3,573 matches
-
ca educatul să nu reacționeze? Te Înșeli, nu este deloc așa și nici nu este bine să se ajungă aici. Învățarea defectuoasă, centrată doar pe eul profesorului, este un atentat, o crimă, un mare păcat. Când predai, inculci cuiva un crez pe care-l susții, Îi deschizi o cale, Îi arăți un orizont. Oare este potrivit cu ceea ce ar fi putut face el? Îți pui această Întrebare? A aduce cu forța pe altul la opinia ta, la un liman care nu este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ne arată că raportarea la lume numai prin cunoaștere este insuficientă, Înglobând În demersurile ei și contribuțiile pe care le au sensibilitatea și credința omului. O idee este nu doar produsul minții, ci și o proiecție afectivă, o dorință, un crez. Acest resort „paralel” a dinamizat Întotdeauna cunoașterea și a făcut ca omul să știe mai mult, să se Îndrepte spre bine, spre valori. Cunoașterea prin mecanismele mentale rămâne stearpă dacă nu este aureolată de ceea ce simte inima sau poate credința
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
reprezentanți ai unor asociații profesionale etc.). Nici una dintre aceste oportunități de prezentare a valorilor specifice nu trebuie desconsiderate. Teologii noștri comunică cu cei ai altor confesiuni, așa cum și credincioșii de la noi demonstrează altora, prin exemplul propriu, autenticitatea și nezdruncinatul nostru crez. Este posibil ca, Într-un context oarecare, un laic ortodox să facă mai mult bine propriei religii decât un prelat oarecare, așa cum un cleric Îi poate impresiona pe credincioșii altor confesiuni mai mult decât pe clericii acestora. Direcțiile de răspândire
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lor la chemărilor realității. Dacă pedagogia bunului-simț nu ne ademenește prin exemplaritatea corpului epistemic, rămâne pe tapet funcția sa Înrâuritoare, de anticipare sau cenzurare a actelor pe care urmează să le facem. Ce poate fi mai demn de respectat decât crezuri cum ar fi: „Omul cât trăiește Învață”, „Învățătura bună e pe cap cunună”, „A-nvăța de mititel este mult mai ușurel”, „Ce Înveți la tinerețe aia ai la bătrânețe”, „Frumusețea veștejește, iar Înțelepciunea crește”, „Multe greșești, multe Înveți” etc. Pedagogia
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și faptului că, adunând și achiziționând, te-ai subțiat sufletește, te-ai „stricat” În interior, că te-ai apropiat de cineva nu spre binele său, ci pentru a căpăta valoare sau pentru a urca Înălțimi. Și ute-așa ajungi la găunosul crez, bine ascuns, că „te-ai ajuns”. Te bucuri (În exterior), dar te și Întristezi (În suflet); ai de toate, ești aplaudat, ai multe la picioare... dar realizezi că-ți lipsește ceva: nu mult, dar esențial. Oare ce anume?... Al treilea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
medicală, psihologică, economică etc., iar unii profesori, medici, oameni de cultură etc. pot sugera piste spirituale autentice). Nu mai vorbim de faptul că Biserica noastră se constituie Într-o instanță valorică, de la Înălțimea căreia se pot supraveghea sau ratifica oameni, crezuri și fapte ( În plan individual, civic, politic etc.). Putem vorbi despre o complementaritate funcțională dintre cele paliere, o dinamică permanentă a acestui raport ce se reconstruiește necontenit prin ponderări specifice, acestea fiind dictate de evoluțiile lumii În care trăim. Raportul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
tocmai astfel de Îmbogățiri spirituale. Relația formală induce artificialitate, obligă la ascunderea după măști, la etalarea de jocuri de rol mai bine sau mai prost jucate. Relația de tip informal este mai directă, mai naturală, pune om lângă om, deconspiră crezuri, gânduri și suflete. Recunosc că am avut cu domnul Cozma relații destul de tensionate de-a lungul anilor. Ne-am certat de multe ori, am țipat unul la altul, ne-am vorbit pe la colțuri sau nu am vorbit unul cu celălalt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
înclinată spre reflexie și visare. Poemele din cuprinsul volumului transpun, într-o ambianță feerică, elanurile unui suflet însetat de lumină și puritate (Apropiere, Peste lut, Domnița apelor). Accentele religioase, convertite pe alocuri în exaltări panteiste, amintesc de Arghezi și Blaga. Crezul artistic capătă o nuanță mesianică, poeților atribuindu-li-se cea mai nobilă menire (Biserica versului, Poeților). Excesul imagistic pare uneori obositor. În genere, însă, poezia lui A. a fost apreciată în epocă. SCRIERI: Hotare pentru vis, pref. George Vulturescu, Satu Mare
ANDERCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
Ilustrațiunea română”, „Revista poporului”, „Revista idealistă”, „România ilustrată”. Va recurge și la numeroase pseudonime (Alan, Damian, Demeter, Elvira Santorino, Emir, Hialmar și Hyalmar, Lys, Lysandro, Pollux, Seraficus, Ulys, Vindex, Zara, Zaratustra). Adept al lui F. Brunetière, A. își făcuse un crez din teoria „falimentului științei” și a „noului idealism”. După el, arta trebuie să se situeze în afara realității sociale, în zona „eternităților absolute și transcendente”, artistul având datoria de a cultiva „frumosul absolut”, de a urmări un „ideal”. Viitorul ar aparține
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
m-am străduit să profit. Ba chiar, Într-un pasaj ales din Profețiile sau Teogoniile Mitice, sau ce-or fi ele (căci stilul pare foarte amalgamat), ale acestui Mistagog, am dat peste ceea ce pare o Profesiune de Credință sau un Crez al Omului, conform principiilor acestei Secte. Profesiune sau Crez provenind deci dintr-o sursă atât de autentică, pe care o voi prezenta aici lumii Cititorilor germani sub forma a Șapte Articole distincte, Într-o versiune foarte prescurtată, luându-mi astfel
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pasaj ales din Profețiile sau Teogoniile Mitice, sau ce-or fi ele (căci stilul pare foarte amalgamat), ale acestui Mistagog, am dat peste ceea ce pare o Profesiune de Credință sau un Crez al Omului, conform principiilor acestei Secte. Profesiune sau Crez provenind deci dintr-o sursă atât de autentică, pe care o voi prezenta aici lumii Cititorilor germani sub forma a Șapte Articole distincte, Într-o versiune foarte prescurtată, luându-mi astfel rămas bun de la această problemă. Pentru a evita orice
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pentru o analiză a limitelor keynesismului, în sensul în care mai multă intervenție a statului poate însemna mai puțină democrație, vezi James M. Buchanan, Richard E. Wagner, Democrația în deficit. Moștenirea politică a lordului Keynes, Editura Humanitas, București, 2013. 929 Crezul lui Adam Smith este următorul: Fiecare individ se străduiește să utilizeze capitalul de care dispune în așa fel încât valoarea rezultatului obținut să fie maximă. În general el nu intenționează nici să promoveze interesul public, nici să știe cât de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 38. 1112 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 347. 1113 Socialismul ca doctrină a apărut odată cu scrierile lui Marx din secolul al XIX-lea. Iată crezul lui Marx exprimat cu deosebită claritate.: "Unitatea lumii nu constă în existența ei ..., ci în materialitatea ei, și aceasta este dovedită ... printr-o dezvoltare lungă și anevoioasă a filosofiei și a științelor naturii... Mișcarea este modul de existență a materiei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
figură aparte, cultivând un optzecism atipic. Nu supralicitează ironia și ludismul, nu face tapaj de autoreferențialitate, nu se fixează în erotic. Sensibilă și instruită, mai degrabă retractilă, știe că spiritualitatea e una singură, fără frontiere, și face din poezie „un crez trăit”. Cu migală de miniaturist, culege sunetul „păcatelor gândirii” și vrea să atingă o împăcare luminoasă, stăpânită de solaritate, grație, discreție și, neapărat, distincție. De o candoare creativă deloc mimată, poeta dovedește „un calm tensionat”. Marcel Pop-Corniș deslușește, desenând cu
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
tipologia eroului liric, diversitatea formulelor și a stilurilor poetice, rolul „autoexprimării” în lirică și măiestria literară ș.a., chestiuni abordate în volumele Marginalii critice (1973), Metafora poetică și semnificațiile ei în poezia sovietică moldovenească (1974), Conștiința civică a poeziei contemporane (1976), Crez și măiestrie artistică (1982), Poezia moldovenească de azi și problemele vieții (1987), Poezia: adevăr artistic și angajare socială (1988). Îl preocupă, de asemenea, și probleme ce țin de istoria, metodologia și evoluția științei și criticii literare, mai ales în Responsabilitatea
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
1971; Marginalii critice, Chișinău, 1973; Metafora poetică și semnificațiile ei în poezia sovietică moldovenească, Chișinău, 1974; Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976; Poezia sovietică moldovenească din anii ’20-’30, Chișinău, 1979; Creația lui L. Corneanu în școală, Chișinău, 1981; Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982; Creația lui L. Deleanu în școală, Chișinău, 1989; Poezia militantă și imperativul vremii, Chișinău, 1983; Creația lui Grigore Vieru în școală, Chișinău, 1984; Literatura sovietică moldovenească în clasa 10 (în colaborare cu S. Bolduratu), Chișinău
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
în limba latină Religia creștină s-a răspândit în nordul Dunării în limba latină. Întreg vocabularul creștinismului este la noi (românii), latin, susține și Iorga, cu exemple bogat ilustrate. Noua religie are un simbol, crucea (crux), o lege (lex), un crez (fides), în care creștinul (christianus) face închinăciune lui Dumnezeu (Domine deus), Domnului (Iisus), în biserică (basilica). El (creștinul) se roagă (rogatio)-rugăciune, rugă-îngenunchind, este binecuvântat, se cuminecă (comunicare), după mărturisirea păcatelor-dar spovedanie este slavon-opera celui rău (diabolus), iartă (iertare), are
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ungare aflate dincoace de Carpați, se pare că, în dreapta Oltului, el a preluat teritoriile aparținând cnezatelor lui Ioan și Farcaș. În același timp, faptul că Litovoi, ca vasal, a acceptat lupta directă cu oastea trimisă de suzeranul său, exprima un crez politic și un plan de concentrare sub o singură autoritate a unor ținuturi românești libere. Pentru fapta sa, el a plătit cu prețul vieții, pe câmpul de luptă .7 Dar moartea lui Litovoi nu a însemnat și dispariția voievodatului său
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de demult, Sfat între haiduci), în ciclul erotic (Zâmbete-n lacrimi, Ploaie cu soare) ori în acela al năzuinței spre transcendent (Sub specie aeternitatis). Paralel însă ea este rostită apăsat, în fraze aproape sentențioase. În aceeași modalitate e formulat și crezul artistic (Poetul, De profundis, ambele anticipând „testamentul” arghezian). Notabilă e și preferința pentru simboluri, dar cele mai multe („copacul”, „paianjenul”, „berzele”, „lacul”), nu fără aspecte inedite, sunt explicitate oarecum didactic, impresie accentuată și de versificația clasică, deși suficient de variată. Efectul apare
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
politic rememorarea unor episoade biografice. Un ciclu de articole detalia astfel istoria ziarului „Calendarul”, în intenția de a proba opiniei publice nevinovăția directorului său. La fel, „mărturisirile” făcute în 1932 studenților la Facultatea de Litere constituiau nu doar expresia unui crez artistic, ci și o evocare a anilor copilăriei. Toate anticipează memoriile redactate între anii 1944 și 1947. Primul volum, Zile albe, zile negre, se prezintă, mai ales în partea de la început, ca un bildungsroman. Zariștea de poezie și basm în
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
există, se știe, un adevăr unic, absolut, după cum se știe și că adevărul nu se lasă cuprins cu ușurință. Aceasta nu ne împiedică, spunea Tudor Vianu, să încercăm să lucrăm în sensul cuprinderii adevărului. Este, într-un anumit sens, și crezul moral și estetic al lui C., critic care nu se dă în vânt după metodologii, dar care știe să-și impună propria metodă. Metoda se bazează, încă o dată, pe o lectură răbdătoare a textului. Demersul criticului exclude impaciența, după cum exclude
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
în vremuri de restriște, el vine să răspundă unei chemări de firească solidaritate, adresându-se tuturor românilor ce rătăcesc pe drumul lung și anevoios al pribegiei [...] Așezându-se pe linia primatului național, «Curierul român» nu va servi decât un singur crez: cauza națională. Îl va servi cu toată tăria și cu toată căldura, fără nici o ambiție partizană.” Sub raport politic, se reproduc fragmentar declarațiile de la Londra și Washington ale regelui Mihai și ale generalul Nicolae Rădescu. Se introduce o „Cronică internă
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
Craiova, 2003. Antologii: Antologia poeziei vechi moldovenești. Modele și reconstituiri, Chișinău, 1986. Traduceri: Ata Atageanov, Versuri, Chișinău, 1980; Federico García Lorca, Romancero țigan, Chișinău, 1983; A. Jukovski, Povești, Chișinău, 1983; Goethe, Suferințele tânărului Werther, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 310-314; Eliza Botezatu, Poetul și pasărea Phoenix, „Nistru”, 1983, 11; Constantin Ciopraga, Nicolae Dabija - o conștiință vizionar-patetică, CRC, 1990, 16, 18; Dan Mănucă, „Pe urmele lui Orfeu”, RL, 1991, 3; Z. Sângeorzan, Ființa și rostirea
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
Povestea unei ficțiuni, un monolog despre creația artistică, Nedespărțirea de Borges (2000) este un monolog pe tema cunoașterii omului contemporan din perspectiva conștiinței lui. Apelul la numele scriitorului argentinian corespunde unei subtile complementarități, sugerând o autorizare literară și rezumând un crez. Personalitatea lui Borges trece prin cărțile lui C. cu fabulosul determinărilor profunde ale gândirii sale, de la simple intuiții, până la realitatea și ficțiunea încorporate în portretul desfășurat pe câteva pagini, menite să încheie și această carte plină de enigme, de speculație
COMOROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
în presa românească din exil. Accentul este așezat pe misionarismul eminescian, pe contradicția dintre valențele tradiționale ale culturii și civilizației românești relevate de Eminescu și tipul de societate colectivistă propus prin rusificare. În gândirea politică eminesciană eseistul aprofundează perspectiva istorică, crezul primatului național, critica liberalismului și a formelor goale, „pătura suprapusă” și „clasele pozitive”, sensul etic și călăuza spirituală a neamului, „misiunea noastră ca stat”. Echilibrul judecății de valoare, aprecierea istorică exactă, raportarea juridică a demonstrației critice la aspectele ce țin
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]