2,852 matches
-
pref. Anaid Tavitian, Constanța, 1999-2001; Littérature pour enfants, Constanța, 2001; Statornicele umbre, Constanța, 2001; Transplantation, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Mona Momescu, Despre literatura feminină, TMS, 1993, 3; Constanța Călinescu, „Străinul de pe plajă”, „Dynamis”, 1993, 4; Constantin Novac, „Străinul de pe plajă”, „Cuget liber”, 1993, 5; ; Ion Roșioru „Anotimpurile Mariei”, TMS, 1995, 2; O.D., Profil: Cristina Tamaș, TMS, 1995, 12; Ștefan Cucu, Cristina Tamaș, TMS, 1996, 6; Milena Sipetean, Minotaurul și cititorul său, VTRA, 1998, 3; Nicoleta Sălcudeanu, Turnir intertextual, VTRA, 1998
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
iremediabil de îmbolnăvire, pustiire, năruire; cerul e obosit, valurile oceanului sunt moarte, copacii epuizați, cosmosul întreg pare bolnav. Sufletul însuși este atins de o maladie necunoscută și macerantă și se cere extirpat. Gestul ia forme paradoxal expresioniste: „Mi-e bolnav cugetul și aș vrea să-l rup / Cum rupi unui păianjen un picior / Și sufletul mă doare ca un trup! / Din mine-aș vrea să-l scot și să-l omor, / Să nu-l mai simt în mine cum se zbate
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Craiova, dar și din București. Din 1919 și până în 1944 a colaborat nu numai la „Sburătorul”, „Ideea europeană”, „Ramuri”, „Romă”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața literară”, dar și la „Crainicul” (Târgu Jiu), „Renașterea” (Râmnicu Vâlcea), „Universul”, „Curentul magazin”, „Lumea românească”, „Vremea”, „Cuget românesc” ș.a. Din 1922 e cooptat membru în comitetul de redacție al publicației craiovene „Năzuința”, al cărei director va fi în 1928-1929, ulterior conducând hebdomadarul „Săptămâna”, apărut în 1931-1932, tot la Craiova. P.-Ț. a cercetat cu precădere literatura spaniolă
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
del Cáncer, București, 1963; Dolores Medio, În căutarea Nataliei Blay, București, 1964. Repere bibliografice: Ț. Lăstun, Ricardo León, „Iubirea iubirilor”, traducere de Al. Popescu-Telega, „Aurora”, 1923, 403; A. Achim, „Prozatorii spanioli contemporani”, ĂLA, 1923, 157; Emanoil Bucuța, „Prozatorii spanioli contemporani”, „Cuget românesc”, 1923, 12; Perpessicius, Opere, XII, 227; Al. Lascarov-Moldovanu, „Cervantes”, „Răsăritul”, 1925, 4; E. [Mircea Eliade], „Prozatorii spanioli contemporani”, „Revista universitară”, 1926, 1; Pompiliu Constantinescu, „Rătăcirea lui Ion Vancea”, VL, 1927, 40; N. I. Herescu, „Asemănări și analogii în folclorul român
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
pe care îl cunoscuse anterior și căruia, în același an 1912, îi editează volumul Flori sacre. Face parte, împreună cu Adrian Maniu și Horia Furtună, din conducerea revistei „Flacăra” (1914), între 1922 și 1924 scoate, cu Tudor Arghezi și Vladimir Streinu, „Cugetul românesc”, participă, alături de N.I. Herescu și V. Voiculescu, la conducerea „Pleiadei” (1934). Pentru un timp s-a apropiat și de gruparea de la „Gândirea”. Colaborează cu articole, versuri și traduceri la „Adevărul literar și artistic”, „Arta”, „Azi”, „Calendarul”, „Cronica” lui Tudor
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Cugetarea”, pe care o publicase în 1940. A colaborat, în afara ziarelor „Universul” și „Cuvântul”, la „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Analele Dobrogei”, „Arhiva” (Iași), „Arhivele Olteniei”, „Almanahul ziarului «Dimineața»”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cercetări istorice”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Calendarul ziarului «Universul»”, „Datina” (Craiova), „Dimineața” (Cernăuți), „Făt-Frumos”, „Floarea de foc”, „Glasul Bisericii”, „Junimea literară”, „Limba română”, „Lumea românească”, „Neamul românesc”, „Opinia” (Iași), „Pradă gândului”, „Revista arhivelor”, „Revista de pedagogie”, „Secolul”, „Școala vremii”, „Tempo” ș.a. Între 1944 și 1960
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
pref. Ion Vasile Șerban, București, 1971 (în colaborare cu S. Recevski și Ștefana Velisar Teodoreanu). Repere bibliografice: Ion Bianu, „Scrisorile unui răzeș”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLIII, 1922-1923; Aderca, Contribuții, I, 166-175, 507-508; Al. Busuioceanu, „Scrisorile unui răzeș”, „Cugetul românesc”, 1923, 1; Emanoil Bucuța, „Scrisorile unui răzeș”, „Ideea europeană”, 1923, 110; G. Bogdan-Duică, „Scrisorile unui răzeș”, SDM, 1924, 30; Perpessicius, Opere, III, 187-191, IV, 34-43, 74-76, 156-160, 190-194, 341-346, V, 36-43, 156-160, 345-347, VI, 182-190, 344-348, 359-362, VII, 81-84
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
poate fi considerată o lucrare semnificativă pentru orientarea publicisticii lui. Este, de asemenea, autor de versuri, găzduite de diferite reviste și iscălite cu pseudonimele Robert Hart și Walter Rahuz. Câteva articole privitoare la cultură i-au apărut în „Icoane maramureșene”, „Cugetul liber”, „Șantier”, „Gândul vremii” ș.a. A fost unul dintre fruntașii Partidului Socialist din România, militând pentru formarea și consolidarea Federației Partidelor Socialiste din România (1924-1927). Membru în Comitetul Executiv al Partidului Social Democrat din România (1926-1938), s-a aflat printre
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
Ion Samarineanu. Din cercul revistei fac parte personalități de orientare etnicist-naționalistă, precum Ion Conea, Mac Constantinescu, Valeriu Papahagi, N. Brânzeu ș.a. Articolul O arhivă de gând și faptă românească anunță că se vor publica mai ales „cercetări privitoare la problemele cugetului și vieții românești de azi și din trecut; urmează înfățișări de oameni și locuri”. Predomină abordările filosofice și etnografice privitoare la spiritualitatea românească: D.C. Amzăr, Gând și cuvânt, Despre înțelesul și condițiile unei filosofii românești, Vasile Băncilă, Sensul culturii și
RANDUIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
Gazeta Transilvaniei”, „Foaia poporului”, „Calendarul poporului”, „Lumea ilustrată”, „Familia”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Junimea literară”, „Viața românească”, „Noua revistă română”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Telegraful român”, „Țara Bârsei”, „România jună”, „Cele trei Crișuri”, „Societatea de mâine”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cugetul românesc”, „Dacia”, „Zeitschrift für Romanische Philologie”, „Literaturblatt für Romanische und Slavische Philologie”, „Revue des langues romanes” ș.a. A fost director al revistei „Cultura” (1924) și al ziarului „Drum nou” (1931). A semnat și Sex.Til., Sextil, Dr. Matei Genune, M.
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
spune că descoperă creația literară a secolului al XX-lea. Era un spirit a cărui colaborare la diverse reviste nu pare deloc să fi fost urmarea unor afinități ideologice. Publică aproape concomitent la „Viața românească”, la „Sburătorul literar”, „Universul literar”, „Cuget românesc”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Calendarul” și „Porunca vremii” (la ultimele două figurând și ca redactor), la „Buna Vestire” (unde a fost director), reviste ale căror programe se rânduiesc precumpănitor în sfera tradiționalismului de diverse nuanțe și origini teoretice, de la poporanism
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
presă la Cernăuți (1929) și editorial, cu volumul de versuri Dezacord (1934), sub semnul mișcării bucovinene de la „Iconar”, urmat de cartea de poeme Întoarceri în biografia mea (1935). Colaborează cu versuri, comentarii critice și eseuri la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Cuget moldovenesc” (Bălți), „Glasul singurătății” (Dorohoi), „Grai moldovenesc” (Iași), „Înmuguriri” (Piatra Neamț), „Orion” (Rădăuți), „Pana literară” (Rădăuți), „Fapta” (București, 1943-1947), „Obzer” (Iugoslavia), „Die Zeit” (Viena), „Iașul literar”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Ramuri”. Există două etape distincte în lirica lui M.
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
Există două etape distincte în lirica lui M., despărțite de o tăcere editorială de peste trei decenii. Debutul în cadrul grupării de la „Iconar” indică zona de sensibilitate în care gravitează poetul. Cu identitate imediat remarcată în epocă (ecouri favorabile apar în „Vremea”, „Cuget clar”, „Luceafărul”), poemele din Dezacord și Întoarceri în biografia mea - în genere, peisaje interiorizate/stilizate, notații confesive, invocații, incantații - transcriu lapidar mutațiile eului, neliniștea existențială, „slova altui timp”, chiar spațiul originar, extazul, mirarea, sentimentul dezrădăcinării. Viziunile sunt dominant retrospective, configurând
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
din Paris, președinte al secției de istorie literară, literatură și artă a Societății Academice Române din Roma (din 1957). M. a debutat în literatură cu poezii publicate în revistele „Vieața nouă” și „Letopiseți”, a funcționat ca secretar de redacție la „Cugetul românesc” (1920-1922) și a inaugurat rubrica „Figuri dispărute” în „Flacăra”. În Franța își continuă cariera de critic, publicând studii și articole, cronici și note în „Mélanges de l’École Roumaine en France”, „La Revue de littérature comparée”, „L’Europe Centrale
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
Cleveland, 1994. Repere bibliografice: Sextil Pușcariu, Pe marginea cărților, DR, 1936-1938, 448-449; Nichifor Crainic, Certitudini, G, 1938, 8; Ion Breazu, O istorie în limba franceză a literaturii române contemporane, GR, 1939, 1-6; Dumitru Găzdaru, O prezență românească în cultura internațională, „Cuget românesc” (Buenos Aires), 1957-1958; Piru, Panorama, 493-495; Marcel Bataillon, Basil Munteano, „Revue de littérature comparée”, 1972, 3; Monica Lovinescu, La moartea lui Basil Munteanu, „Limite”, 1972, 11; Bucur, Istoriografia, 267-272; Emil Turdeanu, Basil Munteanu (1897-1972), „Revue des études roumaines”, 1974; Ileana
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum și „Geniul latin”, Iași, 1927; N. Iorga, Theocrit, „Idile”, „Cuget clar”, 1928, 13-16; N. I. Herescu, „Izvoarele lui Catul în poema LXIV”, RC, 1929, 413-415; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 214; P. V. Haneș, „În amintirea lui Ioan Paul”, PL, 1936, 296-297; Predescu, Encicl., 587; D. M. Pippidi, „Germania lui
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
la concluzii ce nu vor fi preluate de P., autorul propunându-și să facă doar un „studiu de folclor” pornind de la alte premise. El ține să precizeze că viziunea pe care a conturat-o cu fidelitate („am respectat nu numai cugetul popular, dar și cuvintele lui”) este românească întrucât „ea trăiește organic și firesc, în fiecare clipă, cu multe îmbinări și nuanțe originale, în gândul ca și în gestul fiecărui țăran al nostru”, unice fiind „nuanțele și mai ales echilibrul în
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
inaugurează o colecție îngrijită de G. Călinescu, se bucură de aprecierile criticii și reprezintă, poate, vârful valoric al scrisului lui P. Vocația lirică e dublată de aceea de umorist, în genul epigramatic; numit în 1945 redactor-șef al ziarului constănțean „Cugetul liber”, dar stabilit un an mai târziu la București, va deține mai bine de două decenii funcția de redactor la revista „Urzica” (1952-1974). Următoarele două volume, Arca lui Noe (1968) și Ursulețul călător (1968), sunt „cărți de colorat”, adresate copiilor
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
felurite meserii: zidar, tipograf (culegător, zețar) și legător de cărți, mecanic. Autodidact, editează și conduce revista „Spre lumină” (1912, împreună cu Stelian Vasilescu), „Gazeta tinerimei” (1919, împreună cu I. Tedescul și Al. Terziman), precum și publicațiile cu orientare de stânga „Omul liber” (1923-1925), „Cugetul liber” (1927-1929) și „Șantier” (1933-1934, 1937), colaborând totodată la „Adevărul”, „Lupta”, „Facla”, „Lumea nouă”, „Rampă” ș.a. Articolele și le va aduna, mai tarziu, în volumul Prezente (1968). După 1944 este director al Teatrului Național din București (1946), ministru al Artelor
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
1841) de D’Arnodar, ambele fiind povestiri moralizatoare, cu lungi disertații despre virtute. Adept al respectării proprietății literare, P. cerea autorilor, în prefața la Hoție..., să nu își însușească nemărturisit ideile și scrierile altora, pentru a fi feriți de „mustrarea cugetului” și de o „înfricoșată critică a înaltului tribunal al literaților”. Din 1844 se mută la București, ca profesor la Seminarul Mitropoliei. În Tipografia Mitropoliei, pe care o și conduce din 1851, își va publica Prințipuri de agricultură (1845), Manual de
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
1922, devenind în 1929 titularul Catedrei de limba și literatura română la Liceul „Matei Basarab”, unde va funcționa până în 1951. Și-a început activitatea de cronicar literar la ziarul „Românul” din Arad, inaugurând rubrica „Săptămâna bibliografică”. Colaborează apoi la „Sburătorul”, „Cugetul românesc” și „Flacăra”. O fructuoasă etapă pregătitoare a viitoarelor „mențiuni critice” o constituie scrisul la „Buletinul cărții” (1923-1924). Foiletoanele sunt reunite în întâiul său volum, Repertoriu critic, apărut în 1925. Mai este prezent în „Săptămâna muncii intelectuale și artistice” a
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
unor texte, predici, cuvântări și pastorale. Fundamentală este editarea lucrării Loghica, „scrisă în limba franțuză de Lazăr Leon Asachi, membru al Academiei Parisului și a Berlinului”. Între paginile care privesc în bună parte istoria literară se înscriu excursul Dascăli de cuget și simțire românească (1981) și altele cu același profil, preeminent documentar. De interes este și volumul intitulat Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu (1999). Pe lângă discuțiile despre numeroasele și adeseori complicatele probleme ale Bisericii Ortodoxe
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
metafizice.” S-ar putea spune că ascensiunea lui P. pe scara ierarhică a bisericii a oprit desfășurarea unui real talent literar. SCRIERI: Trei ceasuri în iad, București, 1970; Clerici ortodocși, ctitori de limbă și cultură românească, București, 1977; Dascăli de cuget și simțire românească, București, 1981; Nume și fapte din istoria culturii românești, București, 1983; Lazăr Leon Asachi în cultura românească, Sibiu, 1985; Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), București, 1986; Contribuții istorice privind perioada 1918-1939, București, 1987
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Un roman psihologic, ATN, 1971, 1; Dan Mutașcu, Un ospăț de idei, SPM, 1977, 336; Dan Zamfirescu, O contribuție remarcabilă la istoria culturii românești, RL, 1977, 36; Mihai Diaconescu, Istorie și valori etice, RL, 1981, 29; Mihai Ungheanu, „Dascăli de cuget și simțire românească” LCF, 1982, 6; Mircea Muthu, Contribuții de istorie literară, ST, 1982, 2; Constantin Crișan, „Dascăli de cuget și simțire românească”, CRC, 1982, 31; Traian Vedinaș, „Dascăli de cuget și simțire românească”, TR, 1982, 37; Calinic Argatu, O
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
la istoria culturii românești, RL, 1977, 36; Mihai Diaconescu, Istorie și valori etice, RL, 1981, 29; Mihai Ungheanu, „Dascăli de cuget și simțire românească” LCF, 1982, 6; Mircea Muthu, Contribuții de istorie literară, ST, 1982, 2; Constantin Crișan, „Dascăli de cuget și simțire românească”, CRC, 1982, 31; Traian Vedinaș, „Dascăli de cuget și simțire românească”, TR, 1982, 37; Calinic Argatu, O restituire de valoare, LCF, 1985, 2; Gabriel Țepelea, Un eminescolog și o importantă arhivă, RL, 1985, 2; Mircea Anghelescu, „Lazăr
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]