o poveste inexistentă, iar bunele intenții sunt mijloacele de multiplicare rapidă a zvonului. Pentru a convinge, virușii falși au două lucruri comune: un limbaj tehnic foarte sigur și alte elemente de credibilitate prin asociere. Aspectul tehnic este garantat de titlurile științifice ale emițătorului și de seriozitatea organizației - chiar dacă ele nu sunt reale. Costurile virușilor falși sunt foarte mari din cauza timpului pierdut de milioane de utilizatori cu o problemă inexistentă. Dacă doar șapte
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
presupune retragerea sau anularea oricărei decizii care produce efecte juridice în privința persoanei, adoptată exclusiv pe baza unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată prin mijloace automate, destinată să evalueze unele aspecte ale personalității sale, cum ar fi competența profesională, credibilitatea, comportamentul sau alte aspecte similare. De asemenea, persoana poate solicita reevaluarea oricărei alte decizii luate în privința sa, care o afectează în mod semnificativ, dacă decizia a fost adoptată exclusiv pe baza unei prelucrări de date care întrunește condițiile enumerate anterior
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
volumul Semnele realului, își declară adeziunea la „profilul de autor”, pe care îl contrapune atât tiraniei metodelor în vogă, cât și taxinomiilor abstracte: „câți autori, atâtea formule”. Și Textul și realitatea (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) ori Obsesia credibilității (1996) vor fi tot culegeri de cronici care ambiționează să dea „un tablou echilibrat și complet al literaturii actuale”. Însă criticul nu își propune să sistematizeze direcțiile și formulele dominante din epocă, ci doar să semnaleze, în și prin scrierile
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
realizează o evadare din actualitatea imediată. Fără a produce o mutație radicală în receptarea celor doi scriitori, lecturile cuprind puncte de vedere originale și nu de puține ori polemice. SCRIERI: Semnele realului, București, 1981; Textul și realitatea, București, 1984; Obsesia credibilității, București, 1996; Constantin Noica, Brașov, 2000; Titu Maiorescu, Brașov, 2003. Antologii: Un destin istoric: Biserica Română Unită, Târgu Mureș, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Petru Poantă, „Textul și realitatea”, TR, 1984, 37; Al. Piru, „Textul și realitatea” FLC, 1985, 7
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
Scriitorii sunt grupați pe direcții și afinități ideologice, iar opera lor este discutată (și disecată) metodic, prinsă în caracterizări pertinente și revelatoare. E o cunoaștere atentă, din interior, dar dublată de o rodnică detașare, care îi asigură un maxim de credibilitate. Ecourile partizane, coteriile ideologice sau de grup, exagerările produse de cronicile literare și de motivațiile extraestetice sunt eliminate și sancționate, ținta criticului fiind aceea de a realiza o cât mai exactă scară de valori și de a sesiza timbrul particular
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
axiologică. „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare este un studiu monografic temeinic, în care prospectarea exactă a cadrului istoric se îmbină cu cercetarea temeinică a împrejurărilor socio-culturale. Personalitatea lui Mihail Kogălniceanu, creionată cu acuratețe și pregnanță, are credibilitate și carismă. Programul revistei, cu toate semnificațiile lui, e raportat la realitățile anilor în care periodicul a apărut, dar se urmărește și însemnătatea inițiativei lui Kogălniceanu pentru deceniile postpașoptiste, precum și deschiderile pe care le-a făcut posibile. Cu Alice Călugăru
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
Capitolul 9. Sociologul și societatea 155 Două modele ale relației sociolog-societate 155 Sociologul și structura de interese 159 Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă 171 Opțiunea statu-quo/Alternative 174 Capitolul 10. Integrarea sociologiei ca proces social 180 Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice 180 Tipuri și grade de integrare 184 Motivația cercetării aplicative 186 Rezistența la utilizarea sociologiei 189 Capitolul 11. Strategii și tehnici de intervenție 197 Difuzarea cunoștințelor în masa sistemelor sociale 197 Analiza obiectivelor și a problemelor 199 Evaluarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca un proces social, ca o interacțiune între două sisteme sociale: colectivitatea care aplică sociologia și subsistemul cercetării sociologice. În acest capitol vor fi tratate câteva aspecte ale procesului integrării sociologiei în activitățile practice ca un proces social: testarea și credibilitatea teoriilor sociologice, tipuri și grade de integrare, motivația asimilării sociologiei în activitățile sociale practice, rezistențele pe care le are de înfruntat utilizarea sociologiei, cât și strategiile dedepășire a acestor rezistențe. Testarea și credibilitatea teoriilor sociologicetc "Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
practice ca un proces social: testarea și credibilitatea teoriilor sociologice, tipuri și grade de integrare, motivația asimilării sociologiei în activitățile sociale practice, rezistențele pe care le are de înfruntat utilizarea sociologiei, cât și strategiile dedepășire a acestor rezistențe. Testarea și credibilitatea teoriilor sociologicetc "Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice" Una dintre deosebirile mari, cu consecințe importante, dintre ingineria clasică și „ingineria socială” provine din specificul testării teoriilor și „tehnologiilor” sociologice. Este deja larg acceptat că teoriile sociologice sunt mult mai dificil de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
testarea și credibilitatea teoriilor sociologice, tipuri și grade de integrare, motivația asimilării sociologiei în activitățile sociale practice, rezistențele pe care le are de înfruntat utilizarea sociologiei, cât și strategiile dedepășire a acestor rezistențe. Testarea și credibilitatea teoriilor sociologicetc "Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice" Una dintre deosebirile mari, cu consecințe importante, dintre ingineria clasică și „ingineria socială” provine din specificul testării teoriilor și „tehnologiilor” sociologice. Este deja larg acceptat că teoriile sociologice sunt mult mai dificil de testat decât teoriile din științele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
eficace; că nu există contraargumente și contraprobe decisive. Criticile care se acumulează în comunitatea științifică, certitudinile și îndoielile, argumentele pro și contra fac o teorie sau o tehnică de acțiune să primească suport colectiv, fapt care îi conferă o anumită credibilitate sau, dimpotrivă, o discreditează. În locul testării directe și individuale, în sociologie se practică mai degrabă o testare colectivă și difuză. Existența unei comunități științifice active reprezintă deci nu doar o garanție a dezvoltării științei, ci, totodată, și o modalitate specifică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de evaluare a rezultatelor științei. O teorie este aici confruntată cu alte teorii, cu fapte care, fiecare în parte, nu sunt suficient de puternice încât să ofere o testare completă și definitivă, ci doar prin cumulare putând oferi o anumită credibilitate. Pot fi citate o mulțime de teorii și tehnici sociologice care nu sunt influente datorită unei verificări suficient de riguroase, ci pentru că sunt atractive, aruncă o lumină difuză, dar interesantă asupra unei mulțimi de fapte, oferă posibilități de dezvoltare, promit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care activează, o știință a națiunii, cum îi plăcea lui Dimitrie Gusti să se exprime (Gusti, 1965). Caracterul pronunțat colectiv al cercetării și verificării. În științele sociale, cercetătorul sau specialistul izolat are, așa cum am încercat să argumentez mai înainte, o credibilitate semnificativ mai scăzută decât în științele naturii. El reprezintă chiar, în anumite situații, un pericol. O asemenea afirmație poate părea ciudată. Este necesar de aceea să fie susținută mai pe larg. Există câteva tipuri de pericole provenite din nerealizarea funcțiilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
practică deosebit de importantă: profesia de sociolog practician trebuie concepută și menținută ca o profesie deschisă, conectată organic și direct la comunitatea științifică și supusă unui continuu control al acesteia. Specialistul singuratic în științele sociale are, prin natura acestor discipline, o credibilitate semnificativ mai scăzută decât colegul său din științele naturii. Validarea cunoștințelor și tehnicilor sale trebuie să fie concepută ca un proces continuu, realizabil în primul rând la nivelul întregii comunități științifice. Democrația științei, caracterul ei colectiv, reprezintă, din acest motiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Un nivel ierarhic superior poate considera o problemă ridicată de nivelurile ierarhice inferioare ca fiind locală, și nu generală, sau pur și simplu o formă transformată a unor interese particulare. Sociologia poate formula mai liber aceste probleme, oferindu-le o credibilitate mai ridicată: date asupra sistemului de promovare și a efectelor sale pozitive și negative, neajunsurile centralizării excesive, date în legătură cu îmbătrânirea corpului profesoral, stilurile de conducere și efectele lor asupra performanței etc. Forurile superioare, în relațiile lor cu subsistemele subordonate, pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să interpreteze evenimentele din lumea reală în termenii structurii de joc implicite. Aceste așa-numite „narațiuni analitice” folosesc unele dintre modelele de alegeri sociale specifice spre a analiza mai bine cazurile selectate și totodată folosesc respectivele cazuri selectate la sporirea credibilității modelelor de alegere ca unealtă de investigare empirică.1 Mai mult, putem emite ipoteza că un anumit tip de joc va fi ales, în principiu, într-o situație specifică. Dacă acest lucru este confirmat la o testare atentă, această descoperire
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reprezentările abstracte pe care le propunem se dovedesc plauzibile, sau implauzibile în raport cu strategia de cercetare pe care o aplicăm. Un design riguros al cercetării poate reduce gama de influențe și de erori sistematice. Convențiile testării științifice ne ajută să dezvoltăm credibilitatea și validitatea rezultatelor noastre. Buna credință ne cere apoi să explicăm măsura convingerii cu care ne rostim concluziile. Certitudinea totală nu poate fi atinsă. Cunoașterea umană este întotdeauna parțială, dependentă și probabilistică. Adevărul absolut nu este un obiectiv cu sens
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sale prin simpla și neostentativa aducere pe scenă a alterității lui. Nu În sfera lui ,,nu”, ci În cea, mai subtilă, a lui ,,poate că nu” sau ,,poate că și altfel”. Și tocmai accentul Îndărătnic pe alternativă obnubilează, până la urmă, credibilitatea pretinsei adeziuni inițiale. În aceasta constă strategia pe care am voit să o degajăm. În definitiv, nu poți pretinde că declari dragostea unei femei, vorbindu-i laudativ și Încăpățânat despre colegele ei de camerăă Maria Larionescu: ,,Cariera” sociologiei românești Începe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
practicilor individuale și sociale, economice, politice sau culturale devine una eminamente cognitivă. Aceasta nu implică în mod necesar că devine tot mai rațională, mai ales dacă avem în vedere multitudinea informațiilor, caracterul lor mereu schimbător și chiar contradictoriu, varietatea și credibilitatea surselor de informare, pendularea acestora între local și global. Mai degrabă, se instituie în permanență o conduită a interogării perpetue, a incertitudinii. Astfel, modernitatea reflexivă este una a evaluării și revizuirii, a interogării și inovării. Iar noua știință socială se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care primarul este urmat în tot ceea ce face sau spune, alte localități în care primarul este doar acceptat (pentru că, temporar, ocupă această funcție), neconstituind un exemplu. Iar acest raționament este aplicabil pentru fiecare din această categorie. Aceia care beneficiază de credibilitate devin, pentru ceilalți săteni, „brokeri” de informație, sunt cei cărora li se acordă dreptul să o reinterpreteze, ei sunt cei care „traduc” mesajele adresate, într-un fel sau altul, comunității, pentru ceilalți membri ai acesteia. Antreprenorii rurali sunt, probabil, cei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]