2,938 matches
-
jos, corului mitropolitan. Pe trotuarul dinspre Consulatul austriac erau tribunele C, D, și E, rezervate studenților și funcționarilor publici. Zonele A și B se ridicau În formă de amfiteatru, iar la intrarea principală se afla estrada regală, Împodobită cu o cunună imensă și două flamuri mari, roșii. Regele, costumat În uniformă de general și regina, purtând o toaletă albastră și o manteletă cu blană de castor au fost primiți de V. Gheorghian și Spiru Haret . După intonarea imnului regal, a urmat
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
sa de la Începutul epocii moderne, el pare, la o primă lectură, concordant cu morala creștină canonică. Idealul fidelității e prezent și aici: Bădiță cu ochi de rouă Nu ținea drăguțe două, Ci-i ținea numai unà Cu care ti-i cununa. Deoarece: Cine iubește și lasă, Deie-i Dumnezeu pedeapsă. Dar registrul sentimental al mentalității țărănești cuprindea, de fapt, o gamă mult mai largă, În care dragostea liberă ocupa un loc privilegiat, În ambianța unui hedonism lipsit de complexe, așa cum o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
entuziasmul e simulat, iar primirea evocată nu reprezintă decât o regie spectaculoasă, o punere În scenă lipsită de fiorul spontaneității. Decorul destinat descinderii imperiale, marcat de o artificialitate de cea mai autentică factură neoclasică (populat cum era cu grații feciorelnice, cununi de laur și arcuri triumfale), pare desprins din imaginile galante ale poeziei lui Metastasio, poetul favorit al Vienei, pentru a răspunde sensibilității oaspeților austrieci și a le Încânta ochii cu un spectacol pe măsura gustului și așteptărilor lor. De altfel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și În obiceiurile populare, pomul de măr sau ramura de măr sunt Încărcate de sacralitate. Mărul este numit pomul vieții, arbore cosmic, mireasa Își Împletește cununa din flori de măr. «Flori albe de măr» e o incantație magică de promovare a primăverii. Un Împărat, care a atins vârsta de 68 de ani, adică viața jumătate, fără să aibă copii, ia hotărârea de a porni la drum
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
el este sediul soarelui și al lunii, al stelelor și al norilor. Soarele este reprezentat uneori ca un bărbat care se Îndrăgostește de sora sa, Luna, și de aceea vor fi despărțiți de autoritatea divină. În legenda Soarele și luna, cununa. Zina, o babă o certa mereu pe fata moșului că-i leneșă, până când aceasta se hotărăște să meargă În lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să Îngrijească o cloșcă cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
două medalii. O primă medalie (65 mm, argint și aramă), considerată oficială, are pe revers (fig. 39rv) bustul în profil spre stânga al regelui Carol I și inscripția semicirculară CAROL I REGE AL ROMANIEI. Pe avers (fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI / 21 OCTOMBRE / 1897. O a doua medalie care consemnează evenimentul în discuție, din argint și bronz, de 65 mm, realizată de gravorul român Carniol, are reversul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănită, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU IOAN I PRINȚUL MOLDO-ROMANU. Revers: Mărcile Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE” . Ilustrăm medalia în figurile 59 av și 59rv cu imagini scanate după planșa 2 din studiul catalog de medalistică tematică semnat de doamnele Katiușa Pârvan și Mariana Neguțu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pentru că este prea voluminos pentru a fi deplasat cu ușurință. În categoria informanților intră și oglinda care întărește convingerea situării în spațiul interior, dominat de frecvența sporită a îndeletnicirilor feminine, accentuată și de teancul de rufe, de cufărul și de cununa de flori din grindă și ele elemente indexicale ale unei vieți cotidiene echilibrate și tihnite, în care obiectele sunt îngrijite, păstrate și prețuite. În asemenea progresii temporale virtuale, lipsite de o desfășurare narativă explicită, Emma Kafalenos descoperă, la rândul ei
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
arme i s-a decernat intrarea triumfală și i s-au făcut mari onoruri. Amână triumful chiar el însuși căci Roma era în doliu după dezastrul lui Varus. Intră totuși în Roma îmbrăcat în toga praetextă având pe cap o cunună de lauri. S-a urcat pe tribuna înălțată, pe Câmpul lui Marte, unde în prezența Senatului care stătea în picioare s-a așezat cu Augustus între cei doi consului, de aici a salutat poporul, fiind condus de la un templu la
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
două medalii. O primă medalie (65 mm, argint și arama), considerată oficială, are pe revers (fig. 39rv) bustul în profil spre stânga al regelui Carol I și inscripția semicirculara CAROL I REGE AL ROMÂNIEI. Pe avers (fig.39av), într-o cunună de lauri, este inscripția pe cinci rânduri ÎN AMINTIREA / INAUGURĂRII PALATULUI / UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI / 21 OCTOMBRE / 1897. O a doua medalie care consemnează evenimentul în discuție, din argint și bronz, de 65 mm, realizată de gravorul român Carniol, are reversul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănita, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU IOAN I PRINȚUL MOLDO-ROMANU. Revers: Mărcile Moldovei și Valahiei întrunite, acoperite de coroană, încadrate de cununi de lauri. Dedesubt, în cinci rânduri: PRIN UNIRE VORU AJUNGE LA FERICIRE”{\cîte 73}. Ilustram medalia în figurile 59 av și 59rv cu imagini scanate după planșa 2 din studiul catalog de medalistica tematica semnat de doamnele Katiusa Pârvan și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și în obiceiurile populare, pomul de măr sau ramura de măr sunt încărcate de sacralitate. Mărul este numit «pomul vieții», «arbore cosmic», mireasa își împletește cununa din flori de măr. «Flori albe de măr» e o incantație magică de «promovare a primăverii»". Un împărat, care a atins vârsta de 68 de ani, "adică viața jumătate", fără să aibă copii, ia hotărârea de a porni la drum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
el este sediul soarelui și al lunii, al stelelor și al norilor. Soarele este reprezentat uneori ca un bărbat care se îndrăgostește de sora sa, Luna, și de aceea vor fi despărțiți de autoritatea divină. În legenda Soarele și luna, cununa. Zina [Niculiță-Voronca, II], o babă o certa mereu pe fata moșului că-i leneșă, până când aceasta se hotărăște să meargă în lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să îngrijească o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Cineraria maritima. Arabescurile se vor proiecta pe parterele în stil clasic, pe peluze și în cadrul amenajări floricole. Acestea se fac din plante de mozaic sau alte plante floricole plantate sub formă de desene reprezentând: flori și frunze stilizate, săgeți, spirale, cununi etc. Parterele se vor proiecta în cadrul amenajărilor executate în stil clasic, ca niște suprafețe regulate de formă geometrică, mărginite de borduri și cărări false și care vor fi decorate cu numeroase elemente ornamentale (vase, statui, bazine de apă etc.). În
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Treimi. Căci, precum Sfântul Ioan Botezătorul a săltat cu bucurie în pântece înaintea Maicii Domnului, așa și acesta a săltat înaintea Domnului în Sfânta Biserică"22. Mai mult decât orice credincios, sfântul este contemporanul lui Hristos. Chiar și după ce dobândesc cununa mântuirii ei continuă să fie contemporani cu noi, ei alcătuind "tradiția vie prin excelență"23. Dacă omul sfințește locul, sfântul sacralizează istoria. Exemplul lor revitalizează comunitatea din mijlocul căreia fac parte și îi deschide ochii asupra rostului ei pe pământ
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Huși consemnează începutul procesului cumulativ al întemeierii ei. Evident, adăugirile în timp, i-au ridicat gradul de interes și actualitate. Altfel, Theodor Codreanu știe la ce se angajează. Știe mai ales că trebuie nesocotită "prejudecata" căreia "maxima și cugetarea sunt cununa bătrâneții" (p. 35). Ceea ce pentru mulți scriitori reprezintă corolarul activității lor de creație, pentru Theodor Codreanu, dacă lucrurile ar fi curs în condiții de normalitate, ar fi trebuit să însemne și-o intrare în lumea scriitorilor. Că nu s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a face din singurul intelectual de prestigiu al satelor un agent politic. Această armătură de idei sănătoase cu privire la școală și învățător, precum și activitatea didactică remarcabilă, dau conturul unei mari personalități, căreia cei ce i au simțit lumina îndrumărilor iau pus cununa recunoștinței”. 15 mai 1972, Iași Primită pe 17 mai de la Prof. Todicescu, nota primitorul scrisorii „Iubite domnule Mânăstireanu, Am primit scrisoarea d-tale - invitație - cu rânduri alese, care exprimă deosebitele d-tale considerări și sentimente față de mine, fostul d-tale
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
90443 Nurnberg, Peter Henleinstr. 36, cu ultimul domiciliu din România, Râmnicu Vâlcea, str. Cozia, bl. C12, sc. C, ap. 6, județul Vâlcea. 37. Schuchardt Georgeta, născută la 29 decembrie 1970 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Lăcătuș Gheorghe și Cununa, cu domiciliul actual în Germania, 79199 Kirchzarten, Dr. Gremelsbacher 18 a, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Mihai Viteazu bl. 11 A, sc. A, ap. 6, județul Sibiu. 38. Silzer Elisabeta, născută la 30 mai 1928 în localitatea Herța
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
fixată de lege. Capitolul 9 Stema, Drapelul și Capitala Republicii Populare Române Articolul 102 Stema Republicii Populare Române reprezintă munți împăduriți, deasupra cărora se ridică soarele. În partea stanga a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de o cunună de spice de grau. În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri. În partea de jos a stemei, spicele sînt înfășurate într-o panglică tricolora pe care sînt scrise literele R.P.R. Articolul 103 Drapelul Republicii
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
țigani mie mi se face rău și inima poc, poc, poc, în gît! ce, că au trecut două secunde și au venit iar! cîmpul arat soluție provizorie, trăiești prea puțin în vrerea Primitivității Mele, am tuns cîmpurile, stăm cu toții chilug, cununile de grîu verde pe cap, pămîntul reinterpretat pe luncă oameni de luncă, DN 28A picioare de viaduct în construcție, betoane jucării. Ora 20,45, în gara Pașcani, sala de așteptare clasa a II-a umflată de băutură, nenea, băiatul acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și drepturi colective în cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. În Moldova, Dorințele Partidei Naționale din Moldova, documentul-program redactat de Mihail Kogălniceanu după arestarea fruntașilor mișcării de către domnitorul Mihail Sturdza, specifica explicit printre revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același deziderat de unificare statală a celor două principate dunărene este exprimat și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dealul Gruiului de lângă Câmpulung Muscel, epigramele pe care începuse să le publice tânărul Radu Demetrescu nefiind pe placul directorului liceului. Tânărul Gyr reușește să publice mai multe volume de poezii: „Liniști de schituri” în 1924, „Cerbul de lumină” în 1928, „Cununi uscate” în 1938, „Poeme de răsboiu” în 1942, „Balade” în 1943, scriind de asemenea și literatură pentru copii, studii critice, eseuri, cronici dramatice, lucrări didactice, traduceri din Voltaire, Baudelaire, Goethe, balade populare germane, dovedind a avea o amplă acoperire a
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
negentropia deci, l’a expus, așa cum se Întâmplă cu orice e negentropic Într’o lume entropică ca a noastră, riscului dar l’a și putut Împodobi. Și au căzut destule, chiar Împodobite; sau invers... Acea extremitate a fost Împodobită cu cununa de lauri a atleților și Învingătorilor antichității, cu diadema monarhilor ajunsă, dar În Evul Mediu, la acea diversitatede ranguri ale coroanei heraldice, În sfârșit cu nimbul sfinților. Și, tot de devreme, omul s’a gândit să potejeze acea extremitate, valoroasă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o spălat, Cu haine noi s-o-mbrăcat, Și-apoi călare pe un cal Ca un Ducipal A ieșit la drumul mare Și-a dat de urmă de căprioară. Zise că-i urmă de zână Ce nu i-ar sta rău de cunună. Dar noi ziserăm c-ar fi urmă de căprioară, Ce i-ar fi împăratului frumoasă soțioară. Iar împăratul în scări se ridica Și-n toată zarea privea Și aci în curtea dumneavoastră, zărea Boboc de lalea Care nu nflorește, Locul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fată nemăritată, i se pregătesc patru brazi, cei mai tineri și mai înalți din pădure, care se vor planta la cele patru colțuri ale mormântului. Brazii sunt aduși și curățați până sus către vârf , dându-se acestora o formă de cunună, și se vor împodobi cu cârpe colorate. Atunci când brazii se transportă de la pădure și se ajunge cu ei la limita satului, aci sunt întâmpinați de tineri, prieteni de-ai celui decedat, care pe o melodie tristă cântă un cîntec de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]