4,292 matches
-
Însă să fi Împiedicat experimentele care au avut loc, Începând cu anii ’60 ai secolului XX, atât În China, cât și În URSS și În Statele Unite. Roluri și semnificații antropologice ale hibrizilor În Occident Aproape toate animalele domestice și plantele cultivate astăzi În lume provin din Încrucișări artificiale care datează din neolitic, obținute pornind de la specii dintre care majoritatea au dispărut. Ceea ce Înseamnă că mecanismele de hibridare și de reproducere În mediu artificial erau cunoscute de strămoșii noștri, care s-au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plec la Club să beau o bere și să sporovăiesc cu un amic am privit puțin la TVR. Și peste ce am dat? Peste un duplex. Două studiouri, doi prezentatori diametral opuși. Unul interesant - intelectual, Ștefănescu (un ardelean cu-minte, cultivat și plăcut) celălalt lacrimogen - zâna surprizelor. Tema emisiunii: cel mai mare român. Mi-am dat seama, urmărind ultima jumătate de oră, că se dorea stabilirea CLARĂ, DEMOCRATICĂ, prin vot (adică sms-uri sau apeluri telefonice către un număr normal sau prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Asta a fost tot. În loc de concluzie: dacă încă nu ai citit-o îți recomand teza de doctorat a lui Junger Habermas, din 1964, referitoare la formarea „spațiului public“ în Occident. Un spațiu cucerit pas cu pas și protejat de burghezia cultivată, urbană. Nimic din toate acestea în smârcurile și mlaștinile din cetatea lui Bucur. Rezultatele se văd în stația bietelor trolee 69 și 85. Mirel 4 iunie 2006 Împreună cu fratele meu am decis să vizităm „curtea domnească“ de la Mogoșoaia, un pod
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
furt), cele realizate uzînd de un gen (ca reportajul), iar altele apelînd la reprezentări (precum discuția despre cultură în media). V. actualizare, cogniție, dialogism, formație discursivă, interdiscurs. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO RETORICĂ. Una dintre cele mai cultivate științe despre limbă în lumea antică greco-romană, retorica, îmbina arta construcției discursurilor cu o teorie a discursului, în special a celui cu funcție persuasivă, deoarece, prin discursul său, oratorul urmărea să impună un punct de vedere, un mod de exprimare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evoluției. Proteina RAS joacă un rol central în transmiterea semnalelor mitogene, atât de la tirozinkinazele receptoare, cât și de la cele nonreceptoare. Importanța proteinei RAS în semnalizarea mitogenă a fost evidențiată în experiențe de microinjectare, în care introducerea proteinei RAS în celulele cultivate a indus proliferarea celulară, în absența stimulării cu factor de creștere. Inhibiția activității proteinei RAS endogene, fie prin microinjectarea anticorpilor monoclonali anti-RAS, fie prin expresia unei gene mutante ras, dominant negative, blochează proliferarea celulară, ca răspuns la o varietate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
moldovenesc, demascînd esența expansionist-naționalistă a diferiților rebotezatori și falsificatori ai valorilor fundamentale moldovenești [s.n.]“ <footnote Ibidem, p. 9. footnote> . E ușor de remarcat contradicția dintre ce și cum se spune. Apartenența acestui text la limba română în varianta ei literară, cultivată este indubitabilă pentru oricine și credem că pentru însuși autorul textului, care cuprinde in dicționarul său numai cuvintele limbă și moldovenesc din textul citat. Există posibilitatea ca autorul să fi uitat în ce limbă scrie. Dacă ar fi vrut să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ruinele vechii lumi. Vecinii s-au schimbat, de asemenea, odată cu deschiderea granițelor. Proporțiile variabile în care o etnie sau alta a fost/ este prezentă în mediul rural sau în cel urban nu au alterat bunul obicei al respectului față de diversitate, cultivat intens de mai bine de trei secole. Deși despre Banat se poate scrie și vorbi în termenii unei identități solide, zonele vulnerabile, unde memoria consemnează inevitabile metamorfoze, sunt deopotrivă zone ale autenticității. Astfel, apocalipsele majore și cele mărunte se succed
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de vânt din NV sau S. Prevenire și combatere. Cercetările asupra rezistenței soiurilor de grâu la rugina galbenă au evidențiat faptul că în România există acum 13 rase fiziologice dintre care cea mai răspândită este rasa 20 A. Dintre soiurile cultivate, Fundulea 29, Flamura 80, Turda 81 , Colina și Delia sunt rezistente la rugina galbenă și pot fi recomandate pentru zonele cu veri umede și răcoroase. Soiurile Lovrin 34 și Transilvania 1, deși sunt încă pe lista soiurilor aprobate a fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pragul economic de dăunare(PED) care este stabilit la o frecvență de 25 % plante atacate, se recomandă tratamente foliare (vezi lista la sfârșitul cap. bolile grâului-pag.37). 1.1.14. Înnegrirea spicelor - Cladosporium herbarum Boala este frecvent întâlnită pe gramineele cultivate și spontane, în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de îngenuncherea plantelor și pătare în ochi, sau pe plantele doborâte de vânt. Ciuperca este saprofită sau câte odată parazită și produce doar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
SĂ SE EXECUTE CU SUBSTANȚE DIN ACEEAȘI GRUPA (CU ACEEAȘI BAZĂ TOXICĂ). 1.2. BOLILE ORZULUI Viroze 1.2.1. Piticirea galbenă a orzului - Barley yellow dwarf virus Boala este considerată ca cea mai răspândită și păgubitoare viroză a cerealelor cultivate și a ierburilor perene. În lucrările lui P. Ploaie din 1973 și 1977 se evidențiază faptul că această boală virotică este frecventă în tarlalele de orz semănate timpuriu. Simptome. Plantele de orz infectate în toamnă prezintă pe frunze o îngălbenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mult mai mare, petele se pot uni și frunza poate fi distrusă în întregime. Transmitere-răspândire. Este aceeași ca și la făinarea grâului. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere sunt aceleași ca cele descrise la făinarea grâului. Dintre soiurile cultivate, soiurile Orizont,Liliana și Precoce sunt mijlociu de rezistente la această micoză, în timp ce soiurile Miraj, Sonora, Productiv și Adi sunt sensibile la făinare.Soiurile de orzoaicăJubileu, Stindard și Suceava-3 sunt mijlociu de rezistente. Tratamentele efectuate în cursul perioadei de vegetație
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5 l/ha.; Tango Super-0,75 l/ha; Zamir-0,750 l/ha.,Celest Star - 1,5 l/t, Amistar Extra 280 SC -0,75 l/ha., Dacdicarb - 1,5 l/t., Lamardor 400 FS - 0,150 l/t. Dintre soiurile cultivate, soiul Sonora este foarte rezistent, soiul Dana este mijlociu de rezistent la această boală iar celelalte Adi, Miraj, Productiv și Precoce sunt sensibile față de acest agent patogen. Soiurile de orzoaică introduse în 2003 Liliana, Stindard, Suceava sunt mijlociu de rezistente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și distrugerea resturilor de plante pe care se pot găsi spori. 1.5.9. Pătarea cenușie a frunzelor Drechslera turcica Boala este frecventă pe porumbul semănat în zone cu climat umed și cald, răspândirea ei fiind condiționată de sensibilitatea hibrizilor cultivați iar pierderile se pot ridica până la 30 %. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene cenușii, mărginite de un chenar brun. Petele la început sunt mici, de 1-2 cm, ovale apoi devin eliptice, mari de 15-20 cm lungime și 2-4 cm
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pământul cultivat cu soia, produce un antibiotic care distruge bacteria ce dă râia comună. Folosirea erbicidului 2,4-D a dus la scăderea frecvenței atacului de râie comună, căci erbicidul distruge buruienile pe care bacteria se poate găsi. Soiurile de cartof cultivate au o rezistență destul de mare la această ciupercă, cu excepția soiurilor Desiree și Eba. 3.1.7. Putregaiul inelar al tuberculilor Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus Această boală descrisă în 1914 este semnalată în toate țările mari cultivatoare de cartof, Germania, Danemarca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câmp boala continuă în silozuri putrezind materialul depozitat. Sunt atacate de asemenea și o mulțime de plante floricole. Prevenire și combatere. Ciuperca are un cerc larg de plante pe care atacă, așa încât un teren în care sunt scleroți, va trebui cultivat cel puțin 4-5 ani cu cereale păioase, apoi cu plante prășitoare și abia după 7-8 ani se va putea reveni cu floarea soarelui. Scleroții își păstrează viabilitatea cel puțin doi ani, însă pe buruienile din culturile de cereale ce urmează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apărut în Ungaria, România, Bulgaria, Italia și Franța. În România, este semnalată în toate județele cultivatoare de floarea soarelui, iar pagubele ce pot fi înregistrate sunt variabile fiind în funcție de condițiile climatice ale zonei și de sensibilitatea hibridului sau a soiului cultivat. Simptome. Boala se manifestă pe frunze și tulpini, rareori pe palarii. Atacul pe frunze începe de la vârful lor printr-o decolorare ce se extinde spre codița frunzei și spre marginile frunzei. Zona atacată se brunifică, datorită țesuturilor arse, iar ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistente la boli în condiții de infecție naturală. 4.3. Bolile rapiței Boli produse de ciuperci 4.3.1. Rugina albă a cruciferelorAlbugo candida Boala cunoascută sub numele de rugina albă sau albumeală, este foarte comună, fiind întâlnită pe cruciferele cultivate și spontane. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, tulpinile, florile și păstăile. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putrezirea peretelui lor, vor elibera spori care purtați de vânt, vor germina pe frunze și vor da infecții. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului sunt deosebit de dificile datorită faptului că ambele ciuperci le găsim pe foarte multe plante cultivate sau din flora spontană(buruieni).. În culturile de cucurbitacee, trebuie să se asigure o aerație și o umiditate a solului corespunzătoare plantei, care să fie neprielnice instalării atacului. Strângerea resturilor vegetale, arderea sau îngroparea lor sub arătură limitează infecțiile pentru
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a plantelor, neașteptându-se momentul de maturitate tehnologică (momentul când se poate recolta cea mai mare cantitate de furaj). 7.1.4. Făinarea lucernei Erysiphe pisi f.sp. medicaginisîn Europa boala este cunoscută pe lucernă și alte specii de leguminoase cultivate sau spontane. În România a fost găsită în 1912 de P. Moesz și apoi studiată de C. Sandu-Ville (1932). Simptome. Frunzele și lăstarii tineri se acoperă cu o pâslă miceliană fină, ce în scurt timp devine pulverulentă apoi își schimbă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
până la 5 ani. Prevenire și combatere. În cazul apariției în masă a bolii, se recomandă cosirea prematură a trifoiului, strângerea și arderea fânului cosit. 7.2.4. Făinarea trifoiului Erysiphe trifolii Făinarea poate fi prezentă pe toate speciile genului Trifolium cultivate sau spontane. La noi în țară este citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează o pâslă albă cenușie, foarte fină sub care țesuturile se îngălbenesc. Pâsla devine prăfoasă, apoi spre toamnă în pâslă apar puncte mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și răcoroase, datorită distrugerii insectelor, stolburul apare sporadic și nu dă pagube însemnate. Prevenire și combatere. Culturile trebuie să fie corect tratate cu insecticide și erbicide pentru a diminua atacul de transmițători și a elimina buruienile gazdă ale mycoplasmei. Solurile cultivate vor fi menținute la umiditate corespunzătoare, prin irigare, pentru a se împiedica dezvoltarea insectelor care este cu atât mai rapidă cu cât este mai cald. Se va avea în vedere distrugerea vetrelor de cuscută. 8.1.7. Alte micoplasme ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tinere de legume, este putrezirea coletului și căderea plantulelor. Ea se întâlnește la toate răsadurile de legume, flori, puieți în pepiniere sau chiar la plantele din cultura mare, în toate țările cultivatoare de pe glob. Ciuperca atacă o multitudine de plante cultivate si buruieni. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat, prezintă în zona bazală a tulpiniței o brunificare a țesuturilor, care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea resturilor vegetale sau îngroparea lor în profunzime, limitează atacul ciupercii. Între măsurile agrotehnice, remarcăm asolamentul, în care roșiile și alte solanacee cultivate nu trebuie să revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria, decât după 4 ani. Dintre soiurile omologate, Unirea și Dacia sunt mijlociu de rezistente la alternarioză. Soiul {tefania omologat în 2001 este tolerant la Alternaria. Înainte de semănat semințele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturile de ardei protejate unde frecvența ei ajunge la 70-80 % și în culturile de câmp unde această frecvență este de 30-40 %. Simptome. Virusul are tulpini comune și o tulpină specifică a ardeiului, iar simptomele, variază în funcție de acestea și de soiul cultivat. Soiurile infectate cu tulpina de virus a ardeiului au simptome de mozaic galben specifice, prin apariția în spațiile dintre nervuri a unor pete galbene. Pe fructele deja formate apar pete neregulate sau circulare, de culoare maro. Fructele ce apar mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
septorioza vinetelor; cercosporioza vinetelor; putregaiul cenușiu; boala cu scleroți. 8.4. Bolile castraveților, pepenilor verzi,pepenilor galbeni și dovleceilor Viroze 8.4.1. Mozaicul castraveților Cucumber mosaic virus Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o mulțime de bostănoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum și la alte specii de plante ierboase sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete galbene-verzui, circulare sau colțuroase, delimitate de nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se observă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]