5,794 matches
-
și șuruburi, pe care le-am topit în plăcuțe de metal din care să facem brelocuri. Pe spate, inscripționasem numele piesei și data de astăzi. Cu timpul, creațiile noastre au devenit din ce în ce mai extravagante; unele dintre brelocuri erau clar mai mult decorative decât practice. Îți tai mâna dacă te-apuci să cauți chestia asta pân’ geantă, zise Lurch, ținând în mână ultima dintre creații, care avea o crustă așa de groasă de fragmente de metal sudate încât părea o bucată de magnet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
între datările din text cu cele din legenda planșelor, adiacentă articolelor, au fost eliminate în urma analizei pieselor. În ceea ce privește unele desene, deja cunoscute arheologilor, a fost necesară actualizarea lor (întrucât multe dintre obiecte s-au deteriorat), dar și accentuarea anumitor detalii decorative. Pentru completarea multor informații, a fost necesară realizarea unor cercetări de suprafață pe ruta Negrești-Băcești (jud. Vaslui), pe valea Bârladului ori a Șacovățului și au fost utilizate informații obținute în urma săpăturilor sistematice de la Roșiori-Dulcești (jud. Neamț), de pe valea Moldovei, atât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o caracteristică a ceramicii autohtone), cu umerii bombați, iar buza răsfrântă și rotunjită sau decorată cu alveole, linii ori crestături (pl. IX). De altfel, pe ceramica făcută la mână, de certă producție locală, se remarcă folosirea unui set de motive decorative (preluat din olăria dacică), aplicat pe buzele vaselor (îndeosebi alveole sau crestături), cunoscut de la jumătatea secolului al VI-lea și generalizat pe parcursul veacului următor. Uneori, fragmente astfel ornamentate s-au găsit în interiorul aceleiași locuințe (L42-Davideni), ori în cazul L1, de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
XV/ 1), caracteristică începutului de secol VII, pentru spațiul avar timpuriu. Așadar, utilizarea exclusivă a ornamentelor amintite, pe ceramica autohtonă, de la final de secol VI/început de VII, poate fi interpretată și ca o definire a „granițelor” etnice. Aceste motive decorative se mențin și în perioada ulterioară (secolul VIII), fiind prezente pe fragmentele de la Valea Mare-Dumești (pl. XII). Tipsiile se găsesc frecvent în spațiul Moldovei, inclusiv în bazinul bârlădean (câteva exemplare la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare, mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a fost constituit din puncte și X-uri, sub forma unor cruci (cum se poate constata uneori, dar care nu se mai disting astăzi datorită procesului de degradare), incizate pe piciorul și arcul piesei. Conform stării actuale a obiectului, motivele decorative amintite nu se mai regăsesc (pl. XVII/2), însă ele au existat și indică posibila apartenență a mormântului unui creștin. Din punct de vedere tipologic, piesa vestimentară se încadrează primei jumătăți a secolului V, fapt ce nu ne împiedică să
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ca ele să fi fost aduse prin intermediul grupurilor slave pe teritoriul românesc. Unele tipuri au fost imitate de populațiile învecinate, însă lipsa tehnicii avansate din atelierele bizantine determină recunoașterea lor cu ușurință, întrucât nu se regăsesc o serie de elemente decorative, de finețe (cercuri concentrice, masca umană pe apendicele terminal al plăcii piciorului), fiind caracterizate prin simplitate. Alteori, sub influența avansată a tehnicii metalurgiei bizantine s-au creat piese, în zone apropiate sferei lor de influență, fapt dovedit de unele motive
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
păstrarea trăsăturilor de tradiție daco-romană și perpetuarea principalelor recipiente cunoscute din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative, de la ceramica făcută la mână, specifică secolelor VII-VIII. Ornamentația recipientelor la roată variază de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară nedecorată, prin două linii orizontale incizate (pl. XXIX-XXX). Pe lângă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
linii orizontale incizate (pl. XXIX-XXX). Pe lângă decorurile amintite, pe vasele borcan se găsesc și altfel de motive ornamentale, cum ar fi striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite (pl. XXXI-XXII). Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături. Uneori, benzile de linii vălurite sunt dispuse cu întreruperi pe umerii vaselor, fără alte motive, iar alteori alternează cu benzi de linii orizontale, situate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
menține și ulterior secolelor X-XI. Decorul de pe corpul vaselor se compune din câteva elemente principale, combinate variat: linia orizontală, vălurită, punctată (făcute prin împunsături succesive, cu pieptenele sau rotița dințată), oblică, verticală, în zig-zag, canelura, crestăturile. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi, ce acoperă 2/3 din suprafața vaselor. Liniile orizontale erau incizate succesiv, în schimb cele vălurite erau singulare sau în benzi (Simila-Zorleni). De multe ori, benzile de linii orizontale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
benzi de linii orizontale simple, câte două-trei, despărțite printr-o linie groasă orizontală. Cât privește liniile verticale sau oblice, acestea apar fie în șir, incluse în registre cu alte ornamente, fie combinate cu liniile orizontale (pl. LV). Tot ca motive decorative sunt întâlnite liniile punctate orizontal, în zig-zag ori dispuse în formă de crenguță (Dodești) - pl. LVI. Canelura, element de veche tradiție locală, se regăsește în cultura Dridu, fiind redată prin lățime (Dănești, Gara-Banca, Dodești), mai îngustă, circulară sau continuă, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
motivelor incizate, ceramica fină are și ornamente lustruite, sub forma liniilor orizontale, verticale și în rețea (Dănești, Dodești). Mai rar întâlnit este decorul în caneluri (Gara-Banca) sau combinarea liniilor lustruite cu cele incizate (orizontale, oblice, vălurite, etc.). Multe din motivele decorative menționate se regăsesc și pe fragmentele descoperite în urma cercetărilor de suprafață, de la Negrești, Coroiești, Pogana(Vaslui), Frumușelu-Glăvănești, Podu Turcului (Bacău), Gohor și Rădăcinești (Galați) - pl. LVII. Aceste ornamente, în majoritatea lor, au o veche tradiție, fiind preluate și păstrate din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au o veche tradiție, fiind preluate și păstrate din epoca geto-dacică. Însă, tradiționalele linii orizontale și vălurite capătă în secolele X-XI conotații deosebite, prin accentuarea folosirii lor în combinații diverse, care reflectă îndemânarea meșterilor olari locali. Totuși, există și elemente decorative noi, precum liniile verticale, oblice sau punctele, nelipsite de pe corpul vaselor ulterioare acestei perioade. Între perioada preliminară și cea numită clasică a culturii Dridu există o serie de schimbări, transformări, marcate de necesitatea perfecționării pastei, a modului de execuție a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gălbui, iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor din a doua categorie li s-au aplicat ca motive decorative alveolele, crestăturile sau crucile. Același parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la vasele cu pastă zgrunțuroasă și arsă incomplet, de culoare cenușie sau gălbuie, la exemplarele cu aspect zvelt, care încercau să ascundă unele neregularități, de culoare cenușie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezare „pur slavă”. În cadrul ceramicii specifice culturii Dridu se observă o evoluție a formelor și calității, datorită pastei omogene, arderii complete și a varietății decorurilor. În ansamblu, multe din vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative de la ceramica modelată la mână, specifică secolelor VII-VIII, însă la un standard calitativ ridicat. Recipientele modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin inițial ca degresant cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta este bine frământată, vasele nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perioada anterioară și aplicate pe vasele modelate cu mâna. Ornamentele recipientelor la roată variază, de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară, nedecorată, prin două linii orizontale incizate (Oncești). Motivele decorative mai includ striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară, nedecorată, prin două linii orizontale incizate (Oncești). Motivele decorative mai includ striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-VII erau întrebuințate de regulă alveolele sau crestăturile, pentru veacurile VIII-IX gama decorativă se extinde, devenind mult
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-VII erau întrebuințate de regulă alveolele sau crestăturile, pentru veacurile VIII-IX gama decorativă se extinde, devenind mult mai complexă, marcată prin linii orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă. În câteva stațiuni (Oncești și Lichitișeni - Bacău), s-a observat la unele recipiente influențe slave (profilul prelins al corpului vaselor, forma buzei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt lucrate dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele sunt arse oxidant, iar ornamentul se compune din incizii, situate pe suprafața corpului, uneori și pe interiorul buzei. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi. Ceramica fină, cenușie, denumită „de lux”, se generalizează și are un decor realizat prin incizii ori lustruire. Mai rar este reprezentată ceramica la mână, prin fragmente de la vase-borcan, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a avea un caracter sexual secundar masculin, fruct al activității hormonale. 13 Vulvă, în argou, păsărică. 14 Podoabă, ornament, motiv grecesc care constă într-o fâșie mai mult sau mai puțin largă în care se repetă aceeași combinație de elemente decorative, formate în special din linii și unghiuri drepte. 15 Gamada vine de la gamma, a treia literă din alfabetul grec. În spaniolă, gamada înseamnă cu cârlige. De aici, cruce încârligată. 16 Miguel de Unamuno, Recuerdos y Memorias, Editorial Madrid Tebas, Madrid
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
țină deschisă îl ispitiseră. Simțind că cerul este senin, semn că toată ziua va fi frumoasă, a hotărât să meargă mult mai departe, într-un părculeț în care simțea miros de iarbă bine întreținută, de frunze de arbuști și copaci decorativi. Era liniște și, tot acolo, putea asculta în voie dialogul plăcut al păsărelelor ce nu se speriau de el. Uneori cumpăra un covrig ori o pâinică și le dădea firimituri. Le simțea cât de fericite sunt și se bucura împreună cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
nu vadă că toate orologiile publice s-au blocat la ora 6 și 37 de minute, nu se miră că tone de mărfuri au fost abandonate pe tarabele din hala centrală a orașului, nu vede că în magazinul de păsări decorative și de animale mici nu mai există nicio pasăre decorativă și niciun animal mic. Pe placa electrică a unui vînzător de clătite zace o foaie de clătită calcinată, de undeva, de la etajul cinci al unui imobil se scurge un firicel
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ora 6 și 37 de minute, nu se miră că tone de mărfuri au fost abandonate pe tarabele din hala centrală a orașului, nu vede că în magazinul de păsări decorative și de animale mici nu mai există nicio pasăre decorativă și niciun animal mic. Pe placa electrică a unui vînzător de clătite zace o foaie de clătită calcinată, de undeva, de la etajul cinci al unui imobil se scurge un firicel de apă. o furgonetă și două automobile au încremenit după
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lung, omul îl înfășurase de mai multe ori în jurul celor două vertebre exterioare ale batantelor, acolo unde se întîlneau cele două aripi ale porții, trecîndu-l și peste clanță și peste vechea încuietoare dantelată, dar decăzută la stadiul de pur obiect decorativ. în felul acesta eventualul intrus nu mai avea niciun dubiu : Casa monteoru se declara inaccesibilă, închisă pentru o bună bucată de vreme, le spunea tuturor curioșilor „stop, pînă aici, mă puteți contempla de pe trotuar, dar orice penetrare în intimitatea mea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
atuncea își dădu seama că oglinda prin G. Călinescu care se vedeau acum coame de copaci era o fereastră. În odaie era o lumină dulce crepusculară. Felix se întinse din nou pe pat, cu capul pe un morman de perne decorative, fără să se dezbrace. Era hotărât să nu se culce, ci numai să se odihnească, intimidat de acest interior care nu părea pregătit să-l primească. Prin minte i se perindară toate întîmplările din cursul acestei seri ciudate, figura spână
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
alergau fără greutate. Moșia se afla la vreo cincisprezece kilometri depărtare de Ciulnița, în direcția Dunării, departe de linia ferată, fiind cam la jumătatea distanței dintre Călărași și Fetești. Caii alergau cu o repeziciune de cursă, ridicând într-un stil decorativ picioarele de dinainte, în vreme ce Pascalopol îi atingea numai ușor cu sfârcul unui bici lucrat cu îngrijire, pe cotorul căruia se zăreau împletituri de piele de marochin, întărite printr-un inel de argint. Un vânt cald, masiv ca o undă marină
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]