3,132 matches
-
Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana Costești. - pensiunea Popasul Dacilor din Costești. PETROȘANI - m.arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Amfiteatrul, Băile, Templul, Sanctuare, Clădiri publice, ruinele templului zeiței Nemesis; - m.m. - „Buzduganul lui Iancu de Hunedoara”, În satul Zeicani; - loc istoric la Zeicani - legat de lupta dusă Împotriva turcilor; - porțile de fier ale Transilvaniei unde a fost descoperită o fortificație dacică cu urme romane și din feudalismul tîrziu, secolul XVII-XVIII; - locul istoric Tapae - locul luptelor dintre daci și romani; - muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ILAVIȚA. - rezervația paleontologică Bahna (calcare); - prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice, crucile din cimitir acoperite; - elemenete de port popular (zone de interferență). ILAVĂȚ. SAPATURI ARHEOLOGICE - asezare fortificata din cea dea doua epoca a fierului(bordee din aceasta epoca) - cetate dacica de pamant - ruinele manastirii Coșuștea, Sat Firiya contruita in jurul anului 1475 - festival folcloric valea Coșiței - m. M. Monumente inchinate eroilor 1916 +1917 in satul Dâlbocița - muzeu ( colectie scolara de etnografie) - nunti cu obiceiuri deosebite - vatra folclorica si etnografica - elemente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
INSURATIT IN CARE martea dupa duminica Tomei copii se duc la un iyvor unde schimba intre ei coronite de flori si oua rosii legand prietenii durabile Malovăț Sapaturi arhjeologice: aseyare fortificata din epoca a doua a fierului(bordee), Bobaița Cetate dacica de pamant la Bobaita si monument de arhitectura populara Cula de Lazu OBÎRȘIA CLOȘANI. - m.arh.populară: case specifice zonei; - centru de prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu renumit de dansurti
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sticlă, - muzeu sătesc, - ansamblul folcloric laureat, - festival folcloric interjudețean „Florile Oltului” (ultima duminică din luna mai); - izvor de apă minerală cu clorură de sodiu, iod, etc. - atelier de sticlă; - Cabane: Poiana Neamțului, Poiana Bărcaciu, Făntănița Haiducului; ARPAȘU DE JOS. - Cetate dacică (Arpașu de Sus); - Centru de ceramică (Porumbacu de Sus); - Lacul Podragu; - Cabanele: Podragu, Turnuri, Arpaș; CISNĂDIE - m. arh.: cetatea de pe dealul orașului cu biserica (1140), biserica-cetate stil romanic; - m. arh.: biserica fortificată În stil romanic (Cisnădioara), 1223; - săpături arheologice: monede
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Oierilor din Întreaga Țară” care scotea Revista „Stîna”. - pensiuni turistice. PORUMBACU DE JOS. - izvoare de apă sărată În satul Sărata; - nămol terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul Rod, luptător
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cin' să fie? Patriciu? Vântu?), sau vor glosa la nesfârșit, de data asta nu chiar fără îndreptățire, despre impotența blamabilă a autorităților românești, dezinteresate de recuperarea adevăratelor valori (că asupra întregii afaceri cu recuperarea, pe sume fabuloase, a pretinselor brățări dacice - despre care Dan Iosif lăsa să se înțeleagă într-un interviu labeunuteve că ar fi o făcătură a "băieților cu ochi albaștri" care au dat un sens superior mormanelor de cosoni din dotare și care nu mai aveau căutare pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la vechii daci. Acești tineri inițiați formau o conferie de războinici, care purta numele de „lupi” sau „cei asemenea lupilor”, numele lor dând apoi numele etnic de daci. Deslușind „dimensiunea mitică a istoriei dacilor”, Mircea Eliade găsește similitudini între mitologia dacică și cea romană: „Este semnificativ că singurul popor care a reușit să-i învingă definitiv pe daci, care le-au ocupat și colonizat țara și le-a impus limba a fost poporul roman: un popor al cărui rit genealogic s-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care se bucura de un mare prestigiu, fiind asemenea unui zeu pentru oamenii din antichitate. Importanța acțiunii moralizatoare a lui Deceneu și Burebista a avut finalitatea dorită, deoarece s-a grefat pe o dezvoltare economică apreciabilă, atestată arheologic în cetățile dacice. Încă din secolul al II-lea î.Hr. Dacia sau Daco-Geția intrase în circuitul economic european, continuând, prin cetățile grecești de la Marea Neagră, vechile legături cu lumea greacă și Orient, și adăugând la vechile legături pe cele noi cu romanii, ceea ce se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu siguranță, după ce autoritatea politică a redobândit întâietatea, fără să mai atingă cotele înalte, de mână forte, ca pe vremea lui Burebista. Centrul statului dac s-a putut păstra lângă sau în jurul muntelui sfânt Cogaionon, în jurul incintelor sacre din cetățile dacice, în primul rând a celor din Sarmizegetusa regală, în jurul „soarelui” de andezit și a sanctuarelor fără acoperiș, semne sigure ale cultului solar, motiv suficient să admitem caracterul teocratic al statului dac, cel puțin până la Decebal, care restabilește monarhia militară. Deși
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
despre soarta dacilor, despre faptul că au fost omorâți sau au murit în lupte, contravine tuturor uzanțelor vremii, iar unele fapte și atitudini ale romanilor contrazic afirmațiile istoricilor: capitala provinciei Dacia, construită de Traian la 40 km distanță de Sarmizegetusa dacică (Grădiștea de Munte de astăzi), a primit și numele vechi dacic - Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa - care are o semnificație deosebită pentru dacii care au fost cuceriți. Nici mitologia nu dispare odată cu statul dac; dimpotrivă, dăinuie prin atitudinea romanilor, foarte receptivi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
murit în lupte, contravine tuturor uzanțelor vremii, iar unele fapte și atitudini ale romanilor contrazic afirmațiile istoricilor: capitala provinciei Dacia, construită de Traian la 40 km distanță de Sarmizegetusa dacică (Grădiștea de Munte de astăzi), a primit și numele vechi dacic - Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa - care are o semnificație deosebită pentru dacii care au fost cuceriți. Nici mitologia nu dispare odată cu statul dac; dimpotrivă, dăinuie prin atitudinea romanilor, foarte receptivi la religia și mitologia popoarelor cucerite. Așa, de exemplu, pe cele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
got de neam. Dintre cele două ramuri ale goților - vizigoții și ostrogoții - cei de apus, adică vizigoții sunt pentru noi mai bine cunoscuți, din perioada când organizau expediții de pradă și jaf în sudul Dunării, fiind însoțiți și de tribul dacic al carpilor, cunoscuți drept carpo-daci și de pe când, păgâni fiind, se erijau, pe pământul Daciei, în apărători ai credinței lor păgânești, reprimându-i și martirizându-i pe creștini . Atacurile repetate ale goților, combinate cu atacurile altor populații germanice (heruli, gepizi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
confuzia dintre geți și goți, arătând că „probabil Iulian Apostatul este primul care utilizează termenul get ca echivalent al lui „got”, ceea ce vrea să zică că el confunda cele două popoare” . Într-un amplu și documentat studiu - Zamolxis sau mitul dacic în istoria și legendele spaniole - apreciat de Mircea Eliade în mod elogios, ceea ce nu-i puțin lucru, Alexandru Busuioceanu se ocupă de scriitorii „spanioli”, născuți în Spania antică, deci ibero-romani sau goto-iberici, cărora le „datorăm” confuzia dintre geți și goți
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
simț literar, Iordenes urmărește să facă apologia neamului amalilor din care se trag ostrogoții și vizigoții și să arate că mărirea goților nu poate veni decât în unirea lor cu romanii” . Cu Iordanes se intră în perioada spaniolă a mitului dacic, după ce vizigoții împreună cu alți germanici și cu alanii își pierd individualitatea, topindu-se în masa ibericilor latinofoni, nu însă și legendele lor, ajunse în spiritualitatea lor prin deposedare. În ce privește tradiția populară referitoare la substituirea geți-goți, care se adaugă la cea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
antici târzii care, intenționat sau nu, interesat sau dezinteresat, confundă pe geți cu goții și se ajunge la faza în care, începând cu Isidor din Sevilla din secolul al VII-lea, se trece la teoria getică, ajungându-se la mitul dacic pătruns în istoria Spaniei, când regii, urmași ai regilor goți, pretind că se trag din Burebista și Decebal. Prin secolul al X-lea era asimilat mitul disprețului față de moarte pornit din mitul lui Zamolxis. Prin secolulal XIII-lea, arhiepiscopul de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
întemeierii, a durabilității prin construcție. Aceeași tradiție populară păstrează, fără să se evidențieze expres în creația populară, ca fapte care sunt subînțelese, legătura dintre factorul politic și cel spiritual. Dincolo de cele două figuri proeminente, Traian și Decebal, trebuie văzut spiritul dacic, dominat de viața de după moarte, concretizată într-un Zamolxe, om mai întâi, zeu mai apoi, și spiritul roman, tolerant și universal, practic, conștient de forța și misiunea sa . Se poate observa că în planul vieții spirituale nu mai avem a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
excludere prin violență; dimpotrivă, simbioza dacoromană manifestată și prin sincretism religios, a dus la o întreagă structură sufletească de lumină și seninătate a omului trăitor, care pleacă într-o lume de dincolo. Nu prezintă nici un fel de importanță dacă concepția dacică despre viața de după moarte este o creație proprie, dacă este preexistentă, dintr-un fond comun indo-european, sau că este dobândită. Oricum am privi această componentă dacică, vom observa că s-a constituit într-un suport temeinic pentru răspândirea creștinismului. Pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pleacă într-o lume de dincolo. Nu prezintă nici un fel de importanță dacă concepția dacică despre viața de după moarte este o creație proprie, dacă este preexistentă, dintr-un fond comun indo-european, sau că este dobândită. Oricum am privi această componentă dacică, vom observa că s-a constituit într-un suport temeinic pentru răspândirea creștinismului. Pentru daco-romani, renunțarea la ei, care dobândiseră cetățenia romană și spuneau cu mândrie „ego Romanus sum”, prin părăsire, abandonare sau retragere strategică, a însemnat o lungă perioadă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor și a bolilor, dar și de moarte prin bocet și priveghi, despre care etnologii și folcloriștii spun că ar fi o relicvă a ritualului dacic de înmormântare . Așa, după cum se poate vedea, moșul nu este pur și simplu omul bătrân căruia îi datorăm respect, ci o întreagă instituție - oameni buni și bătrâni - , care a asigurat perpetuarea în timp a societății românești. În rândul cuvintelor arhetipale
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate (pe teritoriul satului Frătăuții noi), Poiana Cetății (comuna Ilișești), Pârârul Cetățel (Cetățele, la Frasin) și La Cetățel (comuna Humoreni), toate în județul Suceava, ar putea ascunde, unele dintre ele, fostele dave dacice sau horodiștile (Horodnic de Sus și de Jos, Horodniceni, Horodiștea, din județul Botoșani (punctul cel mai nordic al țării), dar sunt prea multe și prea dese ca să nu se ascundă în spatele acestor toponime locuri întărite natural, care în ochii și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
largă decât zona Obcinilor (există un pârâu al lui Trif în județul Neamț), termen aparținând fondului preroman, desemnând un izvor, șipot, și toponimul Deia (sat și pârâu, culme și cartier în orașul Câmpulung) care pare a fi derivat din dava dacică, precum și hidronimul și oiconimul Argel. Cum putem răspunde la întrebarea: cât de vechi sunt satele românești vechi, adică cele cuprinse în actele de danie ale primilor voievozi? Dacă admitem că, după anul 1000, Europa se stabilizaează și se observă vizibil
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o calitate social-economică, o întâlnim sub forma de boer (pronunțat bur) ca antroponim în țări ca Olanda, în țările nordice, unde a fost, potrivit legendelor „adevărate” o Dacie de vest . Este surprinzătoare asemănarea acestor buri-boieri din Olanda cu numele tribului dacic al burilor, având centrul politic la Buridava și dacă admitem autohtonia lui boer-bur, atunci putem afirma, forțând oarecum nota, că „boierul” românesc este un alt termen pentru tarabostes, nobilul dac. Domnii români au considerat de datoria lor, dacă nu cumva
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]