2,824 matches
-
astfel pentru că nu există nici piață și nici balcoane, ci doar o fundătură Îngustă. Da, noi sîntem cei suspecți, dușmani ai ordinii și ai moralei publice, complici lipsiți de rușine la o infamie fățișă și indecentă, iar vecinii ne privesc cutremurați de silă, cu ochi mustrători, neîncrezători, În timp ce-și bat nevestele ca niște soți iubitori, se taie Între ei din mîndrie civică și se Îndeletnicesc cu crima, jaful și violența ca niște adevărați cetățeni respectabili ce sînt. Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fac foc! Ce zici? N-aud În hărmălaia asta. Se repetă scena. — Am zis... spune-i... că... mă... fac... foc... dacă... nu... scrie! strigă iarăși, cît Îl țin puterile. Aici, un bărbat care a vorbit pe șoptite cu o femeie, cutremurat de hohote de rîs Înăbușite, se Întoarce zîmbitor să-i spună ceva prietenului care pleacă, dar este oprit de femeia cu obraji Îmbujorați, care-l prinde de braț sufocată de un rîs isteric. Nu! Nu! Dar bărbatul continuă să zîmbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
rîs. — Otto! Taci! țipă femeia. Poate că... vreo Fräulein... le-o fi... luat... de la... și se Înăbușă de rîs. — Otto! Nu ți-e jenă! Taci odată! țipă femeile. — Amintire... din... bătrînul... München! Îi replică prietenul său și tot grupul se cutremură de rîs din nou. CÎnd se mai potolesc puțin, un bărbat din grup Începe să spună cu glas strident și șovăielnic, În timp ce-și șterge ochii din care-i șiroiesc lacrimile: Spune-i... Elsei... și glasul i se frînge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ai suit pe-o ladă sau cam așa ceva, nu m-am putut abține... cum a zis-o!... S-o fi suit pe-o ladă sau cam așa ceva... asta-i bună! Ha! Ha! Ha! Ha! (Și se depărtează cu pași greoi, cutremurat de hohote nocturne, dînd din cap Încet, doar pentru sine.) Iar acum, pe cînd oaspetele stă și bea de unul singur, fluturii de noapte se adună la capătul celălalt, prinși Într-o dispută aprinsă, din care se aud din cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sunt izolat de exterior?..." Datorită acestui sentiment brusc de nesiguranță, era în mod sigur timpul pentru un test. "Alter! - Era chemarea mentală directă - ai cumva vreo idee despre ce s-a întâmplat cu mine? A mai avut loc - el ezită cutremurat de o asemenea eventualitate - vreun deces în grupul vostru?" Urmă o pauză. O senzație de gol... acolo. Și, apoi, brusc, contactul, aproape ca și cum s-ar fi deschis o ușă. În ultimele secunde, veni gândul lui Gosseyn Doi, abia ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
său în bătălie (2Sam 22,10-18); iată că, atunci când Dumnezeu apare înaintea oamenilor, toate popoarele tremură de frică și, odată cu ele, pământul însuși rămâne pradă panicii: „Yhwh, când ieșeai din Seir, când ai mers din câmpia Edom, pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat și norii au lăsat să cadă ploaia. Munții s-au clătinat înaintea lui Yhwh, așa și Sinaiul înaintea lui Yhwh, Dumnezeul lui Israel” (Jud 5,4-5) sau „Au înălțat râurile, Yhwh, au înălțat râurile glasul lor, au
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Planetă? zise. Ce vrei să spui? Asta era culmea. Gosseyn, al cărui spirit alerga deja și pregătea alte întrebări, bătea pasul pe loc. Poate că se găsea pe un sistem planetar izolat, analog celui al lui Sol? Această probabilitate îl cutremură. - Numele soarelui? insistă el. Trebuie să aibă un nume. Trebuie să fi primit, un simbol discriminator în nomenclatura galactică. Avântul celuilalt mai scăzu. Ochii i se umbriră bănuitori.. - Ce șmecherii îți trec prin cap? întrebă el, brutal. Gosseyn spuse, sec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Se răsuci, se așeză pe pat și se uită la Gosseyn. - Jurig a uitat să menționeze un lucru, zise. Uriașul scăpă un muget. Buzele i se schimonosiră. - Zi-i și-ți aranjez eu mutra când o să fim împreună. Femeia se cutremură și era clar că-i era frică. Vocea ei, când vorbi, tremura, dar exprima și sfidare. - Trebuie să te omoare când vor dispărea barele, zise ea. Figura lui Jurig era ceva de văzut. - Perfect, domniță. Ăsta ți-e sfârșitul. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
întorcându-se și plonjând spre el. De această dată, Gosseyn nu riscă. Nu era decât la treizeci de metri de grilaj. Era cam aproape. Dar similariză deriva cozii aparatului în zona memorizată lângă grilaj. Urmă un bubuit și solul se cutremură. Urletul metalic al avionului, a cărui viteză nu era schimbată de similarizare, îi zgâria timpanele pe când se năpustea paralel cu grilajul, zgâriindu-l cu un zgomot fantastic. Se împotmoli la o depărtare de două sute de metri, o masă informă. Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
se gândi, vedem care pe care." Când negura temporală se risipi, indicatoarele de distanță îl situau la nouăzeci și patru minute-lumină de Venus. După trei secunde se declanșă atacul și de astă dată într-un mod total diferit. Nava se cutremură în toată structura ei. Pe videoplacă, ecranul protector lucea cu un oranj aprins. Roboperatorul, pentru prima dată, emise un urlet tânguitor. - Bombe atomice, frontal! Cu un deget, Gosseyn readuse levierul în poziția inițială și similariză nava la nouă sute unsprezece ani-lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
gemu Lanark sufocat. Sînt în iad! își astupă gura cu amîndouă mîinile și, cu ochii pironiți la figura lui Gay, care se legăna în fața lui, se dădu înapoi, depărtîndu-se de ea. Asemeni unui obiect care alunecă pe sîrmă, ea se cutremură și se dădu înapoi, încet la început, apoi mai repede, pînă cînd îi văzu fața rînjind în gol retrăgîndu-se și micșorîndu-se în direcția cafenelei. Se întoarse și o luă la fugă. începu să alerge orbește pînă cînd piciorul îi lunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se curbau abrupt spre vîrfurile proieminente ale unei danturi perfecte. Din întunecimea dintre ele se ridică un vînt rece cu miros sărat de iarbă de mare putrezindă, apoi unul fierbinte cu o mireasmă de carne pusă la prăjit. Lanark se cutremură de groază, simțindu-se amețit. își aminti de gura din mîna lui Gay, care nu avea îndărătul ei decît un om rece vorbind răutăcios cu lumea într-o încăpere întunecoasă. — Unde vrei să mă duci? întrebă el. Gura se închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
străluceau în lumina amurgului tîrziu. Trecură printr-o poartă dintr-un gard ruginit și urcară pe o cărare de zgură, printr-o junglă de urzici. Aerul duhnea a verdeață iar băiețeii gîfîiau opintindu-se să tragă căruciorul; un tunet jos cutremură pămîntul sub tălpile lor; în vîrful pantei ajunseră pe buza unei rîpe adînci. Un capăt era blocat de niște uși duble din bușteni imenși, putreziți. Un arc lucios de apă luneca pe deasupra, se prăvălea jos, apoi se revărsa de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
O mo’, o mo’. — Bine, bine, Mary, spunea domnul Thaw. N-o să mori. N-o să mori. — Uf, o mo’, o mo’. — Nu-ți fie teamă, n-o să mori, n-o să mori. Pentru prima oară după două săptămîni, doamna Thaw se cutremură și se ridică în capul oaselor. Ochii i se deschiseră larg, își dezgoli dinții și țipă ascuțit: — Vreau să mor! Vreau să mor! și se prăbuși la loc. Thaw se prăbuși pe un scaun, cu capul în mîini, plîngînd tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să lovești niciodată o femeie în stomac. — îmi pare rău. Nu știu cum să le lovesc pe femei unde trebuie. Taică-său plecă, iar el zăcu inert, gîndindu-se la tablou. „Nu mai pot să-l refac“, se gîndea el, apoi se ridică cutremurat de o nouă idee. Cu o oră înainte ca Ruth să-l strice, plăcerea de a-l picta se evaporase și acum știa de ce. Plasarea lunii era greșită. Nu ținea de o asemenea pictură; era un accent sentimental, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
am simțit un nimic, un nimeni și-un nimic, un nimeni care nu simte altceva decît oroare, un rahat la fel de urît ca lumea. Presupun că am țipat să ies, pentru că lîngă mine, pe podea, a apărut o deschizătură. Lanark se cutremură și zise: — Drumul prin ea aproape că m-a ucis. Știu un soldat care-a sărit în ea cu-n revolver și a fost găurit și a murit. Nu-mi explic cum o femeie însărcinată a putut supraviețui. — Dar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu zgomot. împinse și cealaltă pictură de lîngă ușă, se duse spre o bibliotecă înaltă aflată într-un colț și o săltă răsturnînd-o. Cărțile din rafturile de sus căzură în cascadă și se loviră de pardoseală cu un scrîșnet care cutremură camera. în jurul pereților erau rafturi lungi cu cărți, dosare, sticle și tuburi de vopsea. Le doborî cu mișcări largi, apoi se întoarse, abia respirînd, și se uită spre pat. Autorul stătea acolo cu o față mîhnită, dar tablourile și șevaletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
om și fac același lucru. — Iată-l și pe inamic! zise Odin cu voce scăzută. Intrară cinci negri de înălțimi diferite, doi în costume de afaceri, doi în uniformă militară și cel mai înalt în caftan și fes. Martha se cutremură și spuse: — îi detest pe negri - nu beau nici o tărie, doar limonadă. Ei bine, eu îi ador, zise Libby curajoasă. Cred că sînt încîntători. Iar senatorul Sennacherib bea whisky cu litrul. — Ce nu suport e aerul nesuferit de superioritate al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
medită. — Gîndește bine! spuseră oamenii de pază. în absența expresiei de intenție, delegatul redus la condiția de obstrucție. Gîndește bine! în abs expr de int del red la con de obstr gînd, conofobgîndește, conofobgîndește. Deși vocile îl făceau să se cutremure, păși în spațiul îngust dintre ei, pentru că nu-i trecea prin minte unde s-ar putea duce. CAPITOLUL 43. Explicația O pardoseală de beton, prăfuită și murdară de găinaț de porumbei se întindea sub un acoperiș înalt, susținut de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Amintirile se treziră într-un ungher pierdut al minții. Pârâiașul de elemente active deveni un râu, apoi un fluviu adânc și întunecat care se năpustea spre ocean. "Sunt mort ― își zise el ―, am fost mitraliat și carbonizat în flăcări"! Se cutremură la amintirea suferințelor atroce. Își lipi și mai mult trupul de pământ. Încet, încet, mintea începu să-i iuncționeze din nou. Faptul că se afla în viață păstrând însă amintirea că a fost ucis, încetă să mai fie o simplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
își recăpătă stăpânirea de sine. Îi privi cu curiozitate pe John și Amelia Prescott intrând, cu cătușe la mâini și câte un plasture lipit pe gură. Bărbatul îl privi fără să se tulbure pe fostul său agresor, dar femeia se cutremură văzându-l pe Gosseyn. O clipă se luptă vizibil cu călușul. Renunță apoi în silă și-i făcu lui Gosseyn un semn de neputință clătinând capul. O privi cu compătimire. Acesta era rezultatul deducțiilor sale că Prescott ar înclina mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Nu-i vorba doar despre o asemănare întâmplătoare? Gosseyn vru să răspundă, dar ea îl opri: ― Nu pot sta decât un minut. Crede-mă, sunt suspecta nr. 1 în legătură cu evadarea ta de luna trecută și dacă sunt găsită aici... (se cutremură extrem de convingător). Gosseyn, cine ești tu? Acum trebuie că știi. O privi cercetător, molipsit și el de febrilitatea fetei. Apariția ei adusese în cameră un suflu vital care lipsea. Această impetuozitate îl intrigă însă. ― Spune-o, aproape că-i ordonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
văd acest al treilea corp. Judec destul de non-A ca să nu cred, chiar după ce am văzut prima copie. Cred că nu-ți închipui că un om în toate mințile ca mine e în stare să-și zboare creierii. Și se cutremură involuntar. ― Caut piste ― mai zise el. M-am gândit să vorbesc cu Thorson. Ca să fiu sincer ― adăugă, privindu-i cu duritate pe celălalt ― după cele întâmplate noaptea trecută, nici nu m-am gândit la dumneata. Atitudinea lui Prescott nu lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Planetă? zise. Ce vrei să spui? Asta era culmea. Gosseyn, al cărui spirit alerga deja și pregătea alte întrebări, bătea pasul pe loc. Poate că se găsea pe un sistem planetar izolat, analog celui al lui Sol? Această probabilitate îl cutremură. - Numele soarelui? insistă el. Trebuie să aibă un nume. Trebuie să fi primit, un simbol discriminator în nomenclatura galactică. Avântul celuilalt mai scăzu. Ochii i se umbriră bănuitori.. - Ce șmecherii îți trec prin cap? întrebă el, brutal. Gosseyn spuse, sec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Se răsuci, se așeză pe pat și se uită la Gosseyn. - Jurig a uitat să menționeze un lucru, zise. Uriașul scăpă un muget. Buzele i se schimonosiră. - Zi-i și-ți aranjez eu mutra când o să fim împreună. Femeia se cutremură și era clar că-i era frică. Vocea ei, când vorbi, tremura, dar exprima și sfidare. - Trebuie să te omoare când vor dispărea barele, zise ea. Figura lui Jurig era ceva de văzut. - Perfect, domniță. Ăsta ți-e sfârșitul. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]