1,943 matches
-
trebui să nu-ți mai pese ce crede lumea despre tine. ― Probabil, nu sunt, încă, de ajuns de mizantrop. Poate că voi deveni, într-o zi, tot recapitulând ce am trăit în ultimii ani. ― Dar spui numai lucruri care te cruță, Galilei. ― Te miră? Am cunoscut pe cineva care s-a dezvățat să râdă. Are dinții stricați, mulți i-au căzut și se ferește să deschidă gura mai mult decât e necesar pentru a rosti într-un fel chinuit cuvintele. Dacă
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
o simplă poliție, izolată de cei pe care-i înfricoșează. Ea ajunge să reprezinte un mod de a gândi. Care nu mai e doar oficial, în clipa în care noi ne grăbim să ni-l însușim de formă, ca să ne cruțăm de riscuri... Mai exact, Galilei, cu un instinct diabolic, Inchiziția a priceput că, pentru a-ți mutila sufletul, nu e totdeauna obligatoriu să-ți smulgă unghiile. E de ajuns să te facă să-ți fie frică să spui altceva decât
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
a le distrage atenția musulmanilor cu ajutorul așa-zisei sale viclenii pentru a le ascunde obiectul veritabil al tratativelor lui cu Ferdinand. Luase această hotărâre, ziceau unii, în schimbul unei însemnate sume de bani și al făgăduielii că viața le va fi cruțată soldaților și locuitorilor orașului său. Căpătase însă și mai mult: convertindu-se el însuși la credința în Hristos, acest emir din familia regală, acest nepot de sultan, avea să devină un înalt personaj al Castiliei. Îți voi mai vorbi eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care mi-au fost spuse de atunci încoace. Istorisirile astea nu începeau toate la fel. Cele ale mamei vorbeau mai întâi despre foamete și neliniște. — Încă din primele zile ale anului, spunea ea, zăpezile căzute întrerupseseră accesul pe puținele drumuri cruțate de asediatori, izolând complet Granada de restul țării și mai ales de Vega și de munții Alpujarras, la sud, de unde încă mai ajungeau până la noi grâu, ovăz, mei, ulei și stafide. În vecinătatea noastră, oamenii erau speriați, chiar și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
va respecta până la moarte, la fel ca și urmașii lui. Am greșit oare?“ Al-Mulih nu s-a oprit ca să asculte răspunsurile, ci a continuat: „Demnitari și oameni de vază ai Granadei, nu vă vestesc o victorie, dar vreau să vă cruț de amara cupă a înfrângerii umilitoare, a masacrului, a violării femeilor și fetelor, a dezonorării, a sclaviei, a jafului, a distrugerii. Pentru asta, am nevoie de acordul și de sprijinul vostru. Dacă mi-o veți cere, pot rupe negocierile sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aveau curând să ne disculpe și să ne aducă aminte că, chiar și liberi, eram de acum înainte înlănțuiți de umilința noastră. Cu toate astea, în lunile care au urmat căderii Granadei - fie ca Domnul s-o dezrobească! - am fost cruțați de ce e mai greu, căci, așteptând noi ca legea învingătorilor să se înverșuneze asupra noastră, ea s-a abătut asupra evreilor. Spre marea ei nefericire, Sara avea dreptate. * * * În perioada jumada-thania din acel an, la trei luni de la căderea Granadei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
început imediat s-o ia razna. — Dacă Dumnezeu mi-ar fi dăruit moartea, dacă m-ar fi chemat la El în loc să mă lase să trăiesc agonia orașului meu, ar fi fost oare crud față de mine? Dacă Dumnezeu m-ar fi cruțat să văd cu ochii mei Granada captivă și pe binecredincioși dezonorați, ar fi fost El oare crud față de mine? Șeicul ridică brusc tonul, făcându-i pe toți cei prezenți să tresară: — Sunt cumva singurul de-aici care crede că moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a întrerupt ca să întrebe dacă printre cei de față se aflau copii sau femei. Toți, copii și femei, s-au îndepărtat cu părere de rău, cu capul plecat. În ce mă privește, am mai adăstat câteva clipe, cât să-mi cruț amorul-propriu. O sută de priviri dojenitoare s-au întors atunci în direcția mea. Nefiind în stare să le țin piept, mă pregăteam s-o iau din loc, dar, făcându-mi cu ochiul, Harun îmi dădu de înțeles că nici prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Și foarte bogați totodată, căci, deși pământul lor e roditor, ei refuză să plătească un dirham ca bir. Cel care este pe nedrept alungat din Fès știe că la ei poate găsi întotdeauna adăpost și găzduire, că va fi chiar cruțat de o parte din cheltuieli și că, dacă adversarii caută să-l urmărească, locuitorii muntelui le vor veni de hac. L-am strâns pe Harun cu putere la pieptul meu, dar el s-a desprins iute, fiind nerăbdător să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atât de zdrobitor, încât oastea egipteană a fost risipită în numai câteva ceasuri. Și astfel, în chiar ultima zi a anului, Marele Turc și-a făcut intrarea solemnă în Cairo, precedat de heralzi care făgăduiau locuitorilor că le va fi cruțată viața, chemându-i să se întoarcă încă de a doua zi la ocupațiile lor. Era într-o zi de vineri, iar califul, luat prizonier în Siria și adus în alaiul învingătorului, a pus să fie rostită în ziua aceea predica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
viscolul s-a potolit, oamenii au venit să mă caute, zăceam leșinat, îngropat în zăpadă, cu piciorul drept rupt de vreun cal care-și pierduse cumpătul. Se pare că nu stătusem prea multă vreme îngropat în omăt, ceea ce m-a cruțat de amputare. Dar nu puteam merge, iar pieptul îmi ardea. Ne-am întors așadar spre Bologna, unde Guicciardini m-a instalat într-un han micuț, din imediata vecinătate a colegiului spaniolilor. El a plecat a doua zi, prezicându-mi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cunoscut, Tumanbay circazianul și Giovanni al Cetelor Negre erau cu siguranță cei mai de valoare. Cel dintâi a fost ucis de sultanul Răsăritului, al doilea de împăratul Apusului. Cel dintâi nu putuse salva orașul Cairo; al doilea nu a putut cruța Roma de supliciul care îi era menit. În oraș, de îndată ce această moarte a fost cunoscută, a început panica. Inamicul nu înaintase decât câteva mile, dar impresia era că el se găsea deja la porțile cetății, ca și cum dispariția lui Giovanni ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
soldați, prost îmbrăcați, prost hrăniți, prost plătiți, și care aveau de gând să trăiască și să ia tot ce le trebuie de pe spinarea țării. Mai întâi s-au apropiat de Bologna, care a oferit o însemnată răscumpărare pentru a fi cruțată; a venit apoi la rând Florența, unde izbucnise ciuma și care a plătit de asemenea un greu tribut pentru a scăpa de jaf. Guicciardini, care jucase un rol în aceste învoieli, l-a sfătuit cu promptitudine pe papă să negocieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prevestitor de dezastre? Cu toate astea, n-am avut parte în ziua aceea nici de revărsarea Tibrului, nici de valuri nimicitoare, nici de vreo hecatombă. Ba chiar, spre sfârșitul după-amiezei, acordul de pace a fost semnat. Pentru ca orașul să fie cruțat, el specifica totodată că papa va scoate din vistierie o importantă sumă de bani. Banii au fost într-adevăr vărsați, șaizeci de mii de ducați cu totul, mi s-a spus, iar pentru a-și dovedi bunele intenții, Clement al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de demnitate și de siguranță. Clement al VII-lea a intervenit iarăși: — Repet, nu trebuie să ignorăm riscurile. Eminența Sa îmi spune că unii soldați fanatizați te-ar putea face bucăți, pe tine, familia și escorta ta, fără a-l cruța nici măcar pe acel preot. Hotărârea care îți este cerută nu e ușoară. Pe deasupra, nici n-ai vreme să stai să chibzuiești. Cardinalul se pregătește deja de plecare și ar trebui să-l însoțești. Prin firea pe care o aveam, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și crude, precum canibalismul, vânătoarea de capete, jertfele omenești, excesele orgiastice, pe care le-am analizat de altfel în alte scrieri. Nu am vorbit nici despre procesul de degradare și de degenerare de care nici un fenomen religios nu a fost cruțat. În sfârșit, prin opoziția dintre "sacru" și "profan", am înțeles să subliniem mai ales sărăcirea adusă de secularizarea unui comportament religios; dacă n-am vorbit despre ceea ce omul a avut de câștigat din desacralizarea Lumii este pentru că am socotit că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
generalul Sousa Dias și alți șefi militari. A fost un adevărat război civil. Garnizoana rebelă sapă tranșee pe străzile orașului Porto și lupta continuă, sălbatic, multe zile și multe nopți. Artileria guvernamentală, așezată în bătaie pe Monte da Virgem, nu cruță nici unul din edificiile orașului, nici măcar celebrul teatru San Joîo, unde generatul Sousa Dias organizează depozitul de muniții al trupelor rebele. Pierderile sunt grele de ambele părți. La Lisabona, revolta militară izbucnește în ziua de 7 februarie, cu o violență nemaipomenită
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
zâmbet ironic, iar când vreun vecin naiv Îi Întorcea zâmbetul, scutura repede din cap, ca și cum s-ar fi trezit dintr-o meditație profundă, afirmând: „Escusez-moi, je souriais à mes tristes pensées“. Și de parcă natura n-ar fi dorit s-o cruțe de nici un motiv de hipersensibilitate, era și tare de urechi. Uneori, la masă, noi, băieții, observam brusc două lacrimi mari prelingându-se pe obrajii plini ai Mademoiselleei. „Nu mă băgați În seamă“, spunea ea În șoaptă și continua să mănânce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
o dimineață de vară, În legendara Rusie a copilăriei mele, primul lucru asupra căruia deschideam ochii când mă trezeam era crăpătura dintre jaluzelele albe dinăuntru. Dacă prin ea se zărea o paloare apoasă, mai bine nu Îi deschideai, fiind astfel cruțat de vederea unei zile posomorâte, pozând pentru a fi fotografiată Într-o băltoacă. Dintr-un fascicol de lumină Întunecată, deduceai cerul plumburiu, nisipul Îmbibat cu apă, terciul de flori maro strivite sub lilieci - și acea frunză turtită, roșcată (prima victimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să pară mai bune decât erau și, pentru că adevărul era la fel de incredibil, am rămas tăcută o clipă sau două. Unde e Ben? am zis în cele din urmă, rugându-mă ca măcar una dintre odraslele mele iubite să fi fost cruțată de umilința de a-și vedea tatăl părăsind cuibul. —E la Holly. Dar știe. —Cum adică? I-am spus eu. Am sunat și i-am spus. Am fost cuprinsă brusc de furie. Îmi dau acum seama, desigur, că oroarea situației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Nu, nu chiar tot, dat fiind că am eliminat povestea Marinei și a celuilalt colier (prea tristă, prea umilitoare), n-am spus un cuvânt despre urâta conversație telefonică purtată cu cea al cărei nume nu poate fi pomenit și am cruțat-o de amănuntele dureroase ale escrocheriei cu Litera stacojie. Dar aproape toate celelalte elemente erau prezente: Cartea nebuniei omenești, vărul Tom, Harry Brightman, mica Lucy, călătoria în Vermont, aventura lui Tom cu Honey Chowder, conținutul testamentului lui Harry, Tina Hott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ca să mă omoare un idiot de infract coronarian. Era o declarație absurdă, dar, pe măsură ce ziua se scurgea și analizele continuau să dea rezultate negative, m-am agățat de ea ca de dovada logică a faptului că zeii deciseseră să mă cruțe, că atacul din seara trecută nu fusese decât o demonstrație a puterii lor de a-mi dicta soarta. Da, puteam să mor în orice clipă și da, fusesem convins că urma să mor pe când stăteam în brațele lui Joyce, întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mă rog să fiți sănătoși, buni și să nu fiți recompensați cu pedepse, ca mine. Mă rog să îmbătrâniți frumos și liniștit ca trandafirii. Mă rog, dacă auziți o voce de om, s-o înțelegeți. Te rog, pe Tine, Necruțătorule, cruță-ne, cruță-mă, fă să scap din plasa de pește în care am nimerit, să găsesc un ochi rupt și să ies la larg. Te rog, Îndurătorule, îndură-te. Cândva, sunt sigur, o să vin cumva la voi și-o să mă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să fiți sănătoși, buni și să nu fiți recompensați cu pedepse, ca mine. Mă rog să îmbătrâniți frumos și liniștit ca trandafirii. Mă rog, dacă auziți o voce de om, s-o înțelegeți. Te rog, pe Tine, Necruțătorule, cruță-ne, cruță-mă, fă să scap din plasa de pește în care am nimerit, să găsesc un ochi rupt și să ies la larg. Te rog, Îndurătorule, îndură-te. Cândva, sunt sigur, o să vin cumva la voi și-o să mă auziți iar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
trecutului. În infernul cotidian, nu poți fi decât victimă, călău ori spectator. Globalizarea în cultură vizează kitsch-ul, nu capodoperele. În economia de piață, orice patron poate dobândi dreptul de a vinde ziare. Fast-food-ul este semn că globalizarea nu ne cruță nici în gastronomie. Pe vremuri, omul avea două griji: ziua de mâine și cerul. Acum nu i-a rămas decât prima. Mă tem de globalizarea de tip dinozaur : prea mult corp și prea puțin creier. Din cea mai completă ființă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]