2,754 matches
-
tăiat partea aceea din degetul meu care deja se uscase, Înghețase, știți cum se Întâmplă, plin de sânge și puroi, dar m-a salvat, fiindcă m-a operat cu un briceag. Eu n-aveam pantofi, n-aveam nimic, nimic pe dedesubt, numai rochia aia de vară, gri, dintr-un material prin care se vedea. Și, sigur, m-am Încolonat, pentru că deja știam că cine nu se Încolonează ajunge În camera de gazare și n-am vrut... am vrut să mai trăiesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Îți spun și de semnele alea verzi, roșii... Un triunghi roșu, cu baza mică În sus, deci cu vârful În jos, Însemna Închis fără proces din cauze politice. Dacă asta avea, la Început, un alt triunghi pus invers, cu galben dedesubt, care formau steaua lui David, Însemna că, pe deasupra, mai era și evreu. Ulterior, din economie de materiale, al doilea triunghi nu se mai punea - doar o dungă deasupra bazei mici, galbenă. Dacă triunghiul era roșu, dar cu vârful În sus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
francezii. Nu era mare lucru pentru ei, dar pentru noi era ceva extraordinar. Plus că mai căpătai câte o bucățică de margarină, care față de Speisefett era un fel de rai. Mai ales, foarte important, erau cămăși groase. Le purtam pe dedesubt. De ce? Mina de fier este foarte umedă și rece, chiar și În toiul verii. Însă acolo toiul verii nu este chiar toiul verii. E mult mai răcoare, nu e chiar ca la noi. Dar, În orice caz, era cald și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
invoc, preafericitule, cu aripi întinse, somn salvator, mesager al viitorului, mare cântăreț de oracole pentru muritori. În liniștea dulcelui somn, înaintând în tăcere, adresându-te sufletelor muritorilor, tu trezești, tu însuți, gândirea! Hotărârile preafericiților tu le trimiți, tu însuți, pe dedesubt, în somn, tăcut, dezvăluind viitorul sufletelor liniștite, viitor pe care gândirea zeilor îl dirijează cu pietate, pentru ca trezită mai întâi printr-o hotărâre a inimii, să ducă spre farmecul vieții oamenilor după ce i-a bucurat". Conform explicațiilor precedente, omul posedă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu rămurișul ce ia locul rădăcinilor. La fel este și în Zohar și în Coran, rădăcinile apar ca principiu al manifestării, iar ramurile ca dezvoltare a acestuia. Guénon prezintă copacul deasupra planului de reflectare, ce limitează domeniul cosmic inversat de dedesubt depășind astfel granița manifestării, pătrunzând în sfera reflectării în care ne introduce inspirația. Omul universal este cel regenerat în Duh sustrăgându-se gravitației și centrul său de greutate este cerul, deci își are domiciliul în cer, asemenea clopotului din poemele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
receptarea prin arc reflex a informației spiritului cosmic în care memoria tuturor străbunilor și a experiențelor personale realizează coca din care se plămădește apoi arta. Somnul este asemeni unui pod care unește ziua de azi cu ziua de mâine. Pe dedesubt, ca un vis, trec apele 675. După cum afirmă Eminescu în Luceafărul: Ea îl privea cu un surâs,/ El tremura-n oglindă./ Căci o urma adânc în vis/ De suflet să se prindă. Ca esență reală visul este o gândire simbolică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prin ea, întinzându-și ramurile sale spirituale în centrul lumii și nicăieri vizibil, un copac de lumină, cum îl descrie Coranul, sprijin al universului, locul de odihnă al tuturor lucrurilor. Oul lumii e format din două jumătăți metafice, deasupra curcubeul, dedesubt arca în care speciile pământului au perpetuat creația după diluviu. Originea, matricea, rădăcina e spațiul sacru, vidul din care și în care ne tragem și integrăm, noi oamenii. Toată simbolistica îmbină regnurile în toate credițele și ordinele lumii. Oricum este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poetice, deoarece interpretarea idealistă a mișcării stelelor și planetelor cuprinsă în mecanica astrofizică creată de om ca sistem ideologic nu poate exista fără funcția ei metaforică. Și atunci, acceptând maxima lui Hermes Trismegistus, că tot ce este deasupra este și dedesupt, omul este o entitate vie și rațională, complexă și minunată în sistemul planetar în care este și gazdă și musafir. Libertatea gândirii lui nu poate fi limitată de legile mecanice în care operează sistemul planetar, dar nici nu poate fi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și minunată în sistemul planetar în care este și gazdă și musafir. Libertatea gândirii lui nu poate fi limitată de legile mecanice în care operează sistemul planetar, dar nici nu poate fi în afara lor. Deasupra există ca un concept uman. Dedesupt este o aparență obiectivă a conceptului divin. Poetul trăiește în mijlocul acestui concept străvechi, illuminat și rosicrucian. Eu sunt cel care nu se poate fără de el. Eu sunt cel care nu s-a putut fără de el. Eu sunt cel care a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Ilie Anisescu P.S. E bine de întrebat factorul: cum își face datoria? 369 369 La prezenta, venerabilul părinte a anexat plicul gol, cu aceeași felicitare, restituit emitentului. Adresa mea de la Suceava era tăiată cruciș, iar pe respectivul plic: Destinatar necunoscut. Dedesubt: Se aprobă!, cu iscălitură. E vorba, în fond, de o șicană a reziduurilor securiste care mai poposesc la cartare în oficiile poștale. Asta, după ce au murit peste o mie de oameni în 1989, într-o revoluție furată. 307 APETROAIE, Afia
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
l-am ales!”. Cu o umbră de regret, spun că eu nu mă simt reprezentat de președinte, nu mă simt la adăpost, nici mai sigur, mai cu seamă atunci când face echilibristică pe o sârmă care nu stă bine întinsă, iar dedesubt sunt nisipuri mișcătoare. Cum pot să mă solidarizez cu Președintele când dă cu bota-n balta politicii externe, tulburând apele și spiritele? Hotărât lucru, suntem în pană de noroc la Președinți. Te poți întreba cum ... Doamne iartă-mă, o fi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
reduc gradul de Încredere al oamenilor. Avem Încredere, atunci când ne parcăm mașina În centru dimineața - că mașina de alături nu va sări În aer; avem Încredere - când mergem la Disney World, că persoana costumată În Mickey Mouse nu poartă pe dedesubt o vestă căptușită cu bombe; avem Încredere, când facem naveta cu avionul de la Boston la New York, că studentul străin de pe locul de alături nu va declanșa vreun mecanism exploziv ascuns În pantof. Fără Încredere nu există societate deschisă, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și am cumpărat întregul stoc pe mai puțin de o liră. N-am nevoie de turiști în căutare de „locuri pitorești“! În realitate, „podul“ nu-i cine știe ce, doar o stâncă boltită cu o gaură săpată în mijloc și o surpătură dedesubt. În anumite momente ale fluxului, talazurile dau buzna prin spărtură, cu un clocot puternic, și un răsunet găunos. Nădăjduiesc ca acest lucru să nu atragă atenția asupra locului. Am aflat din ilustrate că vâltoarea îngrădită se numește „Cazanul lui Minn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
simțind sub picioare căldura pietrelor. Un cormoran trecu pe lângă mine, în zbor jos deasupra valurilor, ca un semn de prevestire, negru, în formă de cruce. Iată că se ivise și o lună mare, palidă și fărâmicioasă, alături de un luceafăr briant. Dedesubt, pe locul de scăldat pentru doamne, doi băiețandri se jucau prin încâlceala brună de ierburi marine, dar atât de tăcut, de parcă fuseseră amuțiți de vraja acestui ceas. Am pornit încet de-a lungul drumului de pe țărm, în direcția Capului Shruff
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și m-am aranjat comod pentru somn, m-am întrebat cu amărăciune cum de nu-mi venise niciodată ideea de a dormi afară, în zilele când eram fericit. Mă aflam atât de aproape de mare, care lipăia molcom peste stânca de dedesubt, încât aveam senzația că plutesc într-o barcă. Cum patul meu stâncos era ușor înclinat în direcția apei, mi-am putut propti capul pe o pernă, ațintindu-mi privirile drept pe orizont, unde luna brăzda de pe acum o despicătură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
eclipsate de lumina zimțuită a felinarului-luceafăr. M-am întors spre uscat. Acum devenisem conștient de aerul cald, de stâncile calde, după strania răcoare a casei mele. Stâncile continuau să se împrăștie, ca niște mormane incolore deasupra unor gropi de întuneric. Dedesubt, se întindea drumul, iar câteva lumini răzlețe clipeau în sat și la ferma Amorne. Am început să strig cu mai multă forță: „Hartley! Hartley!. Cheamă-mă și vin la tine!“ Cheamă-mă și am să vin: asta era. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o băltoacă, iar cealaltă parte de un șuvoi de prundiș. Pereții netezi ai stâncilor erau foarte fierbinți, iar căldura păstrată în spațiul ăsta îngrădit îmi făcea bine. M-am așezat pe prundiș. L-am răscolit cu mâna. Pe suprafața de dedesubt, pietricelele erau ude. Am stat liniștit și am încercat să-mi strunesc spiritul. O pietricică se rostogoli de sus, în șuvoiul meu de prundiș, și m-am uitat la ea indiferent. Un moment mai târziu, pică o altă pietricică. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
coși, să ai ac... Ce, ăstea-s povești! Dar bineînțeles se mai găsea la noi, câte un bețișor, câte un ac, că întotdeauna eram prevăzători. Și care mai aveau chiștoace, aveam „neagra” ascunsă la lumina de deasupra ușii și băgata de dedesubt așa... Ce era „neagra”? Un nasture cu ață, cu care poate te jucai când erai copil. Se învârtește nasturul și aveam o cârpă și o pietricică pe care dădeai cu nasturul metalic și ieșea scântei, și „neagra” cârpa aia uscată
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să stăm cinci minute c-am fi înghețat, cu toate că ne-am îmbrăcat bine dinainte, cu multe pulovere pe noi... Dar v-a lăsat cu puloverele? Ne-o lăsat, da, cu zeghe deasupra. N-o’ văzut ei că ce-avem noi dedesupt... Dar, totuși, stând acolo, n-ai avut unde să stai jos, și o trebuit să stai tot timpul în picioare sau așa guguț... Dacă stăteam o clipă înghețam, așa că ne-am apucat și ne-am jucat acolo, că eram toate
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
venit de la Ministerul de Interne, Dumnezeu mai știe cine era acolo, și ne scotea câte un dormitor în spatele unei barăci pe un platou, și pe urmă se făcea o râpă... Și a’ instalat două mitraliere deasupra, și noi treceam pe dedesubt. Și spunea comandantu’ închisorii și ăia de la București: Renunțați la grevă? Renunțăm dacă ni se dă pachet și scrisori. Dacă nu, nu renunțăm. Nu renunțați? Nu renunțăm! Dați-i drumu’ înainte! Trageți ostași. Striga la ’ceia cu mitraliera. Da’ ’ceia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pachet și scrisori. Dacă nu, nu renunțăm. Nu renunțați? Nu renunțăm! Dați-i drumu’ înainte! Trageți ostași. Striga la ’ceia cu mitraliera. Da’ ’ceia zdrăngăneau armele, banda ’ceea de mitralieră, că puseseră becuri să-i vedem... Și am trecut pe dedesubt, am ieșit dincolo, și mitralierele erau sus... Acelea parcă mă-nfiora’ puțin... Și când am ieșit dincolo, ne-a dus la bucătărie. Acolo ce să vezi? În sala de mese, bucătarii îmbrăcați în halate albe - până atunci n-aveau halate
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
regională. Pe verso acestui loz, într-un loc anume indicat, vînzătorul va scrie sau va imprimă citeț, adresa exactă a sediului de unde a vandut acest loz. Lozul nu este valabil decât dacă poartă pe verso, ștampila "achitat", cu semnătura vînzătorului dedesubt. Articolul 3 Vânzarea lozurilor se va face pe regiuni, prin sucursalele Loteriei de Stat, prin agenți, debite C.A.M., instituții și întreprinderi de Stat, cooperative sau orice alți vînzători autorizați de Loteria de Stat. Directorul Loteriei de Stat va fixă
DECIZIE nr. 6.323 din 18 noiembrie 1949 (*republicată*) privind lansarea, de către Intreprinderea economica de Stat "Loteria de Stat", a unei noi loterii, denumita "Loteria Populara". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128925_a_130254]
-
să pună la dispoziția jucătorilor spre alegere, toate lozurile pe care le-au ridicat de la sucursale, să dea jucătorilor cumpărători de lozuri toate lămuririle necesare, și să scrie, sau sa imprime în momentul vânzării, pe verso lozului cuvântul "Achitat", semnând dedesubt. Articolul 6 Vînzătorilor, care vânzând toate lozurile ridicate de la sucursală, vor voi să mai ridice un stoc de lozuri, pentru vânzare, nu li se va încredință de sucursală un nou stoc de lozuri, decat contra dovezii, că au depus la
DECIZIE nr. 6.323 din 18 noiembrie 1949 (*republicată*) privind lansarea, de către Intreprinderea economica de Stat "Loteria de Stat", a unei noi loterii, denumita "Loteria Populara". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128925_a_130254]
-
fie pe două coloane, cuprinzînd în primă coloana textul în limba română, iar în cea de a doua textul tradus în limba străină, fie în mod succesiv, scriindu-se mai întîi în întregime textul în limba română, si continuandu-se dedesubt textul tradus în limba străină. Înscrierile destinate a fi traduse în două sau mai multe limbi străine se vor redacta după normele arătate mai sus. În acest caz, autentificarea se va face numai pentru textul în limba română, făcându-se
DECIZIE nr. 1.827 din 12 iulie 1950 privind organizarea Notariatului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129039_a_130368]
-
predominantă - pe fata - albastru, cu o fâșie violet-deschis în mijlocul biletului și portocaliu spălăcit în interiorul chenarului care încadrează stema. Versoul biletului reprezintă, în chenar, fațadă principala a combinatului poligrafic "Casă Scânteii". Pe chenar se găsesc inscripțiile, deasupra: "Republică Populară Română", iar dedesubt, între două rozete, "UNA SUTĂ LEI". Desenul central, în culoare violeta, este încadrat într-o ornamentație grafică de culoare albastră. În colțurile de sus și la mijlocul laturilor exterioare ale chenarului central se gaseste cifră "100". Biletul de 25 lei are
HOTĂRÂRE nr. 149 din 26 ianuarie 1952 pentru punerea în circulaţie a noilor bilete de banca şi monetelor divizionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130074_a_131403]