3,785 matches
-
geo-strategic17. De la productivitate la relocarea agriculturii durabile.... După cel de-al Doilea Război Mondial, s-a abordat o economie din ce în ce mai globalizată, unde creșterea competitivității a influențat productivitatea, având ca efect intensificarea și particularizarea unei agriculturi performante. Această mișcare a creat decalaje majore la nivel rural, mulți agricultori fără resurse financiare și tehnologice neputând ține pasul cu marii investitori. Orizont 2020 propune o agricultură integrată la nivel agro-indistrial, care are ca obiectiv reducerea factorilor de la nivel local, regional sau internațional: poluarea mediului
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
valoare adăugată 38. Printre celelalte instrumente din al doilea pilon, care îmbunătățesc competitivitatea la nivel de fermă, s-a inclus și măsuri de modernizare, precum și un ajutor de instalare pentru tinerii fermieri. În plus, se pune accentul pe importanța reducerii decalajului dintre cunoaștere și practică prin utilizarea sistemului de consiliere agricolă, precum și programe de formare și inovare 39. În același timp, noul PAC oferă, de asemenea, securitate și siguranță agroalimentară mai adecvate prin consolidarea capacității UE în gestionarea crizelor. Obiectivele în
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
http://www.agrostandard.ro/strainii-pro prietari-de-terenuri-in-romania-exporta-la-scara-mare-pro fiturile-peste-granita/ accesat pe 2 ian. 2014, ora 19.45 http://www.agrostandard.ro/strainii-pro prietari-de-terenuri-in-romania-exporta-la-scara-mare-pro fiturile-peste-granita/ accesat pe 2 ian. 2014, ora 19.45 8. Românii primesc cea mia mică subvenție din UE, iar decalajul dintre occidentul și răsăritul Europei în sectorul agricol crește odată cu fiecare an. Agricultorii cred că, pentru a fi respectat principiul concurenței loiale în UE, fermierii români ar trebui să primească cel puțin 300 de euro pe hectar în sectorul vegetal
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alimentară și conflictele civile. În opinia mea, noi modele economice durabile pe plan social și economic sunt necesare pentru conservarea ecosistemelor, atât pentru generația contemporană, cât și pentru viitoarea societate. Organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale de la nivel internațional trebuie să elimine decalajul actual dintre siguranța alimentară, agricultură și politicile de mediu - impunând securitatea agroalimentară la nivel global, pentru a gestiona riscurile și vulnerabilitatile din acest sector și a preveni o insecuritate alimentară. Dacă paradigma de securitate tradițională și-a concentrat atenția, mai
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
a țării", în Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XXIII, nr. 5-6, București, 2012, pp. 339-360. Popescu M., "Exploatația familială - Tipologie și perspective", în Revista Economistul, nr. 907, 1997. Popescu M., "Ocuparea în agricultura României și creșterea productivității muncii, decalaje față de Uniunea Europeană", în Economia agrară și dezvoltarea rurală, an V, vol. 6, nr.1, Institutul de economie agrară al Academiei Române, 2009, pp. 181-198, disponibil la http://revista.eadr.ro/r2009-1.pdf. Samochiș B., "Cerințe ale reformei agrare", în Tribuna Economică
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pp. 16-17. 3 Christophe Deschampes; Nicolas Moinet, La boîte à outils de l'Intelligence économique, Dunod, Paris, 2011, p. 6. 4 Ionel Nițu, Analiza de intelligence. O abordare din perspectiva teoriilor schimbării, Editura Rao, 2012. 5 Neacșu Steluța Mădălina, Efectele decalajului Orient-Occident în planul securității globale, Școala de vară "Geopolitica pe tema Dialogul Occident-Orient", Editura TopForm, 2015. 6 Bernard Carayon, Intelligence économique, compétitivité et cohésion sociale, La Documentation française, iulie 2003. 7 Christian Harbulot, Manual de Intelligence Economic, ediția a II
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
2003. 7 Christian Harbulot, Manual de Intelligence Economic, ediția a II-a, Editura PUF. 8 Delbecque Eric, Intelligence Economic, Presses Universitaires de France, 2006. 9 Didier Lucas, Alain Tiffreau, Guerre économique et information, Ellipses, 2001. 10 Neacșu Steluța Mădălina, Efectele decalajului Orient-Occident în planul securității globale, Școala de vară "Geopolitica pe tema Dialogul Occident-Orient", Editura TopForm, 2015. 11 Christian Harbulot, Manual de Intelligence Economic, ediția a II-a, Editura PUF. 12 Neacșu Steluța Mădălina, Agrointelligence - o analiză integrate și strategică a
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
60 Luca L., O țară și două agriculturi, CRPE, Policy Memo, nr. 4, 2009, p. 24. 61 Nemenyi, Agnes, Sociologie rurală, Note de curs, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj- Napoca, 1996. 62 Popescu M., Ocuparea în agricultura României și creșterea productivității muncii, decalaje față de Uniunea Europeană, Economia agrară și dezvoltarea rurală, an V, vol. 6, nr. 1, Institutul de economie agrară al Academiei Române, 2009, pp. 181-198, disponibil la http://revista.eadr.ro/r2009-1.pdf 63 Neacșu Mădălina Steluța, "Riscuri și amenințări la nivelul securității
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
subordonare și de docilitate în genul relației profesor-elev. În această ordine de idei sunt de semnalat și alte câteva obstacole, mai subtile, care fac totuși parte, cu claritate, din aceeași reacție, să-i spunem, de conștiință a independenței intelectuale. Deși decalajul cultural, de erudiție și referințe este încă imens, în unele cazuri precise destul de rare, într-adevăr, dar existente , se poate pune totuși și întrebarea: de ce un autor român ar fi etern obligat să citeze doar referințe străine, iar un anume
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
intre într-un dialog cultural real, neconvențional, neoficial, fără complexe de nici un fel. Deci: opere românești de semnificație și valoare internațională. Recunoaștem enorma superioritate a culturii occidentale. Dar să nu ne resemnăm, ci să urmărim să reducem pe cât posibil acest decalaj și să recuperăm cât mai mult din timpul pierdut. Nu să ne aliniem sincronic, mecanic, ci să ne aliniem prin opere pe cât posibil de cel mai înalt nivel european, arzând într-un fel o serie de etape. Este, după noi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
toată ființa sa, o anume consacrare europeană. El își dă seama că afirmarea sa nu este posibilă decât prin luminare, aliniere și participare la mediile europene pe care le admiră și le invidiază. De unde apariția unui adevărat complex al recuperării decalajului existent, stimulării și dobândirii unei noi identități, în același timp românești și europene. Vremea este a ne deștepta. Aceasta este convingerea intimă a lui Dinicu Golescu și a întregului Iluminism românesc, a cărui sensibilitate pentru realitățile timpului, actualității, sincronizării necesare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
impune, deseori adepții ; au comis atentate teroriste justificate prin credința lor și prin servirea scopului suprem. Principalul inamic al fundamentaliștilor islamici este Occidentul, țările din occident fiind considerate cele care devastează și aduc insulte la adresa religiei musulmane. Dar, „în prezent decalajul între țările bogate și cele sărace nu mai are rezonanța pe care a avut-o în trecut. Cu siguranța, clivajul Nord-Sud continuă să fie o arie de reflectare în relațiile internaționale."1 Relațiile lumii dezvoltate cu țările lumii a treia
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
și viitorul întregii omeniri. Globalizarea se manifestă printr-o multitudine de factori multidimensionali care tind să producă și efecte dăunătoare. Odată cu globalizarea economiei și crearea unei colaborări politice mai strânse în plan internațional au apărut și efectele adverse: globalizarea terorismul, decalaje mari între țările de la periferia fenomenul și cele care conduc curentul și îl domină, pericolul pe care îl reprezintă conflictele asimetrice gata oricând să declanșeze focare mari de război dar, nu în ultimul rând și multiplicare problemelor de mediu Ăefectul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
acest fel la formarea supraeului individului. Relația pedagogică de subordonare și obediență este, din punct de vedere psihanalitic, “relatie oedipiană” deoarece presupune represiune din partea educatorului. Drept care elevii vor percepe școala ca pe o instituție totalitară de tip frustrant. bă Decalajul Între aspirațiile / valorile elevilor și oferta/practica școlară, vizibil la urmatoarele paliere: * atitudinea profesorilor față de adolescenți: pe de-o parte, adolescenții vor să fie tratați ca ființe mature, responsabile,pe de altă parte, profesorii Își percep elevii ca fiind dependenți
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
își găsește originea în curiozitatea cercetătorului, în calitățile sale de observație și în experiența profesională. Descrierea inadvertențelor între ceea ce este observat și ceea ce ar trebui să poate fi observat duce la apariția unor propuneri de soluții pentru a suprima acest decalaj. O atitudinea critică poate, astfel, să fie generatoare de întrebări interesante. Lectura sistematică și critica a literaturii medicale și participarea la congrese sunt surse de teme de cercetare. Exista două mari tipuri de teme de cercetare care corespund la două
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
fiind mult mai benigne, sub raportul gravității și, în consecință, mai ușor de corectat. 3.1. DEFICIENȚELE FUNCȚIONALE ALE APARATULUI LOCOMOTOR Deficiențele funcționale ale aparatului locomotor își au originea fie într-o permanentizare a unei atitudini vicioase, fie într-un decalaj dintre dezvoltarea suportului osos și cel musculoligamentar de susținere. În această categorie de deficiențe se descriu, toate atitudinile vicioase, care au drept cauză următoarele situații: - obișnuința (natura habitualăă - activitatea profesională insuficiența musculo-ligamentară - funcția compesatorie și de echilibrare a corpului omenesc
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
aceeași măsură ca și școala, atitudinea corectă a corpului. Insuficiența musculo-ligamentară este specifică vârstei de creștere și se manifestă prin deficiențe, din care cauză rezidă incapacitatea de susținere de către musculatură a diverselor segmente ale organismului. Exemple de acest tip de decalaj morfofuncțional, ne oferă umerii căzuți sau spatele curb al adolescentului. În ambele cazuri dezvoltarea osaturii, a precedat dezvoltarea sistemului musculo-ligamentar de susținere, care, neputând face față pulsului ponderal al segmentelor în cauză, a permis instalarea deficienței. Funcția compensatorie și de
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
locutorul să fi perceput fizic anumite indicii care să-i confirme valoarea de adevăr a conținutului subordonatei, însă nu este necesar ca acesta să perceapă chiar procesul exprimat în subordonată. Caracterul indirect al percepției se poate explica ca urmare a decalajului temporal dintre cele două predicații - predicația din matrice are trăsătura [+Prezent], în timp ce predicația din subordonată are trăsătura [+Perfectiv]. * percepții indirecte cognitive (46) Mă pot lipsi de o călătorie mereu amînată în Grecia, mă pot lipsi de Bucuresti, dar de voi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pe care le pot avea. Cunosc și o altă evidență: ea îmi spune că omul e muritor. Totuși, sunt puțini la număr cei care au tras de aici ultimele concluzii. În acest eseu trebuie să considerăm ca o perpetuă referință decalajul con- stant dintre ceea ce ne închipuim că știm și ceea ce știm în realitate, consim- țământul practic și ignoranța simulată datorită căreia trăim cu idei care, dacă am fi cu adevărat pătrunși de ele, ar trebui să ne modifice fundamental existența
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
fiecare doi ani. Marketingul nu creează nevoi noi, dar te face să cumperi mai mult decât ai nevoie. Problemele cele mai usturătoare generate de această eră a consumului sunt accentuarea poluării, promovarea unor stiluri de viață nesănătoase, creșterea enormă a decalajelor nivelurilor de trai și poate cea mai importantă dezintegrarea comunității prin promovarea unei subculturi care anulează conștiința și în mod paradoxal chiar libertatea. Puțini au curajul să spună nu comodității pentru a ieși dintr-un sistem care epuizează și alienează
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
care cele mai emblematice figuri sunt, în Franța, cuplurile Jean-Paul Sartre/Simone de Beauvoir sau Yves Montand/Simone Signoret, ce se duc în URSS ca să glorifice regimul. Dar, începând din anii 1970, informațiile din ce în ce mai negative referitoare la regimurile comuniste și decalajul crescând dintre ideologia* comunistă și evoluția societății* de după Mai 1968* provoacă o îndepărtare rapidă de organizațiile de masă, în timp ce, în democrațiile populare*, societatea civilă cunoaște o renaștere care va duce la prăbușirea regimurilor. ORTODOXIE Ortodoxia - proiect de rostire a adevărului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cinematografia unor Dziga Vertov și Eisenstein. însă această reluare a vieții are un preț: în timp ce masa societății a fost adusă de războiul civil și de foamete la o egalitate a sărăciei, inegalitățile sociale cresc din nou, șomajul reîncepe să urce, decalajele dintre sat și oraș provoacă tensiuni, iar partizanii religiei* se revoltă împotriva libertăților câștigate în materie sexuală și împotriva erodării valorilor familiale, ce subminează autoritatea tradițională. Decizia lui Stalin de desființare a NEP în iulie 1929, odată cu lansarea colectivizării* pământurilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în 1939, fiind depășită doar de Uniunea Sovietică. În ciuda bogățiilor fără de care nici o națiune nu ar ajunge printre primele în epoca modernă, India nu poate fi clasificată drept putere majoră, chiar comparată superficial cu Statele Unite și Uniunea Sovietică. Motivul acestui decalaj dintre potențialul și realitatea puterii, care ne preocupă în acest context (altele vor fi menționate mai departe), constă în lipsa unei capacități industriale comparabile cu abundența resurselor de materii prime. Deși se poate mândri cu un număr de combinate siderurgice ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în timp extrem de constrângătoare. Cele mai frecvente modalități de apărare la care recurg structurile informale sunt: Evitarea structurilor formale. Acest tip de reacție informală intervine în două situații: 1) atunci când între constrângerile structurilor formale și aspirațiile membrilor organizației apare un decalaj evident; 2) atunci când constrângerile formale sunt percepute de unii dintre membrii organizației ca fiind alienante, deci ca piedici în calea satisfacerii trebuinței de autorealizare. Această a doua situație apare mai ales la persoanele care au o puternică trebuință de autorealizare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de caracteristicile situației și de cele ale grupului (Petit, Dubois, 1998, pp. 81‑82). # Totuși, între stilul pe care liderul știe că trebuie să‑l aplice și cel pe care el este realmente capabil să‑l aplice poate exista un decalaj, apoi procedura de analiză a situațiilor este lungă și complicată pentru a fi posibil de aplicat în viața cotidiană. Nu este exclus ca între felul cum își percepe stilul conducătorul însuși și modul în care este el perceput de subordonați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]