3,781 matches
-
săi. Ceea ce n umi m globalizare - ca fenomen relevant, prin implicații sociale și economice - privește mai cu seamă libera lizarea piețelor financiare și a comerțului din ul timele două decenii. Globalizarea financiară reprezintă mișcarea liberă a capitalului, însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale. Mi șcă rile libere de capital ca racterizează mai ales țările dezvoltate care be nef iciază de instituții solide, inclusiv de sisteme financiar bancare puternice. Caracteristica primordială a globa
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
relațiilor financiare și economice car e s e extind în întreaga lume, potrivit lui Anthony Giddens, așadar, ca etapă vii toare a procesului de dez voltare financiară, socială și politico economică a omenirii, precum și ca „ansamblul fenomenelor ce rezultă din deschiderea crescândă a piețelor na ționale către capitaluri străine“, după Bernard Guillochon, distingem si militudini referitoare la impactul globalizării financiare asupra dezvoltării și integrării în structurile mondiale și la implic ați ile sale profunde în toate do meniile de activitate umană. Este
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sistematic, părtinitoare, în con texte naționale și culturale diferite. Economiș tii europeni tind să fie mai sceptici decât colegii lor americani, atunci când vine vorba despre vi rtu țile soluțiilor de politică laissez-faire, mai ales în sfera piețelor financiare. In fluența crescândă a ideilor americane în Americ a d e Sud, după criza datoriei din anii 1980, împreună cu creșterea puterii S. U.A . în regiune pot explica din ce cauză liberalizarea financiară a avut loc mai repede acolo decât în alte părți ale lumii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mici din partea guvernului. Alte sisteme informaționale fin anciare sofisticate, precum Reuters și alte agenții de știri, au avut un ef ect similar. Această capacitate a sectorului privat de a influența politica finan cia ră națională a fost sporită de tendința crescândă a unor instituții private de a colabora cu agenții sectoru lui privat, pentru a exercita presiune asupra s tat elor și altor agenți care nu urmau principiile liberale referitoare la încur aja rea extinderii piețelor, ca în cazul Fondului Monetar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiare localizate pe întreg glo bul, număr aflat într-o ascensiune continuă. Integrarea financiară internațională reprezintă, așadar, procesul de interc onectare din ce în ce mai accentuată a piețelor naționale de capital, ceea ce a condus la o piață financiară globală, în curs de unificare crescândă. Principalul factor care a influențat, într o mare măsură, gradul de integrare al piețelor financiare este dezvoltarea și răspândirea instrumentelor financiare și a inovațiilor financiare. Acestea le deschid actorilor piețe care, altfel, ar fi rămas închise. Cea mai cunoscută din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mișc are a lor, globalizarea. Odată cu expansiunea activității economice posterioare R evo luției Industriale, importanța piețelor financiare internaționale a devenit mai evidentă în sfera publică, dar și în cea privată, utilizarea și semnificația instrumentelor finan ciare create în această perioadă crescând în râ ndu rile actorilor publici, pre cum și al actorilor privați. Pe măsură ce activitatea economică s a extins către așa-zisele vlăstare ale Lumii Noi din vestul Europei, tranzacțiile financiare internaționale au susținut această extindere, iar centrele financ iar e
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capitalului, pe creșterea int erdependențelor dintre piețele f e a inanciare int rnaționale, pe integr rea și unificarea acestora, astfel încât granițele geografice nu mai restricționea ză tranzacțiile financiare. Globalizarea financiară reprezintă, de fapt, mișcarea liberă a capitalului, însoțită de dominația crescândă a piețelor fina nci are globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale. Aceasta a devenit una dintre cele mai proeminente și mai controversate trăsături ale vieții contemporane, capitalul financiar jucând, dinto tde auna, un rol de prim-plan, ce
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
interna ționale de capital au crescut într un ritm extraordinar, mărind, astfel, capitalul ex portat, în timp ce portofoliile au o tendință de omogenizare, ca urmare e șia introducerii de titluri internațional , în special, a celor emise pe piețele în formare. Necesitatea crescândă de informare a investitorilor care-și plasează capitalul atât în firmele locale, cât și în cele internaționale a condus la op timizarea mecanismelor piețelor prin utilizarea un or sisteme electronice de tranzacționare, compensare, depozitare și decontare, precum și la intensificarea fluxurilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fondurilor specu lative, este imposibil de determinat cu certitu din e, dată fiind lipsa cerin țelor de raportare publică. Totuși, explozia de da tă recentă a numărului efectiv de fonduri speculative este un indicato r r eprezentativ al influenței lor crescânde pe piețele financiare. Numai în 2005, s-au deschis 2073 asemenea noi fonduri, iar totalul (nu doar al piețelor emergente) acti Mediul financiar global și evoluția fluxurilor de capital velor fondurilor speculative gestionate, la nivel global, a fost estimat la
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ai secolului trecut, acestea au evitat, în mare măsură, situația supraîncălzirii macroe con omice. Chiar în cazul în care o anumită variabilă econ omi că s-a mișcat într-o direcție asemănătoare cu cea anticipată, ca urm are a presiunilor crescânde exerc itate asupra cererii agregate, un asemenea com por tament nu este, în mod necesar, datorat intrărilor de capital<foot note id=”208”>De exemplu, în Argentina, Ungaria, Peru și Polonia, s-a înregistrat o creștere eco nomică accelerată, datorată
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Reserve (FED) - și Banca Centrală a Japoniei - Bank of Japan (BOJ) -, dar și de dorința țărilo r e xportatoare de petrol și gaze de a limita aprecierea monedei. De asemene a, a existat o suprasaturare cu economisiri, generată de integrarea crescândă în economia globală a unor țări (China, Asia de Sud Est, în general), cu rate mari de acu mulare, dar și de redistribuirea globală a avuț iei și a veniturilor către exportatorii de bunuri importante (țiței, gaze naturale etc.). Lichiditatea abundentă și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fondurilor în lire sterline, a arătat semne similare de perturbare . P roblemele au fost deose bit de evidente pentru operațiunile de swap val uta r, caz în care spread urile la creditele din sectorul financiar și ce rer ea globală crescândă pentru fondurile în dolari americani au ridicat co stu rile implicite ale dolaru lui la niveluri istorice, mai mari decât Libor (gr aficul nr. 4.2.). Viabilitatea jucătorilor-cheie fiind, dintr odată, provocată și riscul de contrapartidă, contracarat, spread-urile indecșilor CDS
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii nervoși și reflexele implicate în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele mici). Contracția segmentară a vaselor limfatice se produce la intervale neregulate de timp (de câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
scade componenta elastică a tensiunii parietale scade și ea, relativ uniform pentru toate alveolele (parenchimul pulmonar este relativ uniform din punct de vedere elastic). Rămâne problema cuantumului de tensiune parietală determinat de tensiunea superficială. Instabilitatea alveolară este determinată de tendința crescândă a alveolelor de a se colaba pe măsură ce își micșorează diametrul și s-ar putea manifesta efectiv datorită neomogenității dimensiunilor alveolare. Cu alte cuvinte, alveolele care sunt mai mici, sau mai puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se întrerupe, iar tonusul mușchilor inspiratori scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
prin acumulare. Există o consecuție plină de paradoxuri, generată prin sincoparea fluxului gândirii, evidențiind o intuiție a unor tehnici de execuție literară ce vor face carieră mai ales în perioada interbelică. Iată cum este redată, de pildă, starea de anxietate crescândă a lui Zibal, în rânduri eliptice de predicat, cu nimic mai prejos decât cele ale unor contemporani ai lui Caragiale, precum Knut Hamsun sau Éduard Dujardin: Și oamenii sunt răi și pricinași în Podeni!... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
flăcăul aude "un nechezat de cal, un ropot de copite și un țipăt de femeie", ultima asaltată de o ursoaică. Micul episod cinegetic nu este lipsit nici el de suspans: "namila venea prăpăstioasă, întărâtată și de rană, și de larma crescândă a unui corn și a unor câini de vânătoare". Stoicea are prezență de spirit și reușește să răpună fiara: el "făcu vânt copilei în scorbura de var [...], așteptă dihania până se apropie bine și-o trăsni de-i risipi creierii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii nervoși și reflexele implicate în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele mici). Contracția segmentară a vaselor limfatice se produce la intervale neregulate de timp (de câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
scade componenta elastică a tensiunii parietale scade și ea, relativ uniform pentru toate alveolele (parenchimul pulmonar este relativ uniform din punct de vedere elastic). Rămâne problema cuantumului de tensiune parietală determinat de tensiunea superficială. Instabilitatea alveolară este determinată de tendința crescândă a alveolelor de a se colaba pe măsură ce își micșorează diametrul și s-ar putea manifesta efectiv datorită neomogenității dimensiunilor alveolare. Cu alte cuvinte, alveolele care sunt mai mici, sau mai puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se întrerupe, iar tonusul mușchilor inspiratori scade până la nivelul lor preinspirator (fig. 78). Tonusul mușchilor inspiratori poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
putea întreba de ce americanii s-au preocupat de fragmentarea sau dezorganizarea unor forme culturale stabile pentru a obține noi iconuri, clișee și reproduceri. Răspunsul pe care îl propune Efectul de bumerang este dubla influență a culturii industriale și a interesului crescând al oamenilor pentru experimentarea plăcerilor materiale și distracția populară, într-o societate a cărei creștere economică și bunăstare generală au produs schimbări ireversibile în gradul de consum la nivel global și în distribuția puterii de cumpărare. Autoarea reiterează metafora panem
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
germană mai puternică decât cea din fața căreia am dat înapoi în septembrie 1938". Se poate face "un catalog de capitulări", atât la început, când totul era mai ușor, cât și mai târziu, când lucrurile deveniseră mai grele, în fața puterii germane crescânde. Dar acum, în cele din urmă, luase sfârșit atitudinea de supunere a Britaniei și Franței. Iată, venise în sfârșit hotărârea, luată în cel mai prost moment posibil și pe cea mai nesatisfăcătoare bază, care trebuia cu siguranță să ducă la
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
diferite care pot favoriza adaptarea viețuitoarelor la aceleași condiții de ambianță. Acționând în lungi perioade de timp, selecția poate da naștere acelor adaptări uimitoare ale structurilor și instinctelor care sugerează proiectul și intenția. În observațiile pe care le-a făcut crescând în propria sa gospodărie rațe și porumbei, Darwin a urmărit și a înregistrat numeroase mici variații de caractere, insesizabile pentru un ochi neexperimentat, nu numai pe cele utile din punctul de vedere al selecționerului. Iar aceasta este o foarte bună
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]