1,932 matches
-
faimosul parc cu apele săritoare care sunt unice în lume, ci ca să întâlnesc țiganul cu ursul. Am avut în adevăr norocul să-l găsesc nu departe de poarta parcului, și vederea lui mi-a făcut o mare bucurie, mi-a deșteptat în minte întreaga icoană a țărei mele cu munții, cu apele, cu pădurile, cu tradițiile, cu sălbătăcia ei chiar. Mă uitam la dânsul și nu-mi venea a crede ochilor. Auzi!... Un țigan autentic, în costumul lui primitiv, cu fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca pe un așternut de jaratic, et apucă fiorii. Păreții sunt așa de aproape unul de altul și așa de nalți, că abia strabate lumina zilei între dânșii; iar vuietul râului care curge în cascadă și se sfarmă de stânci deșteaptă toate ecourile din întunecata potică și acopere orice glas omenesc. Ai crede că te găsești în Infernul lui Dante. La înălțime de vreo 20 de metri, după cât am putut aprecia cu ochiul, deasupra nivelului râului este construită pe unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în acea noapte, dar eu unul am avut somnul foarte neliniștit; tresăream înspăimântat la fiecare cinci minute, părându-mi-se că alunec în prapastie. Lucru curios, toată această călătorie făcută împreună, care negreșit a stabilit oarecare familiaritate între noi, a deșteptat simțimântul geloziei în inima francezului, bineînțeles fără nici un motiv întemeiet; căci atât Negruzzi cât și eu eram foarte departe de a ne gândi să-i stricăm fericirea casnică. Dar această boală mai rea decât toate vine câteodată așa din senin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu e desigur un om ordinar, precum și mai puțin ordinar, dacă nu cumva un om estraordinar, va fi acela care va pune piciorul pe multinvidiatul Polul Nord. Lupta cu tăriile naturei are în sine ceva bărbătesc care în înflacără închipuirea și deșteaptă dorul de a le învinge. Astfel față cu englejii, căci englejii erau acei care se scoborau de pe Mont Blanc, m-am simțit în fundulș conștiinței mele pe o treaptă de inferioritate și, ca să mă mângâi de această stare de umilire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la poalele cărora am copilărit; mă urcam deci fără să bag de samă că prietenul Negruzzi nu se prea ținea de tocmeală 209. În loc să-mi cedeze catârul la fiecare jumătate de oară, el mă lua cu vorba și, când mă deșteptam, vedeam c-am făcut trei sferturi de oară, altă dată și o oară întreagă pe jos, încât pot zice că pănă-n vârf puțin m-am bucurat de huzurul călăritului. Când am făcut socoteala timpului, Negruzzi a recunoscut însuși că m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
într-un alt cântec care îmi venea de la munți, de al văi, de la păduri, de la păraie; era glasul naturei aievea pe care totdeauna așa îl auzisem, însă niciodată nu m-a pătruns, nu m-a zguduit ca atunci. Mi-a deșteptat parcă un șaselea simț, mi-a dat intuițiunea nemărginirei, mi-a întredeschis un colț de lumină asupra infinitului. Și, o, Doamne!... Câte și câte n-am mai simțit, n-am mai perceput din tainele eterne în acele momente de dulce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
desluși pentru ce activitate este pregătit acesta și cărei discipline școlare i se poate dedica cu mai multă promptitudine și progres" (10, p. 195). Astfel înțeles, interesul n-are nevoie de un stimulent extern; deși privește un obiect, nu acesta deșteaptă activitatea interesului. Un obiect indiferent poate deveni interesant dacă elevul vede în el un instrument pentru atingerea scopului său. În procesul atingerii scopului apare o tensiune emoția care provoacă o doză suplimentară de energie. Este evidentă deosebirea dintre teoria interesului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de satisfacere a nevoii se realizează și dezvoltarea capacității solicitate. Educația funcțională este, deci, acea educație "care ia ca bază trebuința copilului, interesul său de a realiza un scop; acesta fiind stimulentul natural al activității pe care voim să-l deșteptăm în el" (19, p. 11). O astfel de educație își propune dezvoltarea proceselor intelectuale privite din punctul de vedere al rolului lor pentru viață. Realizarea unei educații funcționale ridică însă o întrebare, la care Claparède însuși a căutat un răspuns
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
țara asta și numai noi o putem scoate din noroi. Degeaba vom mai cerși forurilor europene, degeaba ne vom scufunda în nesfârșite datorii la băncile mondiale și europene, datorii ce vor apăsa greu pe umerii fiilor, nepoților și strănepoților noștri. Deșteaptă-te române, încă nu e prea târziu pentru a ne clădi o țară frumoasă ca soarele sfânt de pe cer. Deșteaptă-te române și 14 ia-ți soarta în propriile mâini. Deșteaptă-te române și apucă taurul de coarne, nu aștepta
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în nesfârșite datorii la băncile mondiale și europene, datorii ce vor apăsa greu pe umerii fiilor, nepoților și strănepoților noștri. Deșteaptă-te române, încă nu e prea târziu pentru a ne clădi o țară frumoasă ca soarele sfânt de pe cer. Deșteaptă-te române și 14 ia-ți soarta în propriile mâini. Deșteaptă-te române și apucă taurul de coarne, nu aștepta să facă alții ceea ce numai tu poți și numai tu ești îndreptățit să faci. Cu Dumnezeu înainte. Badea Gheorghe Mi-
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
apăsa greu pe umerii fiilor, nepoților și strănepoților noștri. Deșteaptă-te române, încă nu e prea târziu pentru a ne clădi o țară frumoasă ca soarele sfânt de pe cer. Deșteaptă-te române și 14 ia-ți soarta în propriile mâini. Deșteaptă-te române și apucă taurul de coarne, nu aștepta să facă alții ceea ce numai tu poți și numai tu ești îndreptățit să faci. Cu Dumnezeu înainte. Badea Gheorghe Mi-e dor de prietenul meu Am fost colegi de liceu. Nelu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
prin gama tuturor dezmierdărilor. Haide, fă puțin sluji și nu mai râde, javră!“ Finalul este la fel de intim: „Poate am să ațipesc. Noapte bună. Pa, javră răsfățată, Cora. Bună dimineața, Beldie. E atât de frig acum de tremur toată. Lumea se deșteaptă și devine gentilă. N-aibi nici o grije.“ Scrisoarea din Timișoara, datată 9 august 1922, a fost publicată fără Început și sfârșit: „Măgarule de Beldișor, Poate că Înainte ca aceste rânduri să se aștearnă cinstitei privirii tale, Marioara Gheorghiu să fie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din partea asta nu vor. Am observat eu și la dumneavoastră, sunt ca și cum au aceeași boală. S-au molipsit și nu ai ce le face. Aș lua, așa un băț și coc! la unul, coc! în cap la altul, ca să-i deștept, să se unească. Așa ar trebui. Așa aș face! A trebuit să trag un bocet la ștefan la Putna și să-i spun așa: scoală-te, ștefan și hai la hotare unde ai luptat, și unde-s cetățile tale? Ți-
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ca și cum nu el fusese acela care le dăduse un picior în fund. „Muhamad - a zis Adrian -, bătrânețea se ia. Dă-mă într-un birou cu tineri și o să muncesc de două ori mai bine ca ei.“ „Corect, tu corect, tu deștept - l-a lăudat Muhamad luându-l amical de umeri -, dar nu șef. Șef e numai al meu, tu mergi la fetele și băieții. Acum bem bere.“ Și l-a luat în birou la el, unde s-au îmbătat și au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
R.P. Pe românește, Margareta, dacă tot stau de vorbă cu o traducătoare de prestigiu. A.R. Dar n-am tradus-o. Așa o chema, Daisy. Pe urmă, timp de șaisprezece ani, am avut un câine care se numea Smart. R.P. Deșteaptă mutare. A.R. Iar cu Smart a fost o poveste întreagă. La un moment dat, a făcut un cancer. Suferea foarte tare, suferea cumplit. Soțul meu a luat hotătârea să-l eutanasieze. Și într-o dimineață a plecat la un
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vine dimineața, mă trezesc și-mi zic împăcat că iar am fost neserios și am scăpat de ispită, precum în cer așa și pre pământ. Acest om care ne-a învățat să privim altfel lumea, acest om care ne-a deșteptat suspiciunea față de cuvinte, mese și scaune, față de fraze și discursuri, față de ziare și academii, față de gramatică, purgatorii și purgative, acest om care ne-a deschis ochii asupra abisului căscat în propoziții ca: „dormitorul meu are și el un pat cu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
tu cică nu, că să vedeți, că eu nu țin musai... Îmi aduc aminte, când am ajuns în Franța - și pe vremea aia nu înțelegeam nimic, le luam pe toate la gradul 1 de comunicare, între timp m-am mai deșteptat -, cu ce admirație mă ascultau diverși militanți de stânga bătăioasă când le povesteam cum trăiam noi. Eu una nu eram chiar în extaz depănând aceste amintiri, dar pentru ei eram dovada vie că se poate. De exemplu, sărăcia noastră, de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
petrecere cu multă lume, unde vine și băiatul ăla de la medicină care trebuie să controleze camerele și să-i dea afară pe blatiști. Îmi amintesc doar că am cântat jazz din Trei culori cunosc pe lume. Și am dansat pe Deșteaptă-te, române!, într-o variantă rock ad-hoc. A doua zi, iar la plajă. Se văd de departe costumele de baie Pufinas. Cele mai mișto lucruri pe care le avem cu noi. Pufinas. Din Grecia. Și corpurile - frumoase, colorate de soare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
În timpul lui Iliescu haita de jefuitori a încercat să-și consolideze poziția și să facă cât mai puține greșeli de „strategie”. La alegerile din 2004, bineînțeles că era și un candidat bolșevic din partea nomenclaturii, dar între timp oamenii se mai deșteptaseră, iar lupta avea să fie strânsă. A apărut Traian Băsescu ca o posibilă alternativă benefică pentru țară. Atunci acesta era o persoană controversată, pe de o parte își arăta disponibilitatea de a face ceva bun pentru țară, pe de altă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
sunteți credincios? Unii privesc această chestiune ca și cum ai întreba: tu cu cine ții, cu Steaua sau cu Rapid? Dar pentru cei care nu-și dau seama, o astfel de întrebare trebuie și tradusă: cu alte cuvinte, amice te-ai mai deșteptat la minte, sau ai rămas tot prost ca o buturugă? Cum să mai poți gândi în ziua de azi, când știm cât de mare, imens, este Universul, la un ordin de mărime ce mintea omenească nu poate cuprinde, cum poți
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
cheltuială din partea părinților lor, peste 120 de tineri în seminarul de băieți și în cel teologic. În fiecare an cercetau școlile peste 300 de băieți. Prin această pleiadă de tineri s-a pornit acel curent puternic de cultură care a deșteptat conștiința națională, ținând-o trează și accentuând tot mai dârz aspirațiile neamului nostru la vremuri mai bune. Sibiul, deși în imediata apropiere a Făgărașului, n-a putut avea o influență culturală asupra satelor decât foarte târziu, ne mai spune acelaș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
imagine stăruia încă în suflete. Uimirea pe care a resimțit-o omul din poveste era la fel cu cea pe care lumea noastră a încercat-o după cele petrecute la 1907. "De-o jumătate de secol spunea Caragiale cântăm mereu Deșteaptă-te Române... Iată că românul s-a deșteptat... Cine strică?" Urma apoi o expunere critică a faptelor și a situației. Cu lucruri cunoscute, desigur, unele banale chiar. Totul însă ordonat cu o claritate, cu o logică și mai ales într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a resimțit-o omul din poveste era la fel cu cea pe care lumea noastră a încercat-o după cele petrecute la 1907. "De-o jumătate de secol spunea Caragiale cântăm mereu Deșteaptă-te Române... Iată că românul s-a deșteptat... Cine strică?" Urma apoi o expunere critică a faptelor și a situației. Cu lucruri cunoscute, desigur, unele banale chiar. Totul însă ordonat cu o claritate, cu o logică și mai ales într-o formă surprinzătoare, impresionantă. L-am ascultat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a simțit că pe buzele lui Începea să Înflorească un surîs ca al zeilor. Ulise vorbește despre o nevoie de statornicie pe care fiecare dimineață mi-o reamintește și mie pe acest țărm. La orizont se preling vapoare care nu deșteaptă În mine nici o poftă de drum. Dimpotrivă, sînt bucuros să stau la această fereastră; să văd aceeași mare și să strivesc Între degete aceleași frunze de oțetar de lîngă zidul casei. Mă Întreb dacă există vreo recompensă pentru cei care
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pilotă nu prea groasă, îmbrăcată într-o pânză frumoasă cu buchete de trandafiri roșii, iar acestea îi făcea să se simtă confortabili și relaxați. Apoi pentru prima oară adormiră unul în brațele celuilalt. Mâncaseră din mărul păcatului. Dimineața, când se deșteptă, avea senzația că era mai puțin viguroasă, mai slăbită fizic decât fusese înainte cu o noapte. Cele două camere de la etaj erau demult inundate de lumina strălucitoare a dimineții, iar soarele își trimitea câteva raze pe covorul din mijlocul camerei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]