3,199 matches
-
spre a evita o reacție catastrofică din partea bolnavului (chiar sinucidere) în cazul în care acesta este pus brutal în fața realității și perspectivelor bolii de care suferă (Jeammet Ph. et al., 1993, cit. în I. B. Iamandescu, 1997). Balint (citat de Cucu) găsește în cadrul trăirii bolii următoarele situații: v satisfacțiile în cadrul trăirii bolii sunt parțiale și umbrite de către suferință; v satisfacțiile constau în ocaziile oferite de boală, printre care și acelea de a se putea sustrage unor relații negative sau frustrante care
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
buzunar, Chișinău, 2000; Animale sentimentale, Timișoara, 2001; Apropo, Chișinău, 2001; Iepurașul Timică, Chișinău, 2001; Măscărici și Măzgălici, Chișinău, 2001; Priviri în oglindă, Chișinău, 2001; Și atât, Chișinău, 2001; Liniște nu va mai fi, Chișinău, 2002; Pițigoiul în ciubote, Chișinău, 2002; Cucul cu cucui, Chișinău, 2003; Eu + tu... sau Încă o dată despre dragoste, Chișinău, 2003; Tatuaje pe nisip, Chișinău, 2003. Antologii: Aduceri aminte, I, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Iulian Filip, Un poet cu ieșire la mare, „Lanterna magică”, 1993
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
Ornea, Eveniment, „Contrafort”, 1998, 4-5; Paul Cernat, Păpușoiul și estetica brașoveană, „Litere nouă”, 1998, 7; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 247-252; Cărtărescu, Postmodernismul, 472-473; Adina Dinițoiu, „Nemuritor în păpușoi”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Bucur, Poeții optzeciști, 219-222; Codruța Cuc, „Nemuritor în păpușoi”, ECH, 2001, 3-4; Dumitru Crudu, Un critic în ascensiune despre un critic consacrat, „Contrafort”, 2001, 12; Codruța Cuc, O interpretare a Criticului, ECH, 2001, 10-12; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 263-265; Dumitru-Mircea Buda, E.K.G. șaizecist pe
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
1999, 247-252; Cărtărescu, Postmodernismul, 472-473; Adina Dinițoiu, „Nemuritor în păpușoi”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Bucur, Poeții optzeciști, 219-222; Codruța Cuc, „Nemuritor în păpușoi”, ECH, 2001, 3-4; Dumitru Crudu, Un critic în ascensiune despre un critic consacrat, „Contrafort”, 2001, 12; Codruța Cuc, O interpretare a Criticului, ECH, 2001, 10-12; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 263-265; Dumitru-Mircea Buda, E.K.G. șaizecist pe trei linii, VTRA, 2002, 8-9; Xenia Karo, Vakulovski: poezia din realitate, „Paradigma” (Constanța), 2003, 3-4; Ilinca Domșa, „Tatuaje”, ECH, 2003, 7-12
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
si speciale). București EDP 1988 5. Brunner Lillian. Sholtis, Sudddarth Doris Smit Medical - Surgial Nursing. J.B. Lippincott Company Philadelphia 1988 6. Carpenito Lynda Juall Diagnostic infirmier Paris MEDSI/Mc GRW HILL 1990 7. Constantinidi Michaela Farmacologie București EDP 1993 8. Cucu C.I. Psihologie medicala București Ed. Medicala 1998. 9. Dașchievici Silvian, Mihăilescu Mihai Chirurgie - specialități chirurgicale București Ed. Medicala 1997 10. Dimache Gheorghe; Panaitescu Dan Microbiologie si parazitologie medicala. București Ed. Uranus 1994 11. Exarcu Teodorescu I., Badiu G. Fiziologie. București
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
cimitirul. Titlul simbolic iradiază asupra întregului, proiectându-l din regimul palpabilului în acela al neființei emblematice: „E răcoare la umbra bisericii bătrâne, care a rămas aici când/ Era satul pădure și veneau haiducii de mâncau pe furiș./ Pe Săliște cântă cucul, cimitirul are un aer important, împăcat cu sine./ E bine să fii mort aici, între codri locul e ferit, nici nu trage,/ Clopotul nu te deranjează, că nu sună decât de sărbători,/ Și duminica dimineață când cade în misticism./ Bang-bang
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
-o, abia a putut să-i șoptească printre lacrimi: Ce greu e fără tine, mămico! Vocabular: vrafuri: unele peste altele; dereticând: orânduind lucrurile; Întrebări. Copilul cel isteț după Petre Ispirescu A fost odată un om care rămăsese la bătrânețe singur cuc. Urâtul singurătății nu-l lăsa în pace și el hotărî să-și ia un copil. Plănui să ia de suflet prima ființă vie ce-i va apărea în cale. Cum ieși omul din casă, dete peste un șarpe. El zise
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
din planul războiului informațional, credem că se cuvine să menționăm doar câteva exemple din lumea celor care nu cuvântă, dovedind astfel că, așa cum zis-a Ahasverus, nimic nu-i nou sub soare. Literatura din domeniu începe seria exemplelor cu năstrușniciile cucului. Se știe că acesta își depune ouăle în cuiburile altor păsări, dar pare de necrezut cum reușește să păcălească 180 de alte specii de zburătoare. Totul îi reușește prin manipulare informațională și exploatarea vulnerabilității sistemelor de protecție ale altora. Este
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de Ion Pillat (Singur și Vechime), Verona Brateș, Petru Homoceanul, Emil Vora, Grigore Bugarin, Emil Zegreanu, Veturia Constantinescu. Se publică proză aparținând lui V. Voiculescu (Capul de zimbru), Victor Papilian (fragmente din romanul Bogdanus infidelis notarius), Theodor Râșcanu (Pui de cuc, fragment de roman), Constantin Neicu-Calotescu, Gh. Atanasiu. În domeniul dramaturgiei P. atrage colaborarea lui Camil Petrescu, acesta exprimându-și aprecierea și publicând un fragment din piesa Mitică Popescu (21/1945). Cronica literară e semnată de Ion Antonie, care scrie și
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
marilor prefaceri din Europa. Cu un caracter autobiografic, romanul Promoția 907, rămas în foileton (în cotidianul „Epoca”, 1935), face o incursiune, cu tușe caricaturale, de pamflet social, în subteranele vieții unor persoane publice. Ultimul text scris de R., Pui de cuc, încheiat în 1945, de asemenea inedit, poate fi definit ca roman al unei familii din boierimea rurală. Personajele capătă aici o mai evidentă adâncime, neatinsă în celelalte narațiuni. Dincolo de subiectul „scandalos” - istoria unui vechi adulter -, cartea reconstituie viața la o
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
cu Scrisori din Viena. O importanță deosebită se acordă în 1919 comemorării lui Mihai Eminescu. La „Revista presei” A.P. Bănuț discută „cazul Victor Eftimiu”. Cronica teatrală e semnată de Vasile Timuș, iar rubrica „Mișcarea culturală (cărți și reviste)” de D.I. Cucu. Alte rubrici: „Din lumea artelor (teatru-muzică-artă)” , „Știri artistice”, „Mișcarea literară”. L.Cr.
RENASTEREA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289172_a_290501]
-
în versuri Bimbașa Sava, care va deschide stagiunea 1918-1919, tot acum fiindu-i reprezentată și drama în cinci acte Mila Iacșici. I se va juca însă, mai întâi, în ianuarie 1918, la Iași, o piesă inspirată de actualitate, Pui de cuc. Mai văd luminile rampei Premergătorii (1920) și Mărăști (1921) la București, Prăbușirea la Cluj (1925) și Iași (1926), precum și Fata lui Loth la Chișinău (1929). În 1934 autorul predase, spre lectură, Teatrului Național din București piesele Noapte sub Hangerli, O
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
precum iarmarocul din Târgoviște ori forfota din piața burgului Sibiu, locul în care se produce asasinarea lui Mihnea. Detașată parcă din Bimbașa Sava, piesa într-un act Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează apropierea autorului de subiectele contemporane, având în atenție soarta copiilor născuți în urma abuzurilor comise de vremelnicii ocupanți în timpul primului război mondial. Pledoaria în favoarea „puilor de cuc” nu e susținută scenic, personajele nu au consistență, iar deznodământul se bizuie pe
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează apropierea autorului de subiectele contemporane, având în atenție soarta copiilor născuți în urma abuzurilor comise de vremelnicii ocupanți în timpul primului război mondial. Pledoaria în favoarea „puilor de cuc” nu e susținută scenic, personajele nu au consistență, iar deznodământul se bizuie pe un artificiu facil: o încurcătură de rețete farmaceutice. Pe aceeași linie a dramei burgheze în proză, Fata lui Loth arată o construcție mai elaborată. Intriga se axează
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Rimini, București, 1907; Maria, regina României, Ilderim, București, 1921; William Shakespeare, Noaptea regilor, București, f.a. Repere bibliografice: Ion C. Bacalbașa, „Sângele spală”, „Cronica”, 1907, 176; Emanuel Cerbu, O oră la d. Peretz, „Masca”, 1916, 1; e.n. [Emil Nicolau], „Pui de cuc”, U, 1918, 22; Vianu, Opere, XIV, 474-475; Nichifor Crainic, „Bimbașa Sava”, „Dacia”, 1919, 46; [Ovid Densusianu], „Bimbașa Sava”, VAN, 1919, 5-6; I. Nestor, „Mila Iacșici”, „Avântul”, 1919, 36; Emanuel Cerbu, „Mila Iacșici”, „Izbânda”, 1919, 374; Emil D. Fagure, „Mila Iacșici
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
str. Pasteur 38; str. Nastase Pamfil 22. 3898. Ignat Paul, 5 apartamente, București, str. Maior Sontu 7 A. 3899. Iordanovici Mileva, 5 apartamente, București, Cal. Moșilor 292. 3900. Ionescu Stela, 5 apartamente, București, Bulev. Tolbukin 57. 3901. Most. Iosifescu prin Cucu Ana și Alexandrina Dumitriu, 43 apartamente, București, str. Agricultori 66, Cal. Rahovei 63; str. Traian 39; 3902. Succ. Iancovici I. R. și Fany Lupu, 37 apartamente, București, cal. Văcărești 4. 3903. Șoc. Imobiliară Națională, 24 apartamente, București, str. Dionisie Lupu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Franklin 9 4365. Lepădatu Elenă și Florea, 7 apartamente, București, str. D-tru Racoviță 28, 30, 30a 4366. Lăzărescu Victor, 7 apartamente, București, str. Căminului 16, str. Fontariei 18 4367. Leonardescu Alice, 5 apartamente, București, str. Donici 25 str. Ciuboțica Cucului, 2 4368. Lascu A. Aurel, 4 apartamente, București, str. Rahovei 27 4369. Livezeanu Serge, 6 apartamente, București, str. Alex. Sahia 58, str. Arcului 17 4370. Lugosianu Elenă, 4 apartamente, București, str. Plantelor 12 4371. Leoveanu Petre, 6 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Maria C. Buțureanu (însemnări de călătorie), Eugen Relgis, G. Topîrceanu, C. B. Penel (Amintiri din viața teatrală) ș.a. Între ianuarie și mai 1920 M. Sadoveanu revine, câteodată sub genericul Note și impresii, cu schițe și însemnări (Literatură „populară”, Manole și cucul, Melancolie). Sub semnătura Evandru, în două cronici (Un poet „pentru mai târziu” și Un cântăreț al toamnei, ambele din 1919) I.M. Rașcu analizează, cu observații subtile, poezia Litanii a lui Tudor Arghezi și versurile lui G. Bacovia. Alături de Rașcu fac
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
să se aplece asupra creației populare albaneze, bulgărești, sârbești, grecești, turcești. O probă de modul cum înțelegea P. cercetarea folclorică este și Mic dicționar folcloric (1979), în care termenilor studiați le sunt relevate „atingerile” cu alte culturi populare, la termenul „cuc”, de pildă, vorbindu-se nu numai despre prezența acestei păsări a primăverii în lirica și în credințele dacoromâne, ci și în producțiile populare finlandeze, franceze, italiene, spaniole, trimiterile mergând adânc în istorie, până la Pliniu. La fel la termenul „Sânziene”, unde
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
acestei metode, dar procedeul a rămas izolat. În general, nici acest semn nu creează mari dificultăți. Iată câteva reguli de utilizare a semnului Întrebării: - după cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze cu caracter interogativ: „Iar vrei să te pupe cucul armenesc și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua? (I. Creangă) sau „Să fie și din cauza absenței oricărui cuvânt Însoțitor, iarăși ca atunci când este are funcție predicativă?” (I. Iordan); - Într-o conversație, când unul dintre interlocutori răspunde
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Adevărul”, „Viața socială”, „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Volumele Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale (1938) și Îndurare! (1939), întoarceri la climatul și preocupările literare ale juneții, din care se născuseră scrierile din volumul Mi-a cântat cucu-n față (1910), par a avea o întârziere de câteva decenii. Deoarece aparține întru totul unei orientări caracteristice pentru presa aflată în descendența „Contemporanului”, pe traiectoria ce duce spre poporanism în faza lui inițială, prozatorul pivotează convins, cu un patetism
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
vieții de la sate; atitudine în care intră deopotrivă înduioșare, revoltă, protest. Tendința cată să devină demonstrație tezistă, limitând valoarea acestor încercări literare, comparabile (uneori chiar surprinzător de asemănătoare) cu paginile Sofiei Nădejde despre „chinurile vieții” de la țară. Mi-a cântat cucu-n față, nuvela de debut, pe care s-a sprijinit în bună măsură renumele de prozator al lui B., fixează cadrele în care i se va mișca scrisul: registru epic ingenuu, dialoguri și pasaje descriptive sau evocatoare ce vor să
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
Delavrancea și N. Grigorescu, B. își consumă mai ales forțele sentimentale, de om ce se dăruie prieteniei. Optica sociologizantă domină, ca și în proză, dar câteva detalii, unele elemente anecdotice au făcut carieră în biografia literară. SCRIERI: Mi-a cântat cucu-n față, București, 1910; Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale, București, 1938; Îndurare!, București, 1939; Scrieri alese, București, 1951. Repere bibliografice: Teodorescu-Sadoveanu, Amintiri, 374-377; Călinescu, Ist. lit. (1941), 499, Ist. lit. (1982), 565; Leon, Umbre, I, 13-18; Kalustian, Simple
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
Stănescu, E.Ar. Zaharia, Al. Baiculescu, Victor Stroe ș.a. Sumarul celor două numere include eseuri de Petru Manoliu (Elogiul cotidianului) și reflecții despre temeiurile culturii noastre populare (Cultura românească și satul), acestea din urmă avându-l ca autor pe Stelian Cucu. Revista mai conține recenzii semnate de Traian Stoica (la Dragostea noastră cea de toate zilele, romanul de debut al lui Neagu Rădulescu, și la Tălmăciri din Esenin de Zaharia Stancu). Deși au apărut doar trei numere, C. rămâne o revistă
CAIET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286003_a_287332]
-
mea”) vorbesc despre credința în solidaritatea de generație, dar și despre luciditatea evaluării propriei contribuții. SCRIERI: Achim „Filăru”. Despre lume și oameni, Brașov, 1913; Elocvința frackelui Ladislau. Cartea părintelui Reteveiu, Sibiu, 1923; Lămurirea ucenicilor. Raportul docintelui ambulant în penziunea Ierofteiu Cucu despre activitatea Comitetului teatral din Ardeal și în jur, Sighișoara, 1924; Eroii din „Hinterland”, Sighișoara, 1925; Gheorghe Cârțan, Sibiu, 1927; Tempi passati, București, 1931; Oameni de ispravă, Sibiu, 1939; George Dima, București, 1955; Tempi passati. Evocări, pref. Mircea Zaciu, București
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]